Curtea Supremă de Justiţie (C.S.J.), Secţia de administrativ, decizia nr. 424 din 20 februarie 1998 (dosar nr. 21/1998)
Prin procesul-verbal nr. 93 din 22 noiembrie 1995 al Administraţiei Financiare a sectorului 2 Bucureşti s-a dispus ca Baza de Agrement, Alimentaţie şi Cazare Bucureşti să plătească taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură, la nivelul sumei de 55.130.130 lei şi 70.571.550 lei majorări pentru plăţile cu întârziere.
împotriva acestei măsuri, reclamanta a formulat contestaţie la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Bucureşti care, prin decizia nr. 92/14 martie 1996, a respins-o ca nedepusă în termenul legal. De asemenea, măsura a fost atacată şi la Ministerul Finanţelor – Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor, care, prin decizia nr. 307 din 21 martie 1997, a respins-o. Considerând soluţia nelegală, reclamanta a contestat-o.
în conformitate cu capitolul V din Legea nr.69/13 octombrie 1993, contestaţiile privind stabilirea şi încasarea taxei, precum şi a majorărilor de întârziere aferente, se depun în termen de 30 de zile de la înştiinţarea unităţii plătitoare şi se rezolvă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare.
împotriva deciziei date se poate face contestaţie în termen de 30 de zile la Ministerul Finanţelor, care, în cel mult 40 de zile de la înregistrare, este oblicat să o soluţioneze.
întrucât actele contestate provin de la administraţia centrală, instanţa competentă este Curtea de Apel, conform art. 3 pct. 1 din Codul de procedură civilă.
In consecinţă, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ, căreia urmează a i se trimite dosarul spre soluţionare.
