Art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 967/1996 prevede că beneficiază de exceptarea temporară de la plata taxelor vamale mărfurile provenite din import ce se vând în regim de duty-free la bordul avioanelor de către companiile aeriene româneşti autorizate să execute curse externe.
Dacă societatea română interesată nu are în obiectul sau de activitate executarea de curse în traficul
extern de pasageri, refuzul Direcţiei Generale a Vămilor de a-i elibera autorizaţia privind activitatea de comercializare a mărfurilor la bordul aeronavelor este legal.
Secţia de Administrativ, decizia nr. 435 din 23 februarie 1998.
Societatea Comercială “SKY SERVICES (ROMÂNIA)” SRL a chemat în judecată Direcţia Generala a Vămilor din cadrul Ministerului Finanţelor, pentru a se dispune, pe calea contenciosului administrativ, anularea adresei nr. 27970 din 21 noiembrie 1996, prin care i s-a respins cererea pentru eliberarea autorizaţiei privind activitatea de comercializare a mărfurilor la bordul avioanelor în regim de duty-free şi obligarea pârâtei sa elibereze respectiva autorizaţie.
Reclamanta a susţinut că refuzul pârâtei de eliberare a autorizaţiei, conţinut în adresa menţionată, este rezultatul unei greşite interpretări a prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 967 din 14 octombrie 1996 şi a reţinerii unei situaţii de fapt eronate cu privire la obiectul de activitate şi statutul celor doi asociaţi.
Curtea de apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ, prin sentinţa civilă nr. 167 din 27 februarie 1997, a admis acţiunea şi a anulat adresa menţionata obligând Ministerul Finanţelor sa elibereze reclamantei autorizaţia solicitată.
împotriva sentinţei, pârâta a declarat recurs susţinând că reclamanta nu s-a adresat în prealabil autorităţii administrative emitente a adresei criticată, ci direct instanţei de judecată, încălcând astfel prevederile art. 5 din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ.
Acest motiv nu este întemeiat, deoarece la data de 24 decembrie 1996, Direcţia Generala a Vămilor a comunicat reclamantei că îşi menţine punctul de vedere transmis anterior, respectiv refuzul eliberării autorizaţiei.
Aşadar, este evident deci că reclamanta s-a conformat prevederilor art. 5 din Legea nr. 29/1990, privind procedura prealabila şi s-a adresat în termen util instanţei de judecată.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs, pârâta a susţinut că sentinţa atacată urmează să fia casată, potrivit prevederilor art. 304 pct. 6 din Codul de procedura civilă, întrucât a acordat mai mult decât s-a cerut, de vreme ce nu s-a limitat numai la anularea adresei menţionate, ci a obligat Ministerul Finanţelor sa elibereze autorizaţia privind activitatea de comercializare a mărfurilor la bordul avioanelor.
Şi acest tip de recurs nu este întemeiat deoarece sentinţa atacată a fost rectificată, în sensul obligării Direcţiei Generale a Vămilor la eliberarea autorizaţiei şi nu a Ministerului Finanţelor, iar pe de alta parte, nu s-a acordat mai mult decât s-a cerut de vreme ce prin acţiunea introductivăa, în partea finală, s-a cerut nu numai anularea adresei menţionate ci şi eliberarea autorizaţiei.
în cadrul celui de-al treilea motiv de recurs, pârâta a susţinut că se impune casarea sentinţei atacate, deoarece s-a aplicat greşit legea, respectiv dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 967/1996 şi ale Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 2289/1996 privind normele de organizare şi funcţionare a activităţii de vânzări la bord, precum şi de efectuare a controlului vamal care nu au fost aplicate în litera şi spiritul lor. Acest motiv de recurs este întemeiat. Aşa cum rezultă şi din înscrisul de la fila 34 din dosarul instanţei de recurs, S.C. “SKY SERVICES” SRL este o persoană juridică Română care nu are în obiectul sau de activitate executarea de curse în traficul extern de pasageri.
Ori, art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 967/1996 prevede că beneficiază de exceptarea temporară de la plata taxelor vamale mărfurile provenite din import ce se vând în regim de duty-free la bordul navelor de către companiile aeriene Româneşti autorizate să execute curse externe.
în acest context, reclamanta nefiind autorizată să execute curse aeriene, nu poate pretinde anularea adresei menţionate şi eliberarea autorizaţiei privind activitatea de comercializare a mărfurilor la bordul avioanelor.
în consecinţă, faţă de cele ce preced, urmează a se admite recursul declarat de pârâta şi a se casa sentinţa atacată, respingându-se că nefondată acţiunea.