JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
SENTINŢA CIVILĂ NR. 552
Şedinţa publică de la 18 Februarie 2013
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr. …… din data de …….., contestatorii ……….. şi ……… au formulat contestaţie împotriva executării silite începute în dosarul de executare nr. ……. al Corpului Executorilor Bancari al …………. – executor bancar ……….. la cererea creditoarei …………, asupra imobilului situat în ………………, solicitând, totodată, suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei. În ceea ce priveşte motivele acţiunii, contestatorii au arătat că le vor dezvolta printr-o cerere separată, până la primul termen de judecată.
Legal citată, intimata …………… depus la data de …….., prin serviciul registratură al instanţei, întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca nefondată (fila 7-8 vol. I).
La data de ………, contestatorii au depus la dosar o cerere prin care au arătat că solicită anularea executării silite înseşi cu consecinţa anulării publicaţiei de vânzare nr. ………./……. şi a actelor subsecvente, inclusiv a actului de adjudecare nr. ……../…….. şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată. Au solicitat, totodată, introducerea în cauză în calitate de intimat a adjudecatarului ………… (fila 23-29 vol. I).
În motivare, contestatorii au arătat că la data de ……. s-a încheiat contractul de credit şi de garanţie nr. ………… privind acordarea unei facilităţi de credit în cuantum de ……. CHF, pentru o perioadă de ……… luni. Pentru garantarea acestei facilităţi de credit s-a încheiat contractul de ipotecă autentificat sub nr. ………. de B.N. ………, privind imobilul apartament situat în …………, proprietatea lor. Întrucât posibilităţile de rambursare s-au limitat, au solicitat verbal creditoarei o reeşalonare a creditului, astfel încât cuantumul ratelor lunare să se micşoreze, răspunsul primit fiind unul negativ. Au mai arătat contestatorii că împotriva lor a fost iniţiată procedura de executare silită, formându-se dosarul nr. …….. al executorului bancar ……….. În acest dosar a fost emisă la data de …… somaţia imobiliară nr. …., comunicată la data de ………, prin care li s-a adus la cunoştinţă faptul că sunt somaţi să achite suma de ……… CHF echivalent lei, dobânzi calculate în continuare, până la lichidare, precum şi eventualele cheltuieli de executare. Au mai arătat contestatorii că, urmare a primirii somaţiei de plată, au procedat la formularea unei adrese către intimată prin care şi-au arătat disponibilitatea de a achita creditul contractat şi buna-credinţă în încercarea de a soluţiona amiabil situaţia. După întocmirea publicaţiei de vânzare, au luat legătura telefonic cu executorul bancar, arătând că au achitat trei luni consecutiv suma de ……… lei, însă motivele invocate de executorul bancar au fost acelea că banca nu a aprobat plăţile efectuate, suma achitată fiind prea mică faţă de debitul restant. Au mai arătat contestatorii că la data de …….. a fost întocmită publicaţia de vânzare nr. …….. cu privire la imobilul proprietatea lor, motiv pentru care au formulat contestaţie la executare.
Referitor la publicaţia de vânzare, au arătat contestatorii, că executorul bancar nu s-a conformat dispoziţiilor imperative ale legii, fixând un termen prea scurt pentru desfăşurarea licitaţiei publice raportat la data întocmirii şi publicării anunţului. Astfel, acesta a stabilit un termen pentru vânzare de doar 15 zile, neintrând în calcul nici ziua în care a început să curgă, nici ziua în care s-a împlinit acest termen şi din aceste considerente publicaţia de vânzare este nulă absolut.
Referitor la debitul urmărit, au arătat contestatorii că suma pretinsă este arătată în mod global, nefiind prezentată ca o creanţă certă lichidă şi exigibilă.
Au mai arătat contestatorii că, în eventualitatea în care în suma urmărită ar intra şi cheltuielile de executare, nu a fost întocmit şi comunicat de către executorul bancar vreun proces-verbal în acest sens.
