Chiar dacă în anexa 3 a Legii nr. 19/2000 nu se prevede expres şi anul în care trebuie să fie născută persoana, aşa cum se prevede în anexa 9 din Normele metodologice, din conţinutul anexei 3 a Legii nr. 19/2000, reiese că vârstele standard de pensionare sunt în strânsă legătură cu anul naşterii solicitantului.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, s. civ., sent. nr. 2440/F/14 aprilie 2010)
Prin contestaţia înregistrată, contestatorul GOP a chemat în judecată pe intimata Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud solicitând instanţei anularea deciziei nr. 85394/17.12.2009, obligarea intimatei să emită o nouă decizie în care să se reţină stagiul complet de cotizare 25 de ani (corespunzător lunii septembrie 2002) şi nu 28 de ani cât s-a trecut; să i se recalculeze punctajul mediu anual şi pensia prin acordarea sporurilor prevăzute de OUG nr. 100/20008, pentru perioada lucrată în grupa I, condiţii speciale şi condiţii deosebite.
Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine că cererile contestatorului nu sunt întemeiate pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Contestatorul a fost pensionat prin decizia nr. 85394/27.09.2002, ca urmare a depunerii cererii înregistrată sub nr. 13748/26.09.2002, fiindu-i stabilit un punctaj mediu anual de 2,33340 puncte.
Potrivit acestei decizii, la data acordării pensiei, contestatorul avea doar 57 de ani şi a fost pensionat urmare a faptului că a beneficiat de o reducerea vârstei standard de pensionare, pentru prestată în condiţii speciale, reţinându-se un stagiu de cotizare în condiţii speciale de 10 ani, 10 luni, 15 zile şi în grupa II-a 12 ani, 6 luni, 5 zile.
După pensionare contestatorul a prestat în continuare activitate şi, urmare a cererii depuse la 26.08.2009 pentru recalcularea pensiei prin adăugare de stagiu şi a cererii depuse la 03.11.2009 pentru aplicarea dispoziţiilor din OUG nr. 100/2008, a fost emisă Decizia nr. 85394/17.12.2009, contestată în prezentul dosar, decizie prin care s-a reţinut vârsta standard de pensionare de 63 de ani şi 6 luni; stagiu complet de cotizare de 28 de ani; stadiu de cotizare în condiţii speciale de 10 ani, 10 luni şi 15 zile şi s-a făcut menţiunea că nu beneficiază de dispoziţiile OUG nr. 100/2008.
În condiţii speciale contestatorul a prestat activitate timp de 10 ani, 10 luni, 15 zile din care anterior anului 2001 10 ani, 1 lună, 15 zile şi a beneficiat de dispoziţiile speciale prevăzute de art. 167 indice 1 privind reducerea vârstei standard de pensionare, coroborate cu cele din anexa 4 (ce cuprinde 3 tabele), în care, pe lângă reducerea vârstei standard de pensionare, se prevede şi un stagiu total de cotizare necesar, diferenţiat, atât în funcţie de stagiul complet de cotizare, cât şi în funcţie de stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă.
Astfel, pentru stagiul complet de cotizare între 30 şi 31 de ani incident pentru perioada aprilie 2001-octombrie 2006, pentru un stagiu de cotizare de 10 ani în condiţii speciale, stagiul total de cotizare necesar este de 25 de ani (conform tabelului de la punctul 1 din anexa 4) în timp ce în cazul stagiului complet de cotizare între 32 şi 33 de ani, incident pentru perioada decembrie 2008-noiembrie 2010, pentru un stagiu de cotizare în condiţii speciale cuprins între 8 ani şi 11 ani, stagiul total de cotizare necesar este de 28 de ani (conform tabelului de la punctul 3 din anexa 4).
Contestatorul, care are un stagiu de cotizare în condiţii speciale de 10 ani, 10 luni, 15 zile beneficiază, potrivit art. 167 indice 1 de reducerea vârstei standard de pensionare, conform acestui stagiu.
Prin urmare de impune a se stabili care este vârsta standard de pensionare incidentă contestatorului, întrucât din această vârstă standard operează reducerea de care beneficiază contestatorul şi totodată, în funcţie de această vârstă standard de pensionare, se stabileşte şi stagiul complet de cotizare şi implicit stagiul de cotizare total necesar.
Contestatorul susţine că vârsta lui standard de pensionare este cea de 62 de ani şi 1 lună, prevăzută în anexa 3 pentru bărbaţii care se pensionează în luna septembrie 2002, lună în care s-a emis decizia lui de pensionare, vârstă căreia îi coincide un stagiu complet de cotizare de 30 de ani şi o lună şi astfel ar deveni incidente dispoziţiile din anexa 4, tabelul de la punctul 1, care prevăd stagiul total de cotizare necesar de 28 de ani, în timp ce intimata susţine că vârsta standard de pensionare pentru contestator, care este născut la 12 august 1945, este cea de 63 de ani şi 6 luni, prevăzută pentru cei care se pensionează pentru limită de vârstă în perioada decembrie 2008-martie 2009, căreia îi coincide un stagiu complet de cotizare de 32 de ani şi devin incidente dispoziţiile din tabelul de la punctul 3 din anexa 4 a Legii nr. 19/2000, astfel că acesta are nevoie de un stagiu total de cotizare de 28 de ani şi nu de 25 de ani.
