întrucât afecţiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate în reţeaua sanitară a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, nu se poate dispune amânarea executării pedepsei închisorii pe caz de boală.
Prin sentinţa penală nr.121/01.11.2000, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, în baza art.453 lit.a C.pr.pen. a fost admisă cererea formulată de condamnatul C.G., în sensul că s-a amânat executarea pedepsei de 5 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr.103/08.12.1997 a Tribunalului Giurgiu, până când condamnatul se va găsi în situaţia de a putea executa pedeapsa.
Prima instanţa a reţinut că starea sănătăţii condamnatului este foarte gravă şi se află în imposibilitate de a executa pedeapsa, că faţă de el s-a mai dispus amânarea executării pedepsei pentru 6 luni prin sentinţa penală nr.49/1999 a Tribunalului Giurgiu.
în cauză, Tribunalul a dispus efectuarea unui raport medico-legal de către Laboratorul judeţean de Medicină Legală Giurgiu, care a comunicat că nu se mai poate efectua o altă expertiză privind pe condamnat, îndrumând efectuarea probei către I.M.L. „Mina Minovici”.
I.M.L. a concluzionat, prin raportul efectuat, că asistenţa medicală pentru multiplele boli de care suferă condamnatul poate fi asigurată şi în reţeaua sanitară a D.G.P., într-o secţie de inapţi.
Condamnatul a depus la dosar două bilete de ieşire din Spitalul Floreşti şi, respectiv, Bucşani, care poartă date ulterioare aceleia la care a fost reexaminat de către I.M.L.
Faţă de aceste acte medicale, instanţa a dispus efectuarea unei adrese la Comisia de Avizare şi Control din cadrul I.M.L. „Mina Minovici”, pentru a se pronunţa dacă se aduc prejudicii stării sănătăţii condamnatului.
Comisia de Avizare şi Control a aprobat concluziile raportului medico-legal întocmit de Institutul „Mina Minovici”, cu precizarea că prin asigurarea unui regim igienico-dietetic adecvat şi supravegherea medicală permanentă nu se aduc prejudicii stării sănătăţii.
Tribunalul a constatat, din actele medicale şi cele 2 rapoarte medico-legale, că rezultă agravarea stării sănătăţii condamnatului, acesta suferind de maladii multiple, la care pot surveni complicaţii.
Analizând rapoartele medico-legale anterioare faţă de cel întocmit în cauză s-a reţinut că survenirea complicaţiilor maladiei de la punctul 1 „bilebectomie” este prevăzută în toate aceste rapoarte medico-legale şi se impune asigurarea unui regim particular de viaţă, caracterizată prin interzicerea efortului fizic, interzicerea expunerii la variaţii mari ale factorilor fizici de mediu, regim igienico-dietetic şi evitarea situaţiilor psihotraumatizante.
Concluziile Comisiei de Avizare şi Control stabilesc că starea sănătăţii inculpatului nu are de suferit în regim de detenţie într-o secţie de inapţi.
împotriva aceste hotărâri, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, criticând-o pentru nelegalitate, cu motivarea că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art.453 lit.a C.pr.pen.
S-a mai menţionat că, în mod nelegal, instanţa de fond a dispus amânarea executării pedepsei până când condamnatul se va găsi în situaţia de a putea executa pedeapsa, fără a stabili o perioadă de timp prevăzută de texul de lege invocat.
Apelul declarat de Parchet este întemeiat.
Conform dispoziţiilor art.453 lit.a C.pr.pen., executarea pedepsei închisorii poate fi amânată când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
în speţă, condamnatul C.G. nu a început executarea pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.103/1997, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, deoarece i s-a amânat executarea acestei pedepse până la data de 07.06.2000, pe caz de boală, prin sentinţa penală nr.103/06.12.1999, pronunţată de Tribunalul Giurgiu.
Conform noului raport de expertiză medico-legală efectuat în cauză şi avizat de Comisia de Avizare şi Control de pe lângă I.M.L. Bucureşti, afecţiunile de care suferă pot fi tratate în reţeaua sanitară a D.G.P., prin asigurarea unui regim igienico-dietetic adecvat şi supravegherea medicală permanentă.
Astfel, se constată că, în prezent, condamnatul nu este în imposibilitate de a executa pedeapsa datorită afecţiunilor de care suferă, aşa cum prevăd dispoziţiile art.453 lit.a C.pr.pen.
Faţă de aceste considerente, Curtea, în baza dispoziţiilor art.379 pct.2 lit.a C.pr.pen., a desfiinţat hotărârea atacată şi în fond a respins, ca nefondată, cererea de amânare a executării pedepsei formulată de condamnatul C.G., obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat.
(Secţia a ll-a penală, decizia nr.685/2000) NOTĂ: împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul C.G., care a fost soluţionat prin decizia nr.1467/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, în sensul că a fost respins, ca nefondat, fiind obligat recurentul la cheltuieli judiciare statului.(Judecator Rodica-Aida Popa)
