C.p.cv., art.295-296, art. 583
1.Instanta a apreciat ca în cauza nu se impune declinarea competentei în favoarea Curtii de Apel Bucuresti, întrucât se solicita refacerea unei cereri de apel, care se pretinde ca s-a depus la Tribunalul Bucuresti si ca la momentul disparitiei înscrisului, Curtea de Apel Bucuresti nu era învestita cu judecarea pricinii si nu poate avea competenta sa solutioneze prezenta cerere pentru ca nu era la momentul disparitiei înscrisului instanta învestita cu judecarea pricinii.
2. Cererea de refacere înscrisului disparut este neîntemeiata, întrucât reclamantul nu a depus motive de apel conform art.287 alin.2 C.proc.civ. în cadrul dosarului Curtii de Apel Bucuresti sectia a III-a Civila, care a judecat apelului initial al Ministerul Finantelor Publice , nu a invocat instantei de apel ca ar fi formulat apel sau faptul ca lipseste de la dosarul cauzei cererea de apel în conditiile în care actualul reclamant a fost reprezentat la fiecare termen de catre .
La prima zi de înfatisare în apelul initial reclamantul avea posibilitatea sa depuna motive de apel, sa invoce faptul ca a declarat apel, dar acesta nu se regaseste la dosarul cauzei, sa invoce o eventuala repunere în termenul de apel, însa în mod uluitor si de neînteles reclamantul “îsi aduce aminte” ca a formulat apel la 6 ani de la pronuntarea sentintei si dupa ce litigiul a suferit doua cicluri procesuale.
La prima zi de înfatisare în apelul initial reclamantul avea posibilitatea sa depuna motive de apel, sa invoce faptul ca a declarat apel, dar acesta nu se regaseste la dosarul cauzei, sa invoce o eventuala repunere în termenul de apel, însa în mod uluitor si de neînteles reclamantul “îsi aduce aminte” ca a formulat apel la 6 ani de la pronuntarea sentintei si dupa ce litigiul a suferit doua cicluri procesuale.
Distinct de toate aceste considerente, tribunalul a apreciat ca înscrisurile depuse si invocate de catre reclamant nu pot conduce la admiterea cererii, întrucât nu exista nicio dovada pertinenta ca plicul nr.432 ce ar fi fost predat la unei grefiere din cadrul registraturii sectiei a V-a Civile, ar fi continut respectivul apel
CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A IV A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 157/16.02.2011, dosar nr.1025/3/2002
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, astfel cum a fost precizata, reclamantul Serviciul de Protectie si Paza a solicitat instantei în contradictoriu cu pârâtii A.G.si A.R. si Ministerul Finantelor Publice, pronuntarea unei hotarâri prin care sa se refaca înscrisul disparut, respectiv cererea de apel formulata de catre reclamant împotriva sentintei civile nr. 290/2004 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a IV-a civila.
In motivare, s-a aratat în esenta, ca reclamantul a formulat apel împotriva sentintei civile nr.290/2004 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a IV-a civila, în dosarul nr.5360/2002, aceasta cerere a fost predata în baza borderoului nr.29/12.05.2004 catre UM 0356 Bucuresti, iar aceasta institutie a predat Tribunalului Bucuresti cererea de apel conform borderoului nr.84/14.05.2004 semnata de N. F. în calitate de persoana împuternicita de tribunal cu primirea corespondentei.
Prin sentinta civila nr. 950/24.06.2010 Tribunalul Bucuresti Sectia a IV-a Civila a respins, ca neîntemeiate, exceptia lipsei capacitatii de folosinta a pârâtului D.I. si exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Bucuresti, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei N.M., a respins actiunea formulata împotriva pârâtei N. M., ca introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si a respins, ca neîntemeiata, cererea de refacere a înscrisului disparut, formulata de reclamantul Serviciul de Protectie si Paza
Tribunalul a apreciat ca în cauza nu se impune declinarea competentei în favoarea Curtii de Apel Bucuresti, întrucât se solicita refacerea unei cereri de apel, care se pretinde ca s-a depus la Tribunalul Bucuresti si ca la momentul disparitiei înscrisului, Curtea de Apel Bucuresti nu era învestita cu judecarea pricinii si nu poate avea competenta sa solutioneze prezenta cerere pentru ca nu era la momentul disparitiei înscrisului instanta învestita cu judecarea pricinii.
Referitor la exceptia de inadmisibilitate, tribunalul a apreciat ca în realitate aceasta nu este o veritabila exceptie, ci reprezinta consideratii care tin de fondul cauzei, care atrag respingerea cererii ca neîntemeiata si nicidecum ca inadmisibila.
