Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, conţine norme dispozitive în privinţa continuării societăţii cu succesorii unuia dintre asociaţi. Potrivit art. 197 alin. (3), “în cazul dobândirii de părţi sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt’aplicabile dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel”. Succesorii nu dobândesc de drept calitatea de asociaţi, aceştia având doar un drept de creanţă reprezentat de valoarea părţilor sociale ale autorilor lor. Adunarea generală decide dacă plăteşte părţile sociale sau continuă societatea cu succesorii asociatului decedat. Numai asociatul supravieţuitor poate vota şi exercita prerogativele de decizie în cadrul adunării generale, indiferent de cuantumul capitalului social reprezentat, moştenitorii asociatului decedat neavând drept de vot şi de decizie decât dacă asociatul supravieţuitor a hotărât continuarea societăţii cu participarea acestora.
(Decizia nr. 880 din 10 iunie 2002 – Secţia a Vl-a comercială)
Prin Sentinţa civilă nr. 7898 din 19.10.2001, Tribunalul Bucureşti – Secţia comercială a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii M.D. şi M.A., L.M.T., L.J.V. şi L.R. împotriva pârâţilor T.O.V., T.O.M. şi S.C. “N.” S.R.L., a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal al Adunării generale a asociaţilor S.C. “N.” S.R.L. din 15.06.1998, a Actului adiţional nr. 1591 din 24.06.1998 întocmit de B.N.P. S.C., precum şi a actelor ulterioare încheiate, respectiv Contractul de cesiune nr. 106 din 20.01.1999 întocmit de B.N.P. S.C. şi actul adiţional autentificat sub nr. 904 din 7.05.1999 de către acelaşi notar.
S-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul remiterii din patrimoniul reclamanţilor a cotei de 99,97% în valoare de 324.945.000 lei, la data decesului autorului reclamanţilor, reprezentând părţi sociale la societatea pârâtă.
S-a respins cererea de obligare a pârâţilor la plata beneficiilor realizate, ca prematură.
S-a dispus radierea din a tuturor menţiunilor făcute în baza actelor a căror nulitate absolută a fost constatată.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că potrivit art. 9 alin. 2 din statut, în cazul dobândirii de părţi sociale de către succesori, adunarea generală va hotărî dacă se continuă activitatea societăţii cu moştenitorii. în caz contrar, societatea are obligaţia să plătească părţile sociale către succesori, conform ultimului bilanţ aprobat.
în speţă, în cazul decesului unuia dintre asociaţi, părţile sociale se transmit prin moştenitorilor acestuia.
Asociatul T.O.V. avea obligaţia de a convoca moştenitorii şi de a hotărî referitor la continuarea cu aceştia a activităţii societăţii. Doar în cazul în care aceştia refuzau continuarea şi cu ei în calitate de asociaţi se putea continua activitatea societăţii cu asociatul rămas, lor urmând a li se stabili drepturile patrimoniale decurgând din moştenirea părţilor sociale, conform ultimului bilanţ aprobat.
Pârâtul T.O.V., la patru zile după decesul asociatului L.(M.)T., fără a aştepta deschiderea succesiunii şi fără a convoca moştenitorii fostului său asociat, a hotărât continuarea activităţii cu asociat unic, folosindu-se de întregul capital social.
împotriva acestei sentinte au declarat recurs atât reclamanţii M.D., M.A., L.M.T., L.J.V., L.R., cât şi pârâţii T.O.V., T.O.M. şi S.C. “N.” S.R.L.
în motivarea recursului, reclamanţii au arătat că instanţa de fond ar fi trebuit să dispună obligarea pârâţilor şi la plata dividendelor, şi nu respingerea acestui capăt de cerere ca prematură. Ulterior, recurenţii-reclamanţi au renunţat la recurs.
Prin motivele de recurs, pârâţii au susţinut că instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile legale aplicabile, precum şi probele administrate, în sensul interpretării greşite a acordului de voinţă al părţilor exprimat prin contractul de societate şi statut.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a Vl-a comercială a admis recursul formulat de pârâţi, a modificat sentinţa şi a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamanţilor, a luat act de renunţarea la judecata recursului formulat de reclamanţi, a respins ca nefondată cererea de cheltuieli de judecată a recurenţilor-pârâţi.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut că, la întocmirea actelor de constituire a societăţii “N.” S.R.L., părţile au convenit asupra modului de desfăşurare a asocierii în cadrul unei societăţi cu răspundere limitată. Contractul de societate şi statutul reprezintă legea părţilor, care nu poate fi înlăturată. Legea nr. 31/1990, republicată, conţine norme dispozitive în ceea ce priveşte problema continuării societăţii cu succesorii unuia dintre asociaţi. Astfel, potrivit art. 197 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, în cazul dobândirii de părţi sociale, prin succesiune, este necesar acordul asociaţilor care reprezintă 3/4 din capitalul social, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Prin urmare, continuarea societăţii cu noi asociaţi – succesorii unui asociat – este hotărâtă de adunarea generală. Pentru a lua hotărâri valabile nu este necesară majoritatea capitalului de 3/4. Succesorii nu dobândesc de drept calitatea de asociaţi. Aceştia au un drept de creanţă reprezentat de valoarea părţilor sociale ale autorilor lor. Adunarea generală decide dacă societatea plăteşte părţile sociale către succesori (art. 197 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată) sau continuă societatea cu succesorii asociatului decedat. Pentru ca succesorii să dobândească dreptul de vot este necesar ca societatea să decidă primirea lor ca asociaţi şi să efectueze formele de înregistrare şi publicitate. în speţă, părţile au stabilit în mod ferm că numai adunarea generală a asociaţilor poate hotărî asupra împrejurării dacă societatea continuă cu moştenitorii sau nu. Asociatul rămas este singurul care poate vota şi exercita prerogativele de decizie în cadrul adunării generale, indiferent de cuantumul capitalului social reprezentat. Astfel, hotărârea adunării generale este legală. Moştenitorii nici nu au drept de vot şi nici nu trebuie convocaţi, câtă vreme adunarea generală nu hotărăşte dacă va continua societatea cu moştenitorii sau nu. Moştenitorii nu au drept de vot şi decizie decât după ce societatea a hotărât continuarea societăţii cu participarea lor. Astfel, atâta vreme cât asociaţii nu au hotărât continuarea societăţii cu moştenitorii, în cazul decesului oricăruia dintre asociaţi, prin contractul de societate şi statut, şi nici ulterior, în cadrul adunării generale, nu se poate atribui calitatea de asociat unor persoane care în raport de societate au calitatea de terţi.
NOTĂ:
Art. 197 din Legea nr. 31/1990, republicată, are următorul conţinut:
“(1) Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi.
(2) Transmiterea către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social.
(3) în cazul dobândirii unei părţi sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este obligată la plata părţii sociale către succesori, conform ultimului bilanţ aprobat.
(4) în cazul în care s-ar depăşi maximul legal de asociaţi din cauza numărului succesorilor, aceştia vor fi obligaţi să desemneze un număr de titulari ce nu va depăşi maximul legal.”
în speţă, prin statut, cei doi asociaţi au stabilit că, în cazul dobândirii de părţi sociale prin succesiune, adunarea generală va hotărî dacă se continuă activitatea societăţii cu moştenitori. Cum prin actul constitutiv (statut), “se dispune altfel”, reiese că sunt incidente prevederile art. 197 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi, pe cale de consecinţă, în raport de dispoziţiile statutare menţionate, asociatul rămas este îndreptăţit să decidă dacă va continua societatea cu moştenitorii celuilalt asociat.
