Admiterea plângerii, prin sentinţă, desfiinţarea rezoluţiei sauordonanţei atacate şi trimiterea cauzei procurorului, în vedereaînceperii sau redeschiderii cercetării penale (art.278/1 alin.8 lit.bCodprocedură penală).
In cazul sesizării prin plângere sau denunţ, organulde
urmărire penală, potrivit art.224 Cod pr.penală, în
vederea începerii urmăririi penale, poate efectua acte
premergătoare care să vizeze numai verificarea sau
completarea informaţiilor din actul de sesizare.
Respingerea plângerii formulate în temeiuldispoziţiilor
art.275-278 Cod pr.penală, ignorându-se faptul că
faptul că organul de cercetare penală nu a întreprinsacte
premergătoare în vederea verificării celor sesizate de
petent îndreptate instanţei ca în procedura prevăzutăde
art.278/1 Cod pr.penală, ca prin sentinţă, săadmită
plângerea, să desfiinţeze rezoluţia sau ordonanţaatacată
şi să trimită cauza procurorului, în vederea începerii
urmăririi penale.
(Curtea de Apel Piteşti, decizia penală
nr.202/R din 3 aprilie 2007).
Prin sentinţa penală nr.20/F din 20 februarie 2007,pronunţată de Tribunalul Vâlcea, s-a respins ca nefondată plângereaformulată împotriva rezoluţiilor nr.112/P din 28 martie 2006 şinr.2171/II/2 din 27 noiembrie 2006, ale Parchetului de pe lângăTribunalul Vâlcea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că intimatul -agent de poliţie – nu a comis infracţiunea de abuz în serviciu reclamatăde petent.
Impotriva sentinţei a formulat recurs petentul, susţinând căorganul de urmărire penală trebuia să administreze probe pe baza cărorasă stabilească cu certitudine dacă intimatul a săvârşit sau nu fapta la carese referă plângerea.
Prin decizia penală nr.202/R din 3 aprilie 2007, pronunţatăde Curtea de Apel Piteşti, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa iar, pefond, s-a admis plângerea, s-au desfiinţat rezoluţiile atacate şi s-a trimiscauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale împotrivaintimatului şi audierea unor martori nominalizaţi.
Pentru a decide astfel, curtea a constatat că organul decercetare penală nu a administrat nici o probă în legătură cu plângereaformulată de petent, cu privire la pretinsa faptă săvârşită de intimat.In mod corect, curtea a constatat că în cauză, deşi organul de cercetarepenală era obligat de dispoziţiile art.224 Cod pr.penală, nu a procedat laverificarea plângerii formulate.
