Legea nr. 554/2004, art.15 pct.1
Paguba iminentă pe care reclamanta tinde a o preveni prin cererea de suspendare a executării, este justificată în mod obiectiv în cuantumul ridicat al creanţei fiscale în discuţie, întrucât în lipsa suspendării, date fiind obligaţiile financiare curente ale reclamantei, prin executarea deciziei de impunere, cash-flow-ul său ar fi semnificativ perturbat, fapt care poate duce chiar la insolvabilitatea reclamantei.
Pe de altă parte, instituţia emitentă a deciziei de impunere a cărei suspendare se cere nu este prejudiciată printr-o întârziere a executării, deoarece penalităţii curg în continuare şi servesc la eventuala sa dezdăunare.
Decizia nr. 1604 din 20 august 2008
Prin sentinţa civilă nr.1282 din 4 iulie 2008 Tribunalul Cluj a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâte şi în consecinţă: a respins cererea de suspendare a executării Deciziei de impunere nr.1031/29.11.2007 până la soluţionarea prin hotărâre irevocabilă a acţiunii înregistrate sub nr.2099/117/2008 la Tribunalul Cluj, cerere formulată de reclamanta SC I. SRL şi Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut că reclamanta prin acţiunea promovată a solicitat suspendarea executării deciziei de impunere nr.1031/21.11.2007 emisă de Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Dej şi nu a unui alt act care să fi fost emis de pârâta de rând. 1.
Având în vedere că actul administrativ fiscal a cărui suspendare se solicită nu este emis de DGFP a jud.Cluj, tribunalul a apreciat întemeiată excepţia urmând a dispune admiterea acesteia şi a respinge cererea reclamantei faţă de această pârâtă pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
Pe fond, prin prisma actelor şi lucrărilor, tribunalul a reţinut că potrivit prevederilor art.14 pct.1 din Legea nr.554/2004 „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în condiţiile art.7 a Autorităţii Publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond”.
Conform art.15 pct.1 din Legea nr.554/2004 „suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea în tot sau în parte a actului atacat sau se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată până la soluţionarea acţiunii în fond”.
Prevederile legale menţionate atestă că suspendarea executării actului administrativ se poate dispune doar în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea producerii unei pagube iminente.
1
Referitor la prima condiţie, legea nu conţine reglementări însă existenţa unui caz bine justificat impune existenţa unei îndoieli puternice asupra prezumţiei de legalitate de care se bucura actul administrativ emis pe baza legii şi pentru executarea acesteia.
În prezenta cauză, reclamanta nu a motivat şi nu a dovedit existenţa unei astfel de îndoieli care să constituie o justificare suficientă pentru înfrângerea principiului caracterului executoriu al actelor administrative.
Cea de a doua condiţie-paguba iminentă, legea a definit-o ca fiind un prejudiciu material, viitor şi previzibil sau perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.
Reclamanta în speţă, cu referire la a doua condiţie, a susţinut că prin executarea actului administrativ atacat i s-ar produce grave prejudicii însă nu a făcut dovada că prin măsurile dispuse de organele de fiscală – implicit indisponibilizarea anumitor bunuri ar fi în situaţia neonorării obligaţiilor asumate faţă de beneficiari şi a celor asumate prin contractele de credit încheiate.
Faţă de cele expuse, tribunalul a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada cerinţelor prevăzute de art.15 pct.1 coroborat cu art.14 din Legea nr.554/2004, motiv pentru care urmează a dispune respingerea cererii ca nefondată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.C. I. S.R.L., reprezentata prin administrator, solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a sentintei civile nr. 1282/2008 în sensul admiterii cererii de suspendarea executarii deciziei de impunere nr. 1031/29.11.2007 pana la solutionarea prin hotărâre irevocabilă a actiunii în administrativ înregistrata într-un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Cluj.
În motivare, recurenta a arătat că sunt întrunite conditiile prevazute de art. 304 pct. 9 şi art. 312 din pentru admiterea recursului şi modificarea hotararii în sensul admiterii cererii de suspendare formulata de reclamanta recurenta.
Consideră recurenta că hotărârea pronunţată de instanţa de fond este nelegală pentru urmatoarele motive:
Instanta de fond a facut o greşită aplicare a prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004 raportat la probele administrate.
Sunt nefondate considerentele cuprinse în hotărârea atacată potrivit cărora reclamanta nu a făcut dovada existenţei unor îndoieli cu privire la legalitatea actului administrativ atacat.
Din examinarea argumentelor expuse în acţiunea în contencios administrativ aflată la dosarul cauzei instanţa de fond avea posibilitatea să constate că există îndoieli puternice cu privire la legalitatea deciziei de impunere nr. 1031/2007.