În ceea ce priveste fondul cererii, tribunalul a retinut ca prin sentinta civila nr. 290/2004 a Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila au fost obligati pârâti Serviciul de Protectie si Paza si Ministerul Finantelor Publice sa lase reclamantilor (actualii intimati) în deplina proprietate si folosinta imobilul format din teren în suprafata de 964, 8 mp, si constructia edificata pe teren – vila Panseluta.
Prin decizia civila nr.3129/2010 pronuntata de ÎCCJ – Sectia Civila în dosarul nr.6570/1/2009 a fost casata decizia nr.317A/2009 a CAB Sectia a III-a Civila, prin care s-a judecat apelul împotriva sentintei nr.290/2004, astfel încât în prezenta cauza este în rejudecare, iar sentinta civila nr.290/2004 în temeiul careia s-a început executarea silita nu mai este definitiva conform art. 377 C.proc.civ.
Prin adresa nr.1336/21.08.2009 Tribunalul Bucuresti a recunoscut faptul ca plicul nr.432/12.05.2004 a fost predat la data de 14.05.2004 d-nei grefier din cadrul Registraturii sectiei a V-a civila, dar ca nu poate preciza care este situatia corespondentei primite si nici nu poate atesta ce continea respectivul plic.
În raport de aceasta situatie de fapt, tribunalul a apreciat ca cererea formulata este neîntemeiata, întrucât nu exista nicio dovada certa si pertinenta, în sensul ca reclamantul ar fi declarat apel împotriva sentintei civile nr. 290/2004 pronuntata de Tribunalul Bucuresti sectia a IV-a civila, în dosarul nr.5360/2002.
Tribunalul a retinut ca prin decizia nr.317/2009 Curtea de Apel Bucuresti a constatat perimat apelul formulat de Ministerul Finantelor Publice, însa prin decizia civila nr.3129/2010 pronuntata de ÎCCJ, Sectia Civila în dosarul nr.6570/1/2009 a fost casata decizia nr. 317A/2009 a CAB Sectia a III-a Civila, prin care s-a judecat apelul împotriva sentintei nr.290/2004, astfel încât, în prezent, cauza este în rejudecare.
Cererea de refacere înscrisului disparut este neîntemeiata, întrucât reclamantul nu a depus motive de apel conform art.287 alin.2 C.proc.civ. în cadrul dosarului nr.2161/2004 al Curtii de Apel Bucuresti sectia a III-a Civila, care a judecat apelului initial al Ministerul Finantelor Publice , nu a invocat instantei de apel ca ar fi formulat apel sau faptul ca lipseste de la dosarul cauzei cererea de apel în conditiile în care actualul reclamant a fost reprezentat la fiecare termen de catre consilier juridic.
Potrivit art.723 C.proc.civ. orice cerere trebuie sa fie facuta cu buna-credinta, iar partile trebuie sa-si exercite drepturile procedurale cu buna-credinta si pentru scopul pentru care au fost recunoscute, ori cererea de refacere a apelului a fost formulata la cca. 6 ani de la pronuntarea sentintei apelate, în conditiile în care în nici un moment reclamantul nu a invocat niciunei instante care a judecat caile de atac faptul ca a declarat apel si nici nu a depus motive de apel.
Distinct de toate aceste considerente, tribunalul a apreciat ca înscrisurile depuse si invocate de catre reclamant nu pot conduce la admiterea cererii, întrucât nu exista nicio dovada pertinenta ca plicul nr.432 ce ar fi fost predat la 14.05.2004 unei grefiere din cadrul registraturii sectiei a V-a Civile, ar fi continut respectivul apel.
În opinia tribunalului, chiar daca s-ar lua în considerare ca reala pretinsa declaratie de apel, aceasta a fost înaintata Sectiei a V-a civila, desi dosarul s-a judecat la Sectia a IV-a civila si se refera la un apel împotriva unei sentinte pronuntata în dosarul nr.3525/2002, desi dosarul în care s-a pronuntat în realitate hotarârea, are nr. 5360/2002.
Împotriva acestei sentinte, a declarat apel reclamantul Serviciul de Protectie si Paza.
În dezvoltarea motivelor, se sustine ca în mod netemeinic si nelegal, Tribunalul Bucuresti a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei N. M., respingând actiunea formulata împotriva acesteia, ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, desi aceasta este oficial indicata ca si mostenitoarea lui D. I., reclamant în cererea principala.
