C.S.J., secţia penală, nr. 351 din 06.03.1991
Executarea pedepsei închisorii poate fi amânată, conform art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., când condamnata este gravidă sau are un copil mai mic de un an.
Într-o asemenea situaţie, cererea de amânare a executării pedepsei poate fi admisă indiferent de gravitatea infracţiunii pentru care s-a pronunţat condamnarea.
Tribunalul Judeţean Buzău, prin sentinţa penală nr. 33 din 14 noiembrie 1990, a respins cererea de amânare a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată condamnatei S.E. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, cu motivarea că fapta pentru care a fost condamnată este deosebit de gravă şi, ca atare, se exclude incidenţa dispoziţiilor art. 453 C. proc. pen.
Recursul declarat de condamnată este întemeiat.
Examinând actele depuse la dosar rezultă că aceasta are în supraveghere şi spre creştere cinci copii minori, născuţi în perioada aprilie 1980 – iunie 1990, dintre care ultimul în vârstă de 10 luni.
Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi amânată când condamnata este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri, executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea.
În raport cu aceste dispoziţii, care nu prevăd şi alte condiţii pentru ca cererea să fie admisibilă, se constată că una dintre cerinţele alternative prevăzută în art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., şi anume cea referitoare la existenţa unui copil mai mic de un an, este îndeplinită, urmând a se admite recursul şi a se amâna executarea pedepsei până la data când copilul condamnatei va împlini vârsta de un an.
