R O M Â N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI ADMINISTRATIV
SENTINTA CIVILA Nr. 352
Şedinţa publică din data de 04 Martie 2009
Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.79/88/2009, reclamantul “…” a chemat în judecată SC “”…”” SRL Tulcea, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să-i plătească drepturile salariale pentru perioada 20 februarie 2008 – 20 octombrie 2008, să-i elibereze decizia de încetare a contractului individual de muncă şi perfectarea actelor pentru a beneficia de şomaj.
În motivare, reclamantul a arătat că pentru perioada 20 februarie 2008 – 20 octombrie 2008 şi-a încasat doar 30% din salariul cuvenit.
A mai arătat că pentru această perioadă nu a semnat ştate de plată.
La data de4 23 ianuarie 2009 reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere de renunţare la judecată.
În şedinţa publică din data de 4 februarie 2009, reclamantul a arătat că, nu renunţă la judecata cauzei, întrucât pârâta nu i-a achitat toate drepturile, concediul de odihnă şi diurna nu sunt bine calculate, iar pentru concediul de odihnă pentru 20 de zile, a primit suma de 4,5 milioane lei.
În apărare, pârâta a depus la dosarul cauzei în copie: cartea de identitate a reclamantului, contractul individual de muncă al reclamantului, actul adiţional, decizia nr.24/1.12.2008 cererea înregistrată sub nr.RTI027/15.11.2008, dispoziţia de plată nr.45/2009,. Ştatele de plată pentru perioada martie – noiembrie 2008 şi pontajul pentru lunile martie şi noiembrie 2008.
Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele:
Potrivit contractului individual de muncă depus la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul a avut calitatea de angajat al pârâtei începând cu data de 1.03.2008 şi până la data de 31.08.2008.
Prin actul adiţional la contractul individual de muncă nr.49/2008, durata contractului s-a prelungit cu 3 luni, pe perioada cuprinsă între data de 1.09.2008 – 30.11.2008.
La data de 15.11.2008 reclamantul a formulat cerere de încetare a raporturilor de muncă, începând cu data de 1.12.2008, iar prin decizia nr.24/1.12.2008 pârâta a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului începând cu data de 1.12.2008, potrivit art.79 alin.1 din Codul muncii.
Potrivit art.154 al.1 din Codul muncii “salariul reprezintă compensaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă iar potrivit alinm.2 al aceluiaşi articol, pentru prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Prin dispoziţia de plată nr.45 din 22.01.2009, reclamantului i-a fost achitată suma de 450 lei, reprezentând indemnizaţia pentru concediul de odihnă neefectuat.
Analizând statele de plată depuse la dosarul cauzei, se poate observa că pentru perioada aprilie – octombrie 2008 reclamantului i-a fost plătită diurna.
Tot prin ştatele de plată depuse la dosarul cauzei, pârâta a făcut dovada că i-a achitat reclamantului drepturile salariale cuvenite pentru perioada martie – octombrie 2008.
Faţă de toate aceste considerente, instanţa urmează a respinge acţiunea ca nefondată.
??
??
??
??
1