O a doua critica, se refera la faptul ca în mod nelegal, instanta a respins cererea recurentei, apreciind ca nu exista nici o dovada certa si pertinenta, în sensul ca reclamantul ar fi declarat apel împotriva sentintei civile nr. 290/2004, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila, în dosarul nr. 5360/2002.
Sustine recurentul ca, asa cum rezulta din cuprinsul exemplarului 2 al cererii de apel, a carei refacere se solicita, Serviciul de Protectie si Paza a formulat la 12.05.2004, cerere de apel în termenul legal împotriva acestei sentinte, cerere semnata de reprezentantul legal al institutiei si cu îndeplinirea cerintelor prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 287 alin. 2 Cod procedura civila.
Desi în aprecierea temeiniciei cererii formulate are prioritate îndeplinirea stricta a conditiilor impuse de art. 583 si urm,. Cod procedura civila, Tribunalul Bucuresti analizeaza pe fond înscrisul, respingând cererea ca neîntemeiata, doar pentru faptul ca nu este indicat corect numarul dosarului si Sectia Tribunalului Bucuresti, dând astfel prioritate continutului înscrisului a carei refacere se solicita, si nu îndeplinirii conditiilor cerute de textul legal pentru refacerea unui înscris disparut.
Tribunalul Bucuresti a apreciat în mod nelegal, ca cererea de refacere a înscrisului disparut este neîntemeiata, întrucât reclamantul nu a depus motive de apel, conform art. 287 alin. 2 Cod procedura civila, în cadrul dosarului 2161/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civila, care a judecat apelul initial al Ministerului Finantelor Publice nu a invocat instantei de apel ca ar fi formulat apel, sau faptul ca lipseste de la dosarul cauzei cererea de apel, în conditiile în care, actualul reclamant a fost reprezentat la fiecare termen de catre consilierul juridic.
Recurentul apreciaza ca nici unul din motivele invocate de tribunal, nu are legatura cu obiectul cererii formulate.
Mai mult, tribunalul a apreciat în dispretul textului legal, ca cererea de refacere a înscrisului este neîntemeiata, deoarece a fost formulata la circa 6 ani de la pronuntarea sentintei apelate, desi textul legal nu impune vreun termen pentru solicitarea de refacere a înscrisului disparut.
De asemenea, instanta de apel a ignorat numeroasele demersuri întreprinse de recurenta în vederea identificarii cererii de apel disparuta, apreciind ca înscrisurile depuse si invocate de parte, nu pot conduce la admiterea cererii, întrucât nu exista nici o dovada pertinenta ca plicul nr. 432 ce ar fi fost predat la 14.05.2004 unei grefiere din cadrul Registraturii Sectiei a V-a ar fi continut respectivul apel.
Sustine recurentul ca din actele depuse, rezulta modul de înregistrare si pastrare a documentelor întocmite în anul 2004 si dovedesc faptul ca înscrisul cu nr. 432/12.05.2004 a fost trimis la Tribunalul Bucuresti – Sectia a V-a Civila si contine apelul formulat împotriva sentintei civile nr. 290/17.03.2004.
Daca se considera nelamurita, instanta de judecata avea obligatia, conform art. 583 alin. 2 Cod procedura civila, sa dispuna scoaterea din registrele instantei a tuturor datelor privitoare la înscrisurile ce se refac, fapt care nu s-a petrecut în cauza.
Examinând criticile formulate, Curtea constata ca apelul nu este fondat.
Potrivit dispozitiilor art. 583 Cod procedura civila, dosarele sau înscrisurile privitoare la o pricina în curs de judecata, disparuta în orice chip se pot reface de însasi instanta investita cu judecarea pricinii.
Alin. 2 al aceluiasi text prevede ca spre acest sfârsit instanta va fixa termen, chiar din oficiu, citând partile, martorii si expertii; va cere copii de pe înscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit, sau de pe înscrisurile depuse de parti, dispunând totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la înscrisurile ce se refac.
Recurentul a solicitat prin cererea formulata la 10.12.2009 refacerea cererii de apel formulata la 12.05.2004 împotriva sentintei civile nr. 290/18.03.2004 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a IV-a Civila în cauza cu nr. 5360/2002.
Contrar sustinerilor recurentului, instanta investita cu solutionarea acesteia, a întreprins demersurile legale pentru refacerea înscrisului pretins disparut, concluzionând, pe baza probelor administrate, ca nu exista nici o dovada certa si pertinenta, în sensul ca reclamantul ar fi declarat apel împotriva sentintei civile nr. 290/17.03.2004.