Au invocat, totodată, contestatorii în baza Legii nr. …….. nulitatea absolută a clauzei penale inserată în contractul de credit şi de garanţie la punctul 4.3. capitolul IV, potrivit căreia plata cu întârziere a oricăror sume ce decurg din contract, obligă împrumutatul şi/sau codebitorul să plătească în favoarea băncii penalităţi în cuantum de 50% peste dobânda stabilită conform art. 4.1.. Au solicitat contestatorii ca, în urma detalierii modalităţii de calcul a sumei totale solicitate de intimata creditoare, să se deducă sumele ce vor rezulta cu titlu de penalităţi şi să se dispună scutirea lor de la plata acestor sume, clauza penală fiind introdusă în contract în frauda legii.
Referitor la preţul pornire a licitaţiei, contestatorii au arătat că nu au cunoştinţă de modalitatea în care a fost determinată această sumă. S-a invocat faptul că posibilitatea de a formula obiecţiuni la un raport de expertiză subzistă, fiind lipsiţi de dreptul de a lua act de conţinutul raportului, în eventualitatea în care o astfel de lucrare a fost întocmită, şi de a putea formula eventuale apărări.
Cu privire la modalitatea în care au fost efectuate actele de executare, au invocat contestatorii principiul unipatrimonial al executării silite pasive. Coparticiparea procesuală poate interveni şi în faza de executare silită însă, spre deosebire de faza de judecată, nu se poate realiza o coparticipare decât pe latură activă. Coparticiparea procesuală pasivă nu se poate realiza în faza de executare silită, întrucât urmărirea are un caracter individual, în sensul că nu se poate răsfrânge decât asupra patrimoniului debitorului. În situaţia de faţă este vorba de o pluralitate de debitori obligaţi prin acelaşi titlu executoriu, executarea urmând a se face separat pentru fiecare debitor. Actele de executare atacate sunt nule întrucât au fost întocmite pe numele ambilor soţi şi expediate ca atare, în condiţiile în care executorul bancar trebuia să procedeze la întocmirea acestora în mod separat, pe numele fiecărui debitor şi să procedeze la comunicarea lor în mod separat, unul dintre soţi având calitate de împrumutat, iar celălalt figurând ca şi garant ipotecar.
Cu privire la vânzarea la licitaţie publică organizată la data de ………,au arătat contestatorii că nu au semnat procesul-verbal de licitaţie nr. ……./…….. în calitate de debitori şi nici nu le-a fost comunicat.
Deşi vânzarea la licitaţie publică a imobilului a avut loc la data de ……, actul de adjudecare a fost încheiat la data de ………, după expirarea termenului imperativ de 30 zile în care putea adjudecatarul să achite preţul aferent. Pentru aceste considerente, au arătat contestatorii, actul de adjudecare este nul absolut, nefiind necesară dovedirea vreunei vătămări, întrucât dispoziţiile imperative ale Codului de procedură civilă stabilesc şi sancţiunea ce intervine în cazul nerespectării acestui termen.
În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 399 şi următoarele Cod procedură civilă.
În probatoriu, contestatorii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri (fila 30-40 vol. I).
La data de ………, contestatorii au depus la dosarul cauzei o cerere prin care au arătat că înţeleg să solicite odată cu anularea formelor de executare silită directă respectiv, vânzarea prin licitaţie a apartamentului proprietatea lor, şi anularea formelor de executare silită indirectă prin poprire asupra veniturilor obţinute din pensie. Au arătat contestatorii că au luat cunoştinţă că se operează reţineri lunare din pensie la data de …….., prin adresa ce le-a fost comunicată prin poştă. Au invocat contestatorii că s-a încălcat principiul de drept potrivit căruia dacă s-a pornit o cale de executare silită, nu se mai poate porni o altă formă de executare pentru acelaşi debit. În acest sens au solicitat introducerea în cauză a terţului poprit ……….. (fila 126-127 vol. II, fila 26-27 vol. II ).
