Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 29/1990, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, are obligaţia ca anterior sesizării instanţei de administrativ să exercite recursul administrativ la autoritatea publică emitentă a actului contestat şi să dovedească epuizarea acestei proceduri.
Tribunalul Botoşani, prin sentinţa nr. 182 din 14.05.2001 a respins, ca tardivă, cererea reclamantului pentru anularea hotărârii consiliului local din data de 31.08.2000, prin care s-a revocat hotărârea din 26.05.2000 a aceluiaşi organ al administraţiei publice locale. Instanţa de fond a reţinut că reclamantul s-a adresat organului administrativ la data de 18.10.2000 şi, în lipsa unui răspuns, a formulat acţiunea în contencios administrativ la 9.04.2001, cu mult peste termenul de 30 de zile de la data comunicării.
Alineatul final al art. 5 din Legea nr. 29/1990 prevede că, în toate cazurile, introducerea cererii la tribunal nu se poate face mai târziu de 1 an de la data comunicării actului administrativ a cărui anulare se solicită.
Din coroborarea celor două texte rezultă că, în timp ce termenul de 1 an prevăzut de alineatul ultim al art. 5 este un termen de decădere, după expirarea căruia nu se mai poate cere anularea actului, termenul de 30 de zile de sesizare a instanţei nu are o astfel de sancţiune în caz de nerespectare. Din interpretarea art. 5 din Legea nr. 29/1990 reiese că acest ultim termen este de prescripţie.
în consecinţă, Curtea de Apel Suceava a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza pentru rejudecarea în fond Tribunalului Botoşani -Secţia comercială şi de contencios administrativ (decizia nr. 274 din 19.10.2001, pronunţată de Curtea de Apel Suceava).