Argumentele instantei de fond sunt pertinente si raportate strict la obiectul cererii deduse judecatii, ele vizând în mod concret, temeinicia cererii de refacere a înscrisului pretins disparut.
În sprijinul cererii de refacere a înscrisului disparut, recurenta petenta a depus copia anexei 13 reprezentând borderoul nr. 29 din 12.05.2004, din care rezulta ca la acea data s-a înregistrat în registrul Serviciului de Protectie si Paza, plicul nr. nr. 432 având ca destinatar Tribunalul Bucuresti Sectia a IV-a Civila.
Acest borderou nu cuprinde nici un fel de date de identificare ale documentului ce urma a fi trimis si nu face dovada predarii documentului catre Tribunalul Bucuresti.
La fila 177 din dosarul Tribunalului Bucuresti s-a depus copia borderoului nr. 84/3 din 14.05.2004, prin care se pretinde de asemenea ca s-ar putea face dovada înaintarii aceluiasi plic purtând nr. 432 catre Tribunalul Bucuresti.
Aceasta fila din registrele interne ale recurentului, are aceleasi vicii ca si fila anterioara din 12.05.2004, în sensul ca nu exista nici o mentiune privind continutul plicului, ba mai mult, la destinatar este trecut în mod generic, pe primul rând “Trib-Jude”, fara mentionarea expresa a instantei la care se face expeditia pentru fiecare act în parte.
Din adresa nr. 956/BIRP/10.06.2009 a Tribunalul Bucuresti, rezulta ca din verificarile efectuate în evidentele Sectiei a IV-a civila, s-a constatat ca la dosarul nr. 5360/2002 figureaza înregistrat la data de 13.05.2004, apelul declarat de catre Ministerul Finantelor Publice.
Aceasta adresa contrazice sustinerile recurentului, în sensul ca instanta nu ar fi cercetat înregistrarile facute în registrele instantei cu privire la înscrisurile ce se refac. Ba mai mult, instanta a cercetat si actele depuse în celelalte dosare ale partilor, aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti, respectiv dosarul nr. 3525/2002 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a V-a Civila.
Nici copia registrului de evidenta a documentelor nesecrete ale recurentului pe anul 2004, nu este relevanta, deoarece mentiunile cuprinse, fac doar dovada înregistrarii acestui document în registrele recurentului, dar nu fac dovada predarii acestuia la Registratura Tribunalului Bucuresti.
În acest registru este mentionat expres continutul sumar al documentului ca fiind apel împotriva sentintei civile nr. 290/18.03.2004, dar nu se poate face o legatura între acesta si trimiterea înregistrata sub nr. 432.
În aceste conditii, împrejurarea ca Tribunalul Bucuresti a recunoscut printr-o adresa ca plicul 432/12.05.2004 a fost predat unui grefier din cadrul Registraturii Sectiei a V-a, nu este suficienta pentru a determina admiterea unei cereri de refacere a unui înscris pretins disparut, nefiind facuta dovada înregistrarii cererii de apel în registrele instantei.
Argumentele instantei privind faptul ca Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a Civila a judecat doar apelul declarat de Ministerul Finantelor Publice si ca în acel dosar reclamantul nu a depus motive de apel, nu a invocat instantei de apel, ca apelul sau lipseste, desi a fost prezent la fiecare termen prin consilier juridic, nu sunt argumente straine cererii deduse judecatii, ci ele au permis instantei o prezumtie simpla, pentru respingerea cererii de refacere a înscrisului disparut.
În ceea ce priveste critica privind gresita admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei N.M., Curtea apreciaza ca aceasta persoana nu a figurat ca parte în sentinta civila nr. 290/2004, cererea de refecare a înscrisului disparut, aflata la fila 169 din dosarul de apel, a fost formulata în contradictoriu cu intimatul Dan Iosif, iar la 19.03.2010 s-a formulat o precizare a acestei cereri, ca urmare a decesului intimatului Dan Iosif, fiind indicati mostenitorii acestuia,.
Din adresa de la Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România aflata la fila 245, pe care reclamantul si-a întemeiat precizarea cererii de chemare în judecata, rezulta ca numita Nistoroiu Mirela nu este ruda cu defunctul, ci doar concubina a acestuia, situatie în care, în mod corect,exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acesteia, a fost admisa.
Pentru motivele expuse, în baza art. 296 Cod procedura civila raportat la art. 583 Cod procedura civila, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.