De asemenea, la data de ………, contestatorii au depus la dosarul cauzei o cerere prin care au arătat că înţeleg să conteste şi somaţia nr. …….. precum şi procesul-verbal nr. ………. întocmite în dosarul de executare nr. …….. al B.E.J. …….., comunicate la data de …….. dat fiind faptul că sumele pretinse reprezintă cheltuieli de executare în strânsă legătură cu executarea iniţială. S-a arătat în legătură cu cele două acte faptul că sunt emise de către acelaşi executor care semnează însă cu titulatura de executor judecătoresc, ceea ce reprezintă o lipsă a calităţii sale procesuale (fila 225 vol I).
La data de ………, instanţa a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de contestatori cu privire la plata cauţiunii, în baza considerentelor ce se regăsesc în încheierea de şedinţă de la acea dată (fila 132 vol. I).
La aceeaşi dată, intimata …………. a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepţie tardivitatea formulării contestaţiei la executarea silită însăşi. A arătat intimata că prin contestaţia formulată contestatorii solicită anularea executării silite însăşi şi doar ca o consecinţă a acesteia şi anularea publicaţiei de vânzare nr. ……… şi a actului de adjudecare nr. ………… Prin somaţia de plată nr. …….. emisă de executorul bancar în dosarul de executare nr. ………., contestatorii au fost înştiinţaţi despre faptul că a fost demarată procedura de executare silită. Această somaţie a fost comunicată debitorilor la data de ……. prin poştă şi la data de …….. prin afişare pe uşa principală a imobilului. În cadrul aceluiaşi dosar a mai fost emisă somaţia imobilară nr. ……….., fiind comunicată debitorilor prin afişare la uşa imobilului la data de ………. Executarea silită a fost începută în conformitate cu încuviinţarea dispusă de instanţa de judecată competentă prin încheierea din data de ….. a Judecătoriei Tulcea din dosarul nr. ………
A mai arătat intimata că publicaţia de vânzare nr. ……….. a fost întocmită cu respectarea dispoziţiilor legale în materie şi cuprinde toate menţiunile obligatorii. În ceea ce priveşte termenul stabilit pentru desfăşurarea vânzării la licitaţie publică, executorul bancar a organizat licitaţia cu respectarea termenelor legale în vigoare iar la data emiterii publicaţiei în cauză se organiza a 5 şedinţă de licitaţie, situaţie în care nu se mai impunea vreo restricţie cu privire la termenul minim de organizare a licitaţiei, fiind statuat doar un termen maxim de 60 zile de la data licitaţiei anterioare.
A invocat intimata că executarea silită s-a solicitat pentru o creanţă certă, lichidă şi exigibilă întrucât existenţa acesteia rezultă din însuşi actul de creanţă, respectiv contractul de credit nr. …………… şi scadenţarul de plată anexat şi poate fi determinată în totalitate.
Cu privire la natura contractului de credit bancar s-a arătat că acesta este un contract de natură comercială, fiind aplicabile dispoziţiile legale în materie comercială şi dispoziţiile legale cu caracter de normă specială care derogă de la norma generală, respectiv …….. care permite stabilirea de costuri de tipul penalităţilor, cu condiţia să fie stipulate expres în contract. Neexecutarea la scadenţă a unei obligaţii comerciale poate prejudicia grav creditorul, cu impact semnificativ pe multiple planuri. Asemenea situaţii nu sunt susceptibile de apariţie în domeniul relaţiilor civile, vătămarea cauzată de neexecutarea unei obligaţii având proporţii mai puţin întinse. Clauza penală prin definiţie este o convenţie accesorie prin care părţile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării/executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligaţiei de către debitor. Părţile pot deci conveni care este cuantumul despăgubirilor într-un contract, după producerea prejudiciului. De asemenea, ele pot conveni, înainte de producerea prejudiciului, care sunt daunele pe care debitorul trebuie să le plătească în caz de neexecutare, executare parţială ori cu întârziere a obligaţiilor ce-i revin. Clauza penală fiind o convenţie are putere de lege între părţile care au agreat-o.
A mai arătat intimata că prin contractul de credit nr. ……….. nu s-au prevăzut şi nici nu s-au perceput penalităţi de întârziere care să depăşească obligaţia principală iar acestea au fost oricum stopate la data exigibilităţii anticipate a creditului.
Cu privire la cheltuielile de executare, conform extrasului de cont la data de …….., s-a înregistrat cu acest titlu suma de 300 lei, care s-a consemnat şi de către executorul bancar în procesul-verbal privind cheltuielile de executare silită nr. ………..
În ceea ce priveşte evaluarea imobilului supus executării, aceasta a fost făcută de către un expert evaluator atestat ANEVAR, raportul de evaluare fiind comunicat contestatorilor prin afişare la data de …….. Executorul bancar a stabilit preţul de pornire a licitaţiei imobilului la valoarea evaluată de către expert, respectiv …….. EUR. Întrucât au fost ţinute mai mult de două licitaţii de vânzare, pentru ultima licitaţie din data de …….. preţul de pornire a fost diminuat la valoarea de 75% din valoarea evaluată iar imobilul a fost adjudecat de către ofertantul care a oferit preţul cel mai mare.
Cu privire la principiul unipatrimonial al executării silite pasive, s-a învederat că acesta nu a fost încălcat de către executorul bancar în emiterea şi comunicarea actelor de executare. Bunul imobil care a format obiectul executării silite este un bun comun, aflat în proprietatea ambilor soţi şi nu se regăseşte în speţă situaţia unor patrimonii distincte care să necesite acte de executare separate. Pe plicuri si pe confirmările de primire ale actelor de executare transmise prin poştă, cât şi pe dovezile de afişare ale acestora, sunt menţionaţi ambii debitori, devenind lipsit de relevanţă faptul că nu au fost comunicate, în două plicuri, respectiv înscrisuri distincte.
Cu toate că debitorii au fost înştiinţaţi despre data licitaţiei, aceştia nu s-au prezentat în ziua stabilită, menţiune inserată şi în cuprinsul procesului-verbal de licitaţie nr. ………, astfel că este evident motivul pentru care acesta nu poartă semnătura lor. Ulterior, respectivul proces-verbal le-a fost comunicat prin afişare pe uşa locuinţei, conform dovezii de primire şi procesului-verbal de predare din data de 08.09.2011.
Referitor la termenul în care a fost achitată suma pentru imobilul adjudecat, adjudecatarul a solicitat modificarea scadenţei plăţii preţului, cerere cu care executorul bancar a fost de acord (fila 133-140 vol. I).
În susţinere s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile ataşate (fila 141-160 vol. I).
Cu privire la solicitarea anulării popririi înfiinţate în dosarul nr. ……. al Corpului Executorilor Bancari al ………. – executor bancar ………. şi a actelor de executare din dosarul nr. …….., intimata a invocat decăderea contestatorilor din dreptul de a mai modifica şi completa acţiunea. Totodată, s-a invocat tardivitatea formulării contestaţiei împotriva actului de înfiinţare a popririi, întrucât măsura a fost comunicată contestatorilor la data de ……… S-a mai arătat că susţinerile contestatorilor sunt neîntemeiate întrucât debitorul a fost înştiinţat cu privire la cuantumul creanţei datorate iar executarea silită poate avea loc în oricare din formele prevăzute de lege simultan sau succesiv până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu. Cu privire la dosarul nr. ………. s-a arătat că nu este vorba despre un nou dosar de executare silită, ci doar un indicativ numeric nou, acesta constituindu-se ca urmare a modificărilor legislative intervenite de la data iniţierii procedurii şi până în prezent. Onorariul executorului şi celelalte cheltuieli de executare nu depăşesc plafonul maxim prevăzut de actele normative în vigoare. A mai arătat intimata că potrivit extrasului de cont din data de ……., la data emiterii somaţiei nr. ……, se înregistra un debit de …….. CHF. Suma de ……. lei înscrisă în somaţie reprezintă echivalentul sumei de …… CHF la cursul B.N.R. de 1 CHF = …….. lei din data de …….., dată la care a formulat cererea de continuare a executării silite către B.E.J. ……….. (fila 209-212 vol. I, fila 7-10 vol. II).
La solicitarea instanţei, s-au înaintat la dosar raportul de evaluare nr. ………. întocmit de evaluator ……….. şi dovada comunicării, dosarul execuţional nr. ……., dosarul execuţional nr. ….. precum şi relaţii de la terţul poprit cu privire la sumele reţinute din pensie (fila 55-124, 169-208 vol. I, fila 50 vol. II).
La termenul de judecată din data de ………, după punerea în discuţia contradictorie a părţilor, instanţa a înlăturat susţinerile intimatei ………. cu privire la decăderea contestatorilor din dreptul de a mai modifica şi completa acţiunea introductivă şi a pus, totodată, în discuţie excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executarea silită însăşi şi împotriva înfiinţării popririi, excepţie invocată de către aceeaşi intimată prin întâmpinare.
Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executarea silită însăşi din perspectiva dispoziţiilor legale incidente şi din analiza înscrisurilor anexate cererii de chemare în judecată şi a actelor de executare depuse la dosarul cauzei, instanţa constată că prin Încheierea din data de …….. pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. …….., în baza titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. …………. şi contractul de ipotecă autentificat sub nr. …….. de B.N. ……, s-a încuviinţat executarea silită a contestatorilor ……… şi ……….
Astfel, s-a constituit dosarul de executare nr. …….. al Corpului Executorilor Bancari al ………. – executor bancar ……….. în care s-a emis somaţia de plată nr. …….. comunicată acestora la data de ……… prin poştă, aşa cum rezultă din confirmarea de primire ataşată la dosarul cauzei (fila 144-145 vol. I), şi la data de 03.10.2010 prin afişare pe uşa principală a imobilului, aşa cum rezultă din procesul-verbal încheiat în acest sens (fila 147 vol. I).
La data de ………, a fost întocmit procesul-verbal de situaţie cu privire la imobilul situat în …………, fiind emisă şi somaţia imobiliară nr. …….. în dosarul de executare nr. …….. privind pe debitorii ……… şi ……… (fila 57, 59 vol. I). Potrivit dovezilor existente în dosarul de executare ataşat, acestea au fost comunicate contestatorilor prin afişare pe uşa principală a imobilului la aceeaşi dată, respectiv ………. (fila 58, 60 vol. I).
La data de ……. a fost întocmit raportul de evaluare nr. ……….. cu privire la imobilul apartament situat în ………… (fila 181-207 vol. I), acesta fiind, de asemenea, comunicat contestatorilor prin afişare pe uşa principală a imobilului la data de ……… (fila 208 vol. I).
Publicaţiile de vânzare nr. ….., nr. …….., nr. ……… şi nr. ………. au fost comunicate atât însoţite de confirmare de primire, cât şi prin afişare pe uşa principală a imobilului (fila 61-68, 72-77, 80-88, 90-100, 103-104 vol. I).
Potrivit art. 401 alin. 1 Cod procedură civilă, contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare, respectiv cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi cu menţiunea faptului că atunci când poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit şi nu în ultimul rând, de la data când debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.
Contestatorii au precizat că formulează contestaţia şi împotriva executării silite însăşi, prin urmare în acest sens sunt aplicabile prevederile art. 401 alin. 1 lit. c) Cod procedură civilă, potrivit cărora termenul de 15 zile în care se poate formula contestaţia la executare curge de la data primirii somaţiei ori de la data când s-a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu s-a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.
Instanţa constată că somaţia, ca prim act de executare, a fost emisă, aşa cum mai sus s-a arătat, la data de ……. şi comunicată cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de …….. iar prin afişare la aceeaşi dată, conform dovezilor existente la dosarul de executare ataşat, or, contestaţia la executare a fost formulată abia la data de …….., data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul acestei instanţei, adică după trecerea unui interval de aproape 1 an de la data comunicării somaţiei.
Mai mult decât atât, contestatorii au înţeles să stea în pasivitate deşi ar fi putut lua cunoştinţă de emiterea somaţiei şi din actele subsecvente, ulterior procedându-se la executarea silită imobiliară iar somaţia imobiliară le-a fost comunicată, aşa cum de altfel chiar aceştia au arătat, la data de ………..
Instanţa mai reţine faptul că potrivit art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite însăşi precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. Aceasta înseamnă că debitorul are la dispoziţie două mijloace procedurale: unul prin care se poate contesta legalitatea întregii executări ca atare, în cadrul acesteia putându-se invoca impedimente la însăşi începerea executării silite şi unul prin care se poate contesta un act de executare anume, pentru motive ce ţin exclusiv de legalitatea acestuia. În cel de-al doilea caz, contestatorul nu mai poate invoca motive în legătură cu executarea silită însăşi, pentru că legea prevede o cale de atac separată, ce trebuie formulată cu respectarea unui anumit termen. A admite o altă concluzie, ar însemna să se dea posibilitatea eludării unui termen stabilit cu scopul de a nu menţine incertitudinea părţilor cu privire la raportul de drept în discuţie un timp prea îndelungat.
Contestatorii, au mai arătat că înţeleg să conteste şi înfiinţarea popririi asupra veniturilor obţinute din pensie în dosarul de executare silită nr. ……… al Corpului Executorilor Bancari al ……… – executor bancar …………
Se reţine că poprirea s-a înfiinţat de către executorul bancar prin adresa nr. …… iar despre această poprire contestatorul ………..a fost înştiinţat abia în data de ………. (fila 128-129 vol. I), astfel că în ceea ce priveşte acest act de executare, contestaţia a fost formulată în termen legal.
În ceea ce priveşte fondul contestaţiei la executare se constată că la data de ……… s-a încheiat contractul de credit şi de garanţie nr. ……….. privind acordarea unei facilităţi de credit prin care intimata …………. l-a finanţat pe contestatorul ……….. cu suma de ……… CHF pentru nevoi personale nenominalizate (fila 235 vol. I).
Pentru garantarea acestei facilităţi de credit s-a încheiat cu ………. şi ………., aceasta din urmă în calitate de garant ipotecar, contractul de ipotecă autentificat sub nr. ……… de B.N. ……… având ca obiect imobilul apartament situat în ………., având număr cadastral ………. şi înscris în cartea funciară nr. ………. a municipiului Tulcea.
Întrucât datoria debitorului principal nu s-a achitat, la data de ……… aceasta înregistrând un debit de ……. CHF (fila 158-160 vol. I), intimata creditoare a solicitat punerea în executare silită atât a contractului de credit, cât şi a contractului de ipotecă accesoriu, titluri executorii potrivit art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, fiind constituit dosarul execuţional nr. …….. al Corpului Executorilor Bancari al …….. – executor bancar ……….
Prin încheierea din data de …… pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. …….. a fost încuviinţată executarea silită împotriva debitorilor …. şi ………..
În dosarul de executare mai sus menţionat a fost emisă somaţia nr. ………., s-a încheiat procesul-verbal de situaţie imobiliară nr. ………., s-a emis somaţia imobiliară nr. …….., a fost întocmit raportul de evaluare nr. ……… şi au fost emise nu mai puţin de cinci publicaţii de vânzare, ultima sub nr. ………, iar la termenul din data de …….. s-a întocmit şi procesul-verbal de licitaţie nr. ……… în urma căruia s-a emis actul de adjudecare nr. …………
Potrivit art. 371^1 Cod procedură civilă, obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie iar în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită.
Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare.
Potrivit art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare iar potrivit alin. 3 în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Contestaţia la executare este reglementată ca o cale specială pentru înlăturarea, în condiţiile stabilite de lege, a unor acte procesuale îndeplinite în mod ilegal de organele de executare sau pentru stabilirea înţelesului unui titlu executoriu.
Analizând pe rând fiecare dintre motivele invocate de către contestatori, instanţa reţine că la data de …….. când s-a întocmit publicaţia de vânzare nr. …….. se organiza cea de-a cincea şedinţă de licitaţie astfel că nu poate primi critica contestatorilor cu privire la termenul stabilit pentru vânzare. Într-adevăr, potrivit art. 504 alin. 2 Cod procedură civilă acest termen nu poate fi mai scurt de 30 de zile şi nici mai lung de 60 de zile de la afişarea la locul unde va avea loc licitaţia, însă această regulă nu este aplicabilă şi în cazul amânării vânzării ca urmare a lipsei de licitatori, când se procedează la emiterea unei noi publicaţii pentru vânzarea la licitaţie. În această situaţie, termenul nou stabilit în vederea vânzării nu poate depăşi 60 de zile de la data stabilită pentru vânzarea anterioară, fiind aplicabile dispoziţiile art. 509 alin. 5 Cod procedură civilă, care nu mai stabilesc şi un interval minim obligatoriu între cele două termene.
În ceea ce priveşte evaluarea bunului imobil, potrivit art. 411 alin. 3 Cod procedură civilă executorul este obligat să identifice şi să evalueze cu acordul părţilor bunul sechestrat iar în caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunul va fi evaluat la valoarea sa de circulaţie iar o copie de pe raportul de expertiză se comunică şi debitorului.
Conform art. 500 alin. 2 Cod procedură civilă executorul va stabili de îndată preţul imobilului iar în cazul în care se consideră necesar va cere părerea unui expert, dispoziţiile art. 411 alin. 3 Cod procedură civilă fiind aplicabile.
Potrivit art. 509 alin. 5 Cod procedură civilă în cazul în care nu este oferit preţul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile. La acest termen, licitaţia va începe de la preţul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia.
Conform art. 510 Cod procedură civilă executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitaţie, a oferit preţul de vânzare.
În acest sens se reţine că în dosarul de executare nr. ……… al Corpului Executorilor Bancari al ……… – executor bancar ………. s-a întocmit raportul de evaluare nr. …………. (fila 181-207 vol. I), comunicat contestatorilor prin afişare la data de …….. (fila 208 vol. I). Executorul a stabilit ca preţ de pornire a primei licitaţii suma evaluată de expert respectiv …….. EUR (fila 61-62 vol. I). În ceea ce priveşte licitaţia din data de ………, executorul a făcut aplicarea art. 509 alin. 5 şi art. 510 Cod procedură civilă în sensul că preţul de pornire al licitaţiei a fost stabilit la 75% din cel la care imobilul a fost evaluat (29.325 EUR) iar imobilul a fost adjudecat de ofertantul care a oferit preţul cel mai mare, respectiv …….. EUR (fila 105-106, 113-114 vol. I).
Potrivit art. 511 Cod procedură civilă executorul va întocmi un proces-verbal despre desfăşurarea şi rezultatul fiecărei licitaţii în cuprinsul căruia vor fi menţionaţi toţi cei care au participat la licitaţie, sumele oferite de fiecare participant precum şi adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor, debitor şi adjudecatar.
Procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc este actul care face dovada legalităţii vânzării la licitaţie. Acest proces-verbal urmează să fie semnat de debitor în măsura în care a participant la licitaţie, lipsa semnăturii debitorului, nefiind în măsură să afecteze valabilitatea acestuia, dacă executorul a făcut menţiune despre lipsa sa şi în condiţiile în care anterior a fost înştiinţat asupra datei vânzării la licitaţie.
Or, în cauză se constată că publicaţia de vânzare nr. …….. a fost comunicată contestatorilor care nu s-au prezentat la data stabilită pentru licitaţie, menţiune consemnată şi în cuprinsul procesului-verbal de licitaţie nr. …….. (fila 113-114 vol. I)
De asemenea, contrar susţinerilor contestatorilor, procesul-verbal de licitaţie nr. ……. le-a fost comunicat prin afişare la data de …….. conform dovezii ataşate la dosarul cauzei (fila 150 vol. I).
În ceea ce priveşte criticile cu privire la depunerea preţului, într-adevăr, potrivit art. 512 alin. 1 Cod procedură civilă, adjudecatarul imobilului va depune preţul la dispoziţia executorului judecătoresc în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, ţinându-se seama de cauţiunea depusă în contul preţului. La art. 515 Cod procedură civilă se prevede însă, că la cererea adjudecatarului, executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, poate stabili plata preţului în rate, numărul acestora, cuantumul şi data scadenţei lor precum şi suma care se plăteşte de îndată drept