Statutul CNVM, art. 1 şi 2 Legea nr. 297/2004, art. 283 alin. (2)
Mai întâi CNVM a dispus măsura de obligare a fostei Societăţi de administrare a investiţiilor ca în termen de 3 luni să vândă acţiunile aferente participaţiei sale la capitalul social al Registrului Român al Acţionarilor SA Bucureşti (RRA). Ulterior acestei măsuri, CNVM dispune restricţionarea de către RRA a tuturor actiunilor detinute de fosta Societate de administrare a investiţiilor la RRA, fapt ce a condus la imposibilitatea de aducere la îndeplinire a măsurii iniţiale privind vânzarea acţiunilor.
O altă măsură este aceea de anulare de către RRA a acţiunilor fostei Societăti de administrare a investiţiilor sau de reducere a capitalului social al RRA, măsură care conduce însă la încălcarea art. 3 din Regulamentul CNVM nr. 9/1997, conform căruia actele constitutive ale societăţii de registru independent privat trebuie să conţină prevederi care să limiteze participarea oricărui acţionar la 10% din totalul acţiunilor sau drepturilor de vot ale societăţii.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare dispune, în realizarea obiectivelor sale prevăzute la art. 2 din Statut, de o marjă de apreciere înăuntrul căreia are dreptul şi în acelaşi timp obligaţia de a alege varianta optimă pentru a asigura producerea efectelor actelor şi măsurilor dispuse, oportunitatea fiind o componentă a legalităţii actelor administrative. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi-a exercitat abuziv acest drept de apreciere, dispunând măsuri imposibil de îndeplinit care vin în contradictoriu cu alte măsuri sau chiar cu reglementări adoptate de ea însăşi.
C.A. Bucureşti, Secţia de administrativ şi fiscal, decizia nr. 1141 din 14 mai 2005, nepublicată
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti la data de 3 decembrie 2004 şi completată la data de 21 decembrie 2004, reclamanta SC S.I. SA a chemat în judecată pe pârâta CNVM, solicitând anularea ordonanţei nr. 529 din 16 septembrie 2004, emisă de pârâtă.
In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin ordonanţa atacată, pârâta a dispus suspendarea dreptului de vot al acţionarului SC S.I. SA în cadrul Adunării generale a acţionarilor Registrului Român al Acţionarilor (RRA) Bucureşti şi a obligat-o ca în termen de 3 luni să-şi vândă cele 1.430 de acţiuni pe care le deţine din capitalul social al RRA. A mai arătat că ordonanţa atacată este nelegală, întrucât face aplicarea retroactivă a prevederilor art. 283 din Legea nr. 297/2004 şi încalcă dreptul său de proprietate asupra acţiunilor, prin imposibilitatea obiectivă de a măsurilor dispuse. Reclamanta a solicitat, totodată, suspendarea ordonanţei nr. 529/2004 până la soluţionarea acţiunii sau până la clarificarea pe piaţa de capital a Depozitarului central şi a situaţiei registrelor private, când va exista efectiv posibilitatea de a valorifica prin vânzare cele 1.430 de acţiuni deţinute la RRA.
In drept acţiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 15 alin. (2) din României, art. 3 pct. 1 C. proc. civ., art. 969-970, 942, 949, 973, 977 şi urm. C. civ., art. 94 şi 101 din Legea nr. 31/1990.
La data de 15 februarie 2005, pârâta a depus la dosar o întâmpinare prin care a arătat că măsura dispusă prin ordonanţa CNVM
nr. 529/16.09.2004 este legală în raport dc prevederile art. 283 şi 290 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, art. 3 alin. (3) din Regulamentul CNVM nr. 9/1997, art. 19 din regulamentul CNVM nr. 13/1996, ţinând scama de împrejurarea că prin ordonanţa CNVM nr. 183 din 5 iunie 2000, reclamantei i-a fost retrasă autorizaţia dc funcţionare ca societate dc administrare a investiţiilor. A mai arătat că modificarea structurii acţionariatului RRA se impunea în vederea încadrării în dispoziţiile art. 163 alin. (3) din O.U.G. nr. 28/2002, dar RRA, deşi a fost atenţionat dc CNVM, nu a luat nicio măsură în acest sens după retragerea autorizaţiilor de funcţionare de SC S.I. SA şi SC G. SA.
De asemenea, pârâta a arătat că prevederilor Legii nr. 297/2004 se aplică cu prioritate faţă de prevederile Legii nr. 31/1990 în ceea ce priveşte unităţile autorizate să funcţioneze pe piaţa de capital, având regimul legii spcciale faţă de legea generală.
Analizând proba cu înscrisuri administrată în cauză, Curtea constată că prin ordonanţa nr. 529 din 16 septembrie 2004, emisă în temeiul art. 283 şi 290 alin. (3) din Legea 297/2004, CNVM a suspendat dreptul de vot al acţionarului SC S.I. SA în cadrul AGA RRA şi a dispus obligarea SC S.I. SA ca în termen dc 3 luni să vândă acţiunile aferente participaţiei sale la capitalul social al RRA. După expirarea accstui termen, în cazul în carc acţiunilc nu au fost înstrăinate, CNVM urma să dispună RRA anularea acţiunilor sau, după caz, reducerea capitalului social, conform art. 283 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 297/2004.
