R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SENTINTA CIVILA NR. 456
Sedinţa publică din data de 18 martie 2009
Preşedinte : T R I B U N A L U L :
Prin cererea adresată acestei instanţe ……a chemat în judecată pe SC “………..” SRL Tulcea, solicitând obligarea pârâtei la plata concediilor medicale pe lunile iunie, iulie, august şi septembrie 2008.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar copii xerox după adresa nr.293/14.10.2008, bilet de externare emis la data de 11 iulie 2008.
De asemenea, la dosar a fost depusă adresa ORC nr.37501/23.12.2008.
Pârâta, legal citată nu a formulat întâmpinare şi nu a depus probe în apărare.
Examinând acţiunea raportat la probatoriul efectuat în cauză, instanţa urmează, a reţine următoarele:
Reclamantul a formulat acţiunea la data de 27 noiembrie 2008, fiind legal citate ambele părţi pentru termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2009, dată la care nici una dintre părţi nu a înţeles să se prezinte în faţa instanţei şi nici nu s-a solicitat judecata în lipsă a cauzei.
Aşa fiind , instanţa a dispus suspendarea judecăţii cauzei, în tem. prev. art.242 pct.2 Cod proc.civilă.
Având în vedere că la data de 23.02.2009 reclamantul a solicitat repunerea pe rol a cauzei, instanţa urmează a admite această cerere de repunere pe rol a cauzei.
Faţă de solicitarea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata contravalorii indemnizaţiei de concediu medical aferentă lunilor iunie, iulie, august şi septembrie 2008, pârâta nu a înţeles să depună nici unul din înscrisurile solicitate de către instanţă în decursul mai multor termene de judecată.
Potrivit preved. art.287 din Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă îi revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.
Conform preved. art.77 din Legea nr.188/1999: “(2) Instanţa poate să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie nejustificat administrarea acesteia.”
Instanţa reţine că între părţi s-au derulat raporturi de muncă, având în vedere adresa nr.293/14.10.2008 a I.T.M. Tulcea, din care rezultă că reclamantul a desfăşurat activitate la societatea pârâtă, în baza contractului nr.182675/11.12.2007, în perioada 1.12.2007 – 24.09.2008, acesta încetând în baza deciziei nr.332 din 24.09.2008, în conformitate cu preved. art.65 din Codul muncii.
De asemenea, potrivit aceleaşi adrese se reţine că, reclamantul a beneficiat de indemnizaţia aferentă concediilor medicale, însă numai până în luna mai 2008 inclusiv, nu şi pentru lunile iunie , iulie, august şi septembrie 2008.
Deşi, organele de control ale ITM Tulcea au pus în vedere societăţii pârâte să efectueze plata acestor drepturi salariale către reclamant, aceasta nu a înţeles să se conformeze, şi nici nu a înţeles să depună la dosarul cauzei vreun înscris, ori să facă o altă probă din care să rezulte plata acestor drepturi către reclamant.
Conform preved. art.1 din OUG nr.158/2005: “(1) Persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asiguraţi, au dreptul, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, la concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, dacă:
A. Desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu;
Potrivit art.2 al.1 din OUG nr.158/2005: “Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt:
a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.
(2) Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (1) sunt denumite în continuare concedii şi indemnizaţii.”
Art. 3 din acelaşi act normativ prevede că : “Dreptul la concediile şi indemnizaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) este condiţionat de plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizaţii, denumită în continuare contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii”.
Art.4 al.2 din acelaşi OUG prevede că: “Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este de 0,85%, aplicată la fondul de salarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizaţie de şomaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe ori asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), şi se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.”
Art.5 din OUG nr.158/2005 prevede că: “Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, cota de contribuţie prevăzută la art. 4 alin. (2) se datorează şi se achită de către:
a) angajatori pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B;”
La art.6 al.1 din acelaşi act normativ se prevede că: “Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 au obligaţia să calculeze şi să vireze casei de asigurări de sănătate cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii; acestea au obligaţia să anunţe lunar casei de asigurări de sănătate schimbările de natură să modifice elementele de calcul pentru plata contribuţiei.”
Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a admite cererea, obligând pârâta la plata către reclamant a contravalorii indemnizaţiei de concediu medical corespunzătoare perioadei iunie – septembrie 2008.