Această controversă porneşte de la interpretarea diferită a dispoziţiilor legale privind modul de determinare a vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa 3, respectiv dacă această vârstă standard de pensionare trebuie stabilită şi în funcţie de anul naşterii asiguratului, criteriu care nu este prevăzut expres în anexa 3 a Legii nr. 19/2000, fiind prevăzut expres doar în anexa 9 a Normelor metodologice de aplicare a legii aprobate prin Ordinul nr. 340/2001.
Tribunalul reţine că susţinerile contestatorului nu sunt întemeiate, deoarece chiar dacă în anexa 3 a Legii nr. 19/2000 nu se prevede expres şi anul în care trebuie să fie născută persoana, aşa cum se prevede în anexa 9 din Normele metodologice, din conţinutul anexei 3 a Legii nr. 19/2000, reiese că vârstele standard de pensionare sunt în strânsă legătură cu anul naşterii solicitantului.
Astfel, se poate constata că pentru deschiderea dreptului la pensie, în luna septembrie 2002, pentru un bărbat, se prevede ca acesta să aibă vârsta de 62 de ani şi o lună.
Or, la un calcul simplu se poate observa că pentru a avea în luna septembrie 2002 62 de ani şi o lună, respectiva persoană trebuie să fie născută în luna august 1940.
Dacă se examinează anexa 9 din Normele metodologice se constată că pentru un bărbat născut în luna august 1940 se deschide dreptul la în luna septembrie 2002 şi trebuie să aibă, la data pensionării vârsta de 62 de ani şi 1 lună.
Prin urmare dispoziţiile din anexa 9 la Normele metodologice nu sunt în contradicţie cu dispoziţiile cuprinse în anexa 3 a Legii nr. 19/2000.
Cum contestatorul nu este născut în luna august 1940, vârsta lui standard de pensionare, din care trebuie efectuată reducerea, nu este cea prevăzută pentru luna septembrie 2002, fiind imposibil ca în această lună să aibă 61 de ani şi o lună.
În consecinţă nici stagiul complet de cotizare nu este cel prevăzut pentru luna septembrie 2002.
Vârstele standard de pensionare şi stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa 3 a legii sunt prevăzute pentru persoanele care îndeplinesc aceste condiţii pentru deschiderea dreptului la pentru limită de vârstă, în lunile şi anul prevăzut în această anexă, fără să beneficieze de reducere.
Pentru persoanele care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, în situaţiile prevăzute de lege, vârsta standard din care se reduce vârsta de pensionare şi respectiv stagiul complet de cotizare sunt cele corespunzătoare anului naşterii lor şi nu cele prevăzute pentru luna şi anul în care a fost emisă decizia de pensionare, ca urmare a reducerii vârstei standard de pensionare.
Contestatorul fiind născut la 12 august 1945, vârsta lui standard de pensionare fiind cea de 63 de ani şi 6 luni incidentă perioadei decembrie 2008-martie 2009 şi nu vârsta standard de pensionare prevăzută pentru luna septembrie 2002.
Aşa fiind şi stagiul complet de cotizare este cel corespunzător vârstei sale standard de pensionare, stagiu care, conform anexei 3 a Legii nr.19/2000, este de 32 de ani.
În consecinţă, deschiderea dreptului la pensie pentru contestator, fără reducerea de care beneficiază ar fi avut loc în luna februarie 2009 şi nu în luna septembrie 2002, astfel că stagiul total necesar de cotizare este cel de 28 de ani prevăzut în anexa 4 punctul 3 şi nu cel de 25 de ani prevăzut în anexa 4 punctul 1, cum susţine contestatorul. Prin urmare, decizia atacată este legală şi temeinică sub aspectul menţionării unui stagiu total necesar de cotizare de 28 de ani.
Din decizia contestată rezultă că determinarea punctajului mediu anual pentru contestator s-a efectuat, cu respectarea dispoziţiilor art. 77 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 respectiv numărul total de puncte realizat de contestator, de 81,53743 a fost împărţit la stagiul total de cotizare necesar, de 28 de ani, stagiu corect stabilit de intimată, aşa cum anterior s-a reţinut.
Contestatorul a criticat decizia şi sub aspectul neacordării numărului suplimentar de puncte prevăzut de OUG nr. 100/2008, pentru perioada lucrată în grupa I şi grupa II de muncă.
Şi sub acest aspect Decizia nr. 85394/17.12.2009 este legală şi temeinică.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. II litera „b” din OUG nr. 100/2008 beneficiază de un număr suplimentar de puncte persoanele care au lucrat în grupa I şi II, ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-30 septembrie 2008 şi pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa 3 la Legea nr. 19/2000, sau după caz, stagiile complete de cotizare, în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167 indice 1 din aceeaşi lege.
Aşa cum s-a reţinut de tribunal, stagiul complet de cotizare pentru contestator, este cel de la punctul 3 al anexei 4 (între 32 şi 33 de ani), mai exact de 32 de ani.
Or, determinarea punctajului său mediu anual nu s-a făcut în funcţie de acest stagiu complet de cotizare, ci determinarea punctajului mediu anual al contestatorului s-a efectuat în funcţie de stagiul total necesar, de 28 de ani, astfel că, în speţă, nu sunt incidente, dispoziţiile OUG nr.100/2008.
Faţă de aceste considerente de fapt şi de drept contestaţia va fi respinsă în întregime ca fiind neîntemeiată