Drept urmare instanţa de fond putea să reţină existenţa motivelor temeinice pentru admiterea cererii de suspendare în condiţiile în care reclamanta a făcut un efort financiar substanţial, achitând o cauţiune de 15%, în cuantum de 57.678 lei sens în care s-a depus dovada la dosar şi s-a prezentat spre vedere originalul actului.
Reclamanta a făcut dovada îndeplinirii celei de a doua condiţii pentru admiterea cererii de suspendare, respectiv pentru prevenirea unei pagube iminente, argumentând şi în ce constă prejudiciul material, viitor şi previzibil.
Indisponibilizarea sumelor aflate în conturile deschise de reclamantă la Trezoreria Operativă a Municpiului Dej şi la unităţile bancare şi actele de executare cu privire la bunurile societăţii s-au efectuat după ce reclamanta a depus contestaţie impotriva deciziei de impunere nr. 1031/2007.
Măsurile dispuse de organele de executare fiscală aduc grave prejudicii S.C. I. S.R.L. care este în imposibilitate să-şi onoreze obligaţiile faţă de furnizorii de materii prime şi utilităţi, faţă de salariaţi si bugetul consolidat al statului pentru obligaţiile curente.
2
Imposibilitatea aprovizionării şi a desfăşurării activităţii determină neonorarea obligaţiilor asumate faţă de beneficiarii produselor realizate de reclamantă, cu care are încheiate contracte.
Reclamanta are încheiate contracte de credit cu unităţi bancare pentru credite necesare desfăşurării activităţii.
Efectuarea actelor de executare silită – pentru sumele stabilite în decizia de impunere nr. 1031/2007 pune reclamanta în imposibilitate de a rambursa creditele, creând astfel perturbaţii şi în sistemul bancar.”
Indisponibilizarea sumelor aflate în conturile bancare prin înfiinţarea popririlor, sechestrarea şi apoi vânzarea mijloacelor de producţie, a mijloacelor de transport, a utilajelor şi dotărilor necesare desfăşurarii activităţii conduc la o pagubă iminentă, fiind evident că reclamanta recurenta nu poate să-şi îndeplineasca obligaţiile de livrare a mărfurilor dacă i se vând mijloacele de producţie şi nici de plată a furnizorilor si salariaţilor dacă sumele de bani aflate în conturi sunt poprite.
Este cert că, prin poprirea sumelor nu se pot onora nici contractele de credit iar prin vânzarea capacitati lor de producţie nu se realizează producţia şi veniturile necesare rambursării creditelor şi onorarii celorlalte obligaţii asumate de reclamanta recurenta.
Direcţia Generala a Finantelor Publice a Judetului Cluj a formulat întâmpinare la recursul promovat de reclamanta S.C. I. S.R.L.Cluj solicitând respingerea recursului ca nefondat, menţinerea sentintei civile nr.1282/04.07.2008 ca legală şi temeinică.
Analizând recursul declarat, Curtea reţine următoarele:
Recursul este fondat şi urmează a fi admis.
Prima instanţă nu şi-a motivat soluţia de respingere a cererii de suspendare, neadresând în nici un fel argumentele expuse de reclamantă în sprijinul solicitării sale. Mai mult decât atât, tribunalul pare a fi respins cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, după cum se specifică expres în dispozitiv, chiar dacă din considerente ar rezulta o altă situaţie.
Curtea remarcă că Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Cluj are calitate procesuală pasivă, chiar în actul atacat menţionându-se că actul este încheiat de o componentă a acestei direcţii.
În acord cu prevederile art.15 din Legea nr.554/2004, Curtea reţine că în speţă există un caz bine justificat, respectiv cererea reclamantei în litigiul de fond nu este vădit nefondată, aşa cum rezultă dintr-o examinare prima facie a actului atacat.
În privinţa pagubei iminente pe care reclamanta tinde a o preveni prin cerere, Curtea reţine că reclamanta a justificat şi acest aspect, pe de o parte, în mod obiectiv în cuantumul ridicat al creanţei fiscale, iar pe de altă parte, prin faptul că are o serie de obligaţii financiare curente (rate de credit, salarii,etc.) pe care nu le poate onora în lipsa disponibilităţilor băneşti. Din această perspectivă trebuie reţinut că perturbarea cash-flow-ului poate conduce la insolvabilitatea reclamantei.
Sub alt aspect, pârâta nu este prejudiciată printr-o întârziere a executării, deoarece penalităţii curg în continuare şi servesc la eventuala sa dezdăunare.
Faţă de cele de mai sus, în baza art.15 din Legea nr.554/2004, Curtea va admite recursul şi va modifica hotărârea atacată în sensul că va admite cererea formulată de reclamantă şi va suspenda executarea Deciziei de impunere nr. 1031/29.11.2007 emisă de Activitatea de Inspecţie Fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Cluj, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în contencios administrativ înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj.
3
