Potrivit art.20 din H.G. nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004, răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în muncă , a vechimii în funcţia de judecător sau procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi a venitului brut realizat la data pensionării revine instituţiei care eliberează adeverinţa tip, motiv pentru care recalcularea pensiei nu se poate face în afara procedurii speciale reglementată de HG nr. 1275/2005.
Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale – Decizia civilă nr. 37/19 ianuarie 2009
În deliberare se constată că prin acţiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr.1925/85/2008, reclamantul B.L. a chemat în judecată pe pârâta CJP Sibiu solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa:
– să fie obligată pârâta să recunoască reclamantului sentinţa civilă nr.254/8.04.2004 a Tribunalului Sibiu rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr.962/1.11.2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, prin care i s-a acordat o diferenţă de salariu, actualizată în sumă de 76.998.444 ROL, sentinţa civilă nr.138/14.02.2007 a Tribunalului Sibiu rămasă definitivă şi irevocabilă, prin care i s-a acordat o indemnizaţie de încadrare brută lunară de 30 % pe perioada 15.03.2003-30.04.2004 şi o indemnizaţie de 40%, pe perioada 1.05.2004-1.04.2006.
În motivarea acţiunii sale, a arătat că prin sentinţa civilă nr.1121/2007 a Tribunalului Sibiu, rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr.4/2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, i s-a respins cererea de recalculare a pensiei care i se cuvine conform deciziei nr.151248/2007 emisă de C.J.P. Sibiu, prin luarea în calcul a drepturilor stabilite în favoarea sa prin cele două hotărâri judecătoreşti şi că s-a conformat dispoziţiilor instanţei de judecată formulând o cerere la C.J.P. Sibiu , cerere care i-a fost respinsă pe considerentul că această instituţie nu are obligaţia recalculării pensiei.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta CJP Sibiu a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca fiind inadmisibilă deoarece potrivit dispoziţiilor H.G. nr.13/2004, casele teritoriale de pensii au cu totul alte atribuţii decât cele de recunoaştere a unor hotărâri judecătoreşti.
În drept, au invocat Legea nr.303/2004, republicată, Legea nr.19/2000, H.G. nr.1275/2005 şi art.115-118 Cod procedură civilă.
Prin sentinţa civilă nr.853/4.09.2008 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr.1925/85/2008, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul BL în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Sibiu.
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanţă a reţinut, după examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, că prin cererea introductivă de instanţă reclamantul a solicitat recunoaşterea de către pârâtă a două hotărâri judecătoreşti, prin care i-au fost acordate reclamantului drepturi salariale, şi că potrivit art.371 Cod procedură civilă, obligaţia stabilită printr-o hotărâre judecătorească sau prin alt titlu se aduce la îndeplinire de bună voie, iar în caz contrar, partea are la dispoziţie calea executării silite.
Cum în cauză din actele şi lucrările dosarului rezultă că debitori ai obligaţiilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti acre constituie titluri executorii sunt Ministerul Justiţiei , Tribunalul Sibiu şi chematul în garanţie Ministerul Finanţelor, iar scopul acţiunii este recunoaşterea de către pârâtă a drepturilor stabilite prin hotărâri ca bază de calcul a pensiei pentru limită de vârstă, instanţa de fond a apreciat că acţiunea este nefondată întrucât recalcularea pensiei în cazul de faţă se realizează pe baza adeverinţei eliberate de către fostul angajator.
Împotriva acestei hotărâri declarat recurs în termenul prevăzut de art.301 Cod procedură civilă, reclamantul BL criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acţiunii.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs, reclamantul a susţinut că soluţia primei instanţe este greşită deoarece obligaţia de opozabilitate este supusă principiului civil procesual pentru a da finalitate proceselor judecătoreşti definitive, că pârâta C.J.P. Sibiu era obligată ca pe lângă adeverinţele de activitate în muncă şi de dovadă a unor sporuri salariale să ia în calcul şi hotărârile judecătoreşti care au tot o valoare juridică.
A mai susţinut că prin acţiunea introductivă de instanţă a înţeles să simplifice procedura executării celor două hotărâri judecătoreşti şi că o eventuală adeverinţă eliberată de Tribunalul Sibiu nu va cuprinde decât tot cele stabilite prin cele două titluri executorii.
Pârâta C.J.P. Sibiu , a formulat în temeiul art.308 Cod procedură civilă, întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamant.
Astfel, sub un prim aspect, intimata pârâtă a arătat că potrivit art.20 din H.G. nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004, răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în muncă , a vechimii în funcţia de judecător sau procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi a venitului brut realizat la data pensionării revine instituţiei care eliberează adeverinţa tip, în speţă Tribunalului Sibiu.
Prin urmare, recalcularea pensiei nu se poate face în afara procedurii speciale reglementate prin H.G. nr.1275/2005.
În al doilea rând, a susţinut că actualizarea anuală a pensiilor magistraţilor se face, potrivit art.85 alin.2 şi 3 din Legea nr.303/2004, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate .
Sub un ultim aspect a arătat că în cauză operează şi autoritatea de lucru judecat având în vedere că printr-o hotărâre judecătorească anterioară, pronunţată în dosar nr.2774/85/2007, s-a respins a cerere identică de-a reclamantului.
Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, prin prisma criticilor formulate şi sub toate aspectele, potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, precum şi din oficiu, în limitele prevăzute de art.306 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea constată că prezentul recurs este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Art. 18 alin.1 din H.G. nr.1275/2005 prevede că „ În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:
a) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an;
b) instituţiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4 – 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.”
Actualizarea pensiei de serviciu se face, potrivit alin.2 al aceluiaşi articol, la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.
Art. 19 din H.G. nr.1275/2005 prevede că la fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie, pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii iar noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.
Din cuprinsul dispoziţiilor de mai sus rezultă care este procedura care trebuie urmată pentru actualizarea pensiilor de serviciu.
Este adevărat că prin decizia civilă nr.4/7.01.2008 a Curţii de Apel Alba Iulia s-a reţinut cu putere de lucru judecat că reclamantul este în termenul de a solicita rectificarea deciziei de pensionare, prin luarea în calcul a celor două hotărâri judecătoreşti care constată că pe perioada de referinţă avută în vedere la pensionare, reclamantul a realizat venituri mai mari, decât cele avute în vedere iniţial la calcularea pensiei de serviciu, însă acest lucru nu-l exonerează de obligaţia de a respecta procedura specială prevăzută de H.G. nr.1275/2005.
În raport de cele ce preced s-a constatat că soluţia atacată este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea a dispus respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantul B.L.