Reclamaţia administrativă formulată de reclamantă a fost respinsă prin decizia nr. 4446 din 11 octombrie 2004.
Participarea reclamantei la acţionariatul RRA a fost autorizată dc CNVM prin decizia prealabilă nr. 650 din 16 martie 1999 şi decizia definitivă nr. 822/08.04.1999, ulterior, prin ordonanţa nr. 183 din 5 iunie 2000 fiind retrasă autorizarea de funcţionare ca societate de administrare a investiţiilor, prin urmare dobândirea participaţiei la capitalul social nu s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale şi a fost anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 297/2004.
încercând să se conformeze măsurilor dispuse de CNVM, reclamanta a organizat o licitaţie publică pentru data de 15 octombrie 2004, conform deciziei nr. 1401 din 30 septembrie 2004 a administratorului unic şi caietului de sarcini depus la dosar.
Prin procesul-verbal din 15 octombrie 2004, orele 12,30, s-a constatat că nu s-a prezentat niciun ofertant în vederea cumpărării acţiunilor. De altfel, obligaţia de înstrăinare a acţiunilor nici nu putea fi adusă la îndeplinire, venind în contradicţie cu adresa nr. 7131/2000, prin care CNVM a solicitat RRA restricţionarea tuturor acţiunilor deţinute de S.I. SA la RRA, după ce sechestrarea tuturor valorilor
mobiliare şi imobiliare ale SC S.I. SA fusese dispusă prin ordonanţa nr. 260/P/2000 din 1 iunie 2000 a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Secţia anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică.
Prin ordonanţa nr. 75 din 22 februarie 2005, CNVM a dispus ca în termen de 120 de zile de la data emiterii ordonanţei, RRA să aplice şi să finalizeze procedura prevăzută de art. 283 alin. (2) din Legea nr. 297/2004.
în ceea ce priveşte obligaţia complementară prevăzută în art. 2 din ordonanţa 529/2004 a CNVM şi în ordonanţa 75 din 22 februarie
2005 Curtea constată că prin anularea acţiunilor sau prin reducerea capitalului social, s-ar ajunge la încălcarea art. 3 din Regulamentul CNVM nr. 9/1997, privind cerinţele, criteriile de înregistrare şi procedurile de autorizare a societăţilor de registrul independent privat, conform căruia, în scopul prevenirii exercitării controlului asupra activităţii societăţii de către un acţionar sau un grup de acţionari, actele constitutive ale societăţii de registru independent privat trebuie să conţină prevederi care să limiteze participarea oricărui acţionar, direct sau prin persoane controlate dc acesta, la 10% din totalul acţiunilor
sau drepturilor de vot ale societăţii. In prezent, RRA are 10 acţionari, cu câte 10% din capitalul social fiecare.
Făcând demersuri pentru a se conforma ordonanţei în litigiu, prin cererea înregistrată la CNVM cu nr. 7035 din 10 martie 2005, RRA a solicitat aprobarea modificării art. 5.3. din actul constitutiv, prin eliminarea restricţiei de deţinere a cel mult 10% din acţiunile societăţii şi ridicarea restricţiei impuse asupra acţiunilor deţinute de S.I. SA la RRA, astfel încât aceste acţiuni să poată fi anulate.
Prin adresa nr. DGAR/9316 din 23 martie 2005, CNVM a comunicat RRA că în şedinţa din data de 22 martie 2005 a hotărât respingerea celor două solicitări. Ca urmare a acestei adrese, AGA RRA, în şedinţa din data de 24 martie 2005, a constatat că este în imposibilitatea adoptării unei hotărâri prin care să se conformeze măsurilor dispuse de CNVM prin ordonanţele nr. 529 din 16 septembrie 2004 şi 75 din 22 februarie 2005.
Conform art. 1 din Statutul aprobat prin O.U.G. nr. 25/2002, aprobată prin Legea nr. 514/2002, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este autoritatea autonomă care reglementează şi supraveghează piaţa de capital, pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate, precum şi instituţiile şi operaţiunile specifice acestora.
In vederea realizării obiectivelor fundamentale prevăzute în art. 2 din statut, CNVM dispune, în exercitarea puterii sale discreţionare, de o marjă de apreciere înăuntrul căreia are dreptul, şi în acelaşi timp obligaţia de a alege varianta optimă pentru a asigura aptitudinea actelor şi măsurilor dispuse de a-şi produce efectele în scopul şi în contextul în care au fost emise sau adoptate, oportunitatea fiind o componenţă a legalităţii actelor administrative. Prin ordonanţa arătată pârâta şi-a exercitat abuziv acest drept de apreciere, dispunând măsuri care nu pot fi aduse la îndeplinire, întrucât vin în contradictoriu cu alte măsuri sau reglementări adoptate de CNVM, în sensul celor reţinute mai sus.
In consecinţă, Curtea a admis acţiunea formulată şi în temeiul art. 1 şi 11 din Legea nr. 29/1990 a anulat ordonanţa nr. 529 din 16 septembrie 2004 a CNVM.