7. . Antrenare răspundere patrimonială în temeiul disp. art. 138 alin 1 lit a din M. Condiţii
Conform disp.art 138 alin 1 lit. a din Legea nr.85/2006 la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.
Conform disp.art 138 alin 1 lit. a din Legea nr.85/2006 la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.
Lipsa bunurilor înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii la data de 31.12.2009, adică cu 14 luni anterior deschiderii procedurii de insolvenţă, coroborat cu comportamentul pârâtei – fost administrator social – care nu a predat actele de evidenţă contabilă şi bunurile societăţii, conduce la prezumţia simplă că bunurile societăţii au fost folosite de pârâtă în folos propriu
(Trib. Dolj, Secţia a II a civilă, Sentinţă nr. 2127/14.12.2011)
La data de 21.09.2011 lichidatorul judiciar E C SPRL, desemnat să administreze procedura insolvenţei debitoarei SC C SRL, a formulat cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale a pârâtei V L E, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună ca întreg pasivul societăţii debitoare, în cuantum de 364.833 lei să fie suportată de către pârâtă, fost administrator al societăţii falite.
În motivare a arătat că potrivit analizei pe care lichidatorul judiciar a efectuat-o asupra documentelor contabile ale societăţii, în speţă, date înregistrate în situaţiile financiare la data de 31.12.2009 conform informaţiilor furnizate de site-ul www.mfinanţe.ro s-a constatat că la secţiunea „stocuri” apar înregistrate stocuri în valoare de 103.956 lei, iar la secţiunea „active imobilizate” apar înregistrate bunuri în valoare de 28.216 lei, bunuri ce nu se regăsesc în patrimoniul societăţii falite. Anul 2009 este ultimul an pentru care debitoarea a întocmit şi depus situaţii financiare iar la creanţele bugetare neachitate s-au calculat accesorii, acestea având ponderea cea mai mare în totalul masei pasive. În ceea ce priveşte justificarea calităţii procesuale pasive, lichidatorul judiciar a considerat că nu există nici un dubiu, legiuitorul recunoscând această calitate membrilor organelor de conducere iar pârâta a deţinut în cadrul societăţii falite calitatea de administrator – asociat.
Prejudiciul existent în patrimoniul creditorilor debitorului insolvent este cuantificat la valoarea de 364.833 lei, reprezentând totalul sumelor înscrise în tabelul definitiv al creanţelor.
Cu privire la fapta ilicită, s-a susţinut că atâta timp cât bunurile în cauză sunt evidenţiate în contabilitatea falitei coroborat cu faptul că la această dată ele nu se mai regăsesc fizic , se naşte prezumţia faptului că acestea au fost deturnate, proba contrară prin care poate fi răsturnată această prezumţie aparţinând în mod exclusiv pârâtei. Mai mult conform adresei nr. 19282/63/2010 a Primăriei Craiova, în patrimoniul debitoarei figurau şi bunurile „chioşc metalic” şi „autoturism Tico”, debitoarea refuzând să le pună la dispoziţia lichidatorului.
Raportând cuantumul prejudiciului reprezentat de stocurile de marfă şi active imobilizate s-a apreciat de către lichidator că este evident faptul că valorificarea acestor bunuri ar fi redresat în totalitate activitatea debitoarei.
S-a mai susţinut că o ultimă cerinţă a legiuitorului ce se impune fi îndeplinită o reprezintă vinovăţia celui a cărui răspundere se solicită, fapta prevăzută de art. 138 lit. a din Legea privind procedura insolvenţei, putând fi săvârşită numai cu intenţie.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 138 şi urm. din Legea nr. 85/2006.
Deşi legal citată cu menţiunea personal la interogatoriu pârâta nu a depus întâmpinare şi nu s-a prezentat la strigarea cauzei, dar la data de 19.10.2011 a formulat cerere de amânare a judecăţii pentru angajare apărător, cerere admisă de instanţă.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că acţiunea este întemeiată şi va fi admisă.
Astfel se reţine că prin Sent. nr. 289/16.02.2011 Tribunalul Dolj a admis cererea creditorului SC R L R IFN S.A. şi a deschis procedura simplificată de insolvenţă asupra debitoarei S.C. C S.R.L. fiind desemnat lichidator E C SPRL.
Din certificatul constatator nr. 19625/15.03.2011 emis de ORC Dolj rezultă că pârâta a deţinut funcţia de administrator social al debitoarei din data de 07.12.2005, durata mandatului fiind nelimitată, iar după data deschiderii procedurii, nu şi-a îndeplinit obligaţiile prev. de din Legea nr.85/2006, respectiv de a preda lichidatorului bilanţul şi copii ale registrelor contabile; lista completă a tuturor bunurilor debitoarei; lista creditorilor şi adresele acestora; lista plăţilor şi transferurilor efectuate în cele 120 de zile anterioare formulării cererii introductive; contul de profit şi pierderi, deşi a fost notificată în acest sens şi chiar s-a prezentat la sediul lichidatorului semnând nota internă f. 30-31 şi procesul verbal al Adunării Generale f. 32.
Din situaţiile financiare la data de 31.12.2009 publicate pe site-ul www.mfinanţe.ro f.18 se constată că la secţiunea „stocuri” apar înregistrate stocuri în valoare de 103.956 lei, la secţiunea „active imobilizate” apar înregistrate bunuri în valoare de 28.216 lei, la secţiunea „creanţe” apare suma de 254 lei, la secţiunea „casa şi conturi la bănci” este înregistrată suma de 367 lei iar la secţiunea „capitaluri total” suma de 83.807 lei. Pârâta nu a făcut dovada că societatea a întocmit şi depus situaţii financiare ulterior anului 2009, nu a prezentat sau predat activele imobilizate şi activele circulante, nu a predat suma de bani din casă şi conturi la bănci, nu a arătat debitorii asupra cărora societatea deţinea creanţe şi nu a explicat lipsa capitalurilor.
În această situaţie bunurile societăţii falite (care la finele anului 2009 erau de 216.600 lei conform situaţiei financiare aferente acestui an, publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe) nu au putut fi identificate şi urmărite de către lichidator.
Lipsa bunurilor înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii la data de 31.12.2009, adică cu 14 luni anterior deschiderii procedurii de insolvenţă, coroborat cu comportamentul pârâtei – fost administrator social – care nu a predat actele de evidenţă contabilă şi bunurile societăţii, conduce la prezumţia simplă că bunurile societăţii au fost folosite de pârâtă în folos propriu. Prin această folosire societatea a fost lipsită de activele necesare atât îndeplinirii obiectului de activitate cât şi acoperirii pasivului, astfel că există legătură de cauzalitate dintre această faptă şi starea de insolvenţă creată iar fapta a fost săvârşită cu intenţie.
În raport de cele reţinute mai sus, urmează ca instanţa să admită cererea şi să o oblige pe pârâtă la plata sumei de 364.833 lei reprezentând cval pasiv rămas neacoperit.
