Potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, devenită Legea nr. 130/1992, este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţii bunurilor precum şi asupra celor privind prestările de servicii.
Taxa se aplică asupra valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic şi reprezintă un al bugetului de stat.
Transferurile de mărfuri între subunităţile aceleiaşi nu sunt purtătoare de TVA, neprivind transferul proprietăţii.
Secţia de Administrativ, decizia nr. 1221 din 22 mai 1998.
Reclamanta societatea comercială “MIXTA MOLDOVA” SA Vaslui a solicitat anularea deciziei nr. 454 din 7 iulie 1995 emisa de Ministerul Finanţelor şi a deciziei nr. 254 din 7 ianuarie 1995 a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Vaslui. In motivarea cererii, reclamanta a arătat că în urma controlului efectuat de inspectori de specialitate din cadrul serviciul TVA a celei de a doua pârâte s-a stabilit că societatea a datorat pentru perioada 1 iulie 1993-31 august 1993, TVA în valoare de 602.375 lei şi majorări de întârziere în valoare de 5.072.691 lei pentru achitarea cu întârziere a acestei taxe.
Reclamanta a contestat plata acestor sume considerând că organul de control a luat în calcul la determinarea TVA calculate de două ori veniturile, o dată când a depus la casierie contravaloarea mărfurilor vândute şi a doua oara când s-au făcut retururile între subunităţi.
Evidenţa contabilă a societăţii nu a putut reflecta în mod distinct TVA – ul datorat statului, veniturile au fost evidenţiate global, veniturile din vânzarea mărfurilor scutite de TVA, cu cele cu TVA de 18% şi cele la care TVA este de 9%.
Controlul s-a efectuat în baza verificărilor facturilor jurnalelor de vânzări, monetare, chitanţe, deconturi lunare şi altele şi nu s-au avut în vedere retururile cu care să fie diminuate veniturile la care s-a stabilit TVA-ul ce urmează a fi plătit.
Curtea de Apel laşi, prin sentinţa civilă nr. 106 din 27 iunie 1997, a admis contestaţia introdusă de societatea comercială “MIXTA MOLDOVA” SA Vaslui împotriva deciziei nr. 454 din 7 iulie 1995 a Ministerului Finanţelor, a deciziei nr. 254 din 27 ianuarie 1995 data de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Vaslui pe care le-a desfiinţat, a anulat procesul verbal încheiat la data de 11 octombrie 1994 de Direcţia Generala a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Vaslui şi a exonerat reclamanta de plata sumei de 5.675.066 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că în perioada verificată nu s-au înscris transferurile de marfă între subunităţi, ceea ce a impus refacerea evidentei contabile şi includerea .
Astfel, prin înregistrarea din eroare pe conturi de venituri a transferurilor de marfă în perioada iulie – septembrie 1993 s-au majorat veniturile purtătoare de TVA.
Cum prin transferul de mărfuri între subunităţi, faţă de obiectul de activitate al reclamantei, nu a avut loc un transfer al proprietăţii bunurilor, s-a impus recalcularea TVA datorata bugetului de stat, cât şi a penalităţilor aferente, instanţa însuşindu-şi concluziile expertizei contabile în ce priveşte diminuarea TVA datorată bugetului statului cât şi a penalităţilor aferente, exonerând reclamanta de plata lor.
Nemulţumit de sentinţa sus-menţionată a declarat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Vaslui în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor.
în motivarea cererii de recurs s-a arătat că instanţa a reţinut în totalitate concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, care nu reflectă situaţia reală, în sensul că transferurile de mărfuri şi ambalaje între subunităţi ale societăţii comerciale s-au înregistrat în perioada verificată din eroare în conturile de venituri şi au dublat veniturile purtătoare de TVA, aceste mişcări de bunuri fiind operate numai în evidenta de gestiune a bunurilor.
Recurenţii au mai menţionat că raportul de expertiza contabilă nu are la bază documentele de evidenţă primara care să reflecte veniturile realizate de către intimata-reclamantă.
Verificând sentinţa recurată în raport cu criticile formulate, probele administrate şi dispoziţiile legale incidente în cauză , se constată că recursul este nefondat.
în urma controlului efectuat de organele de specialitate din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Vaslui la S.C. “MIXTA MOLDOVA” SA, s-a consemnat în procesul verbal încheiat că în perioada 1 iulie – 31 august 1993 societatea datora la bugetul statului suma de 602.375 lei reprezentând diferenţa de plată a TVA cu suma de 5.072.691 lei majorări de întârziere.
Conducerea eronata a evidentei contabile, prin nerespectarea Normelor Metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 704 din 14 decembrie 1993 şi a Legii nr. 82/1991 a contabilităţii, a obligat organul de control să calculeze obligaţiile fiscale privitor la înregistrarea corectă a veniturilor şi a TVA-ului ale societăţii în condiţiile existenţe.
în aceste condiţii, s-a constatat înregistrarea eronată a veniturilor, care a avut că efect uneori dublarea veniturilor la care s-a calculat o singura data TVA, facturi emise şi neînregistrate în contabilitate, diferente între veniturile înscrise în balanţele de verificare şi sumele înscrise în deconturile lunare de TVA şi jurnalul de vânzări, facturi fiscale care nu au fost întocmite în conformitate cu prevederile art. 25 pct. B din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992.
Expertiza contabilă efectuată în cauză a avut că obiectiv stabilirea exacta a veniturilor reale purtătoare de TVA colectată a societăţii, şi dacă valorificarea transferurilor de vânzări între subunităţile societăţii reprezintă venituri impozabile sub aspectul TVA.
Expertul a concluzionat că majorarea veniturilor purtătoare de TVA a dus la creşterea obligaţiilor societăţii către bugetul statului.
Dar în condiţiile în care se scad din venituri transferurile între secţiile unităţii, taxa pe valoarea adăugată deductibilă şi taxa pe valoarea adăugată colectată se diminuează prin diminuarea veniturilor impozabile, astfel că obligaţiile unităţii faţă de bugetul de stat se diminuează.
în urma recalculărilor făcute, societatea datorează bugetului de stat penalizări în sumă de 945.708 lei faţă de suma de 5.072.691 lei calculate de organul de control, astfel că rezultă o sumă de recuperat de la bugetul statului de 4.126.983 lei.
Potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, devenită Legea nr. 130/1992, taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţii bunurilor precum şi asupra celor privind prestările de servicii.
Taxa se aplică asupra valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic şi reprezintă un venit al bugetului de stat.
în cauza, transferurile de mărfuri între subunităţile aceleiaşi societăţi nu sunt purtătoare de TVA, neprivind transferul proprietăţii. Se constată deci că instanţa de fond a stabilit în mod judicios starea de fapt şi a făcut o corectă aplicare a normelor legale în vigoare atunci când a admis acţiunea şi a anulat deciziile Ministerului Finanţelor şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Vaslui.
în consecinţă, recursul Ministerului Finanţelor şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Vaslui urmează a fi respins că neîntemeiat.
