Informaţii de interes public. Termenul de formulare a plângerii. Refuz nejustificat de comunicare informaţii.


Legea nr. 544/2001, art. 22 alin. (1)

în cazul netransmiterii refuzului comunicării informaţiilor

publice solicitate, termenul prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se calculează de la expirarea termenului de 30 de zile stabilit de art. 7 alin. (1), persoana care se consideră vătămată în drepturile sale având astfel la dispoziţie 60 de zile pentru a formula plângere la instanţă.

Solicitarea de a se comunica dacă asistenţa juridică acordată Primarului municipiului laşi de un anumit avocat într-un dosar a făcut obiectul unei „oferte/licitaţii publice”, care este numărul contractelor de asistenţă juridică încheiate între Primărie-Primar-Consiliul Local laşi şi avocatul M.N., şi care sunt sumele plătite din bugetul local avocatului cu destinaţia de onorariu, cheltuieli de deplasare, cazare, diurnă şi orice stimulente financiare şi/sau

materiale priveşte informaţii rezultate din activitatea pârâţilor neexceptate de la accesul liber al cetăţenilor. Cheltuielile efectuate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului laşi, judeţelor şi municipiului laşi sunt supuse principiului transparenţei şi publicităţii şi de aceea aceste informaţii trebuie furnizate cetătenilor interesati de eficienta şi co-rectitudinea cheltuirii banilor publici, dezvăluirea lor neavând nici o legătură cu confidenţialitatea şi secretul profesional invocate de autorităţile publice.

Decizia nr. 420/CA din 06 septembrie 2010

Prin sentinţa nr. 362/CA/13.04.2010, Tribunalul Iaşi a admis acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii Primăria municipiului Iaşi şi Consiliul Local Iaşi pe care i-a obligat să îi răspundă reclamantei la adresa nr. 114928/11.12.2009, înregistrată la Primăria municipiului Iaşi.

Prima instanţă a reţinut că pentru a fi aplicabilc dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 este necesar ca autoritatea publică să îşi exprime în mod explicit refuzul de a solicita informaţiile de interes public, refuzul urmând a fi comunicat petiţionarului în termen de 5 zile, de la

acest termen urmând a fi calculat termenul de 30 dc zile. Insă, în speţă, autoritatea publică nu a comunicat nici un răspuns petiţionarei B.V., astfel că după expirarea termenului maxim de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, reclamanta a promovat prezenta acţiune.

Pe fondul cauzei, Tribunalul a constatat că prin cererea înregistrată la nr. 114928/11.12.2009, reclamanta a solicitat pârâţilor Primăria Iaşi şi Consiliului Local Iaşi să îi comunice informaţii referitoare la un contract de asistenţă juridică, însă pârâţii nu au răspuns, cu toate că informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor exceptate, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001.

împotriva sentinţei indicate mai sus au declarat recurs Primăria municipiului Iaşi şi Consiliul Local Iaşi.

Curtea de apel a constatat că sentinţa criticată este legală şi temeinică.

Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice în termen de 30 de zile dc la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

In conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de

dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa

solicitării. In cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitatc depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.

Aşadar, termenul dc 30 dc zile prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se calculează de la data expirării termenului stabilit de art. 7, însă la art. 7 sunt reglementate trei termene: unul de 5 zile, al doilea de 10 zile şi al treilea de 30 de zile, toate socotite de la data înregistrării cererii.

In această situaţie se pune problema dacă în cazul necomunicării unui refuz de transmitere de informaţii publice termenul de 30 de zile curge de la împlinirea termenului dc 5 zile, 10 zile ori 30 de zile.

Curtea de Apel a considerat, cum just a reţinut şi prima instanţă, că voinţa legiuitorului este ca în cazul netransmiterii refuzului comunicării informaţiilor publice solicitate, termenul prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 să se calculeze de la expirarea termenului de 30 de zile stabilit de art. 7 alin. (1), persoana care se consideră vătămată în drepturile sale având astfel la dispoziţie 60 de zile pentru a formula plângere la instanţă. Nu poate fi primită susţinerea că în această situaţie termenul de 30 de zile se calculează de la împlinirea termenului de 5 ori 10 zile deoarece autoritatea sau instituţia publică nu a adus la cunoştinţa petiţionarului refuzul de a comunica informaţiile.

Cum în speţă, petenta recurentă a formulat plângerea în cea de-a 60-a zi de la înregistrarea petiţiei, este evident că a fost respectat termenul prevăzut de art. 22 alin. (1) raportat la art. 7 din Legea nr. 544/2001

în ceea ce priveşte fondul cauzei, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile dc interes public, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.

Solicitarea petentei de a i se comunica dacă asistenţa juridică acordată Primarului municipiului Iaşi dc un anumit avocat în dosarul nr. 3470/2/2009 a făcut obicctul unei „oferte/licitaţii publice”, carc este numărul contractelor de asistenţă juridică încheiate între Primărie-Primar-Consiliul Local Iaşi şi avocatul MN şi care sunt sumele plătite din bugetul local avocatului cu destinaţia de onorariu, cheltuieli de deplasare, cazare, diurnă şi orice stimulente financiare şi/sau materiale priveşte informaţii rezultate din activitatea pârâţilor neexceptate de la accesul liber al cetăţenilor.

In aceste condiţii, este justă obligaţia impusă pârâţilor de prima instanţă, de a furniza informaţiile solicitate de petentă, înlăturând îngrădirea nejustificată a dreptului reclamantei intimate dc a fi informată corect cu privire la modul în care sunt efectuate cheltuielile din fondurile publice locale.

Instanţa de recurs nu a primit nici susţinerea referitoare la confidenţialitatea relaţiei dintre avocaţi şi clienţii săi. Petenta nu a solicitat informaţii din contractele de asistenţă juridică încheiate între avocaţi şi pârâţi, ci informaţii care rezultă din activitatea autorităţilor publice şi care se referă în mod direct la necesitatea eficientizării activităţii instituţiilor publice locale şi a îmbunătăţirii actului managerial în vederea reducerii cheltuielilor bugetare locale.

Cheltuielile efectuate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Iaşi, judeţelor şi municipiului Iaşi sunt supuse principiului transparenţei şi publicităţii şi dc aceea aceste informaţii trebuie furnizate cetăţenilor interesaţi de eficienţa şi corectitudinea cheltuirii banilor publici, dezvăluirea lor neavând nici o legătură cu confidenţialitatea şi secretul profesional invocate de autorităţile publice în declaraţia de recurs.

Faţă de cele ce preced, Curtea de Apel a respins recursul ca nefondat.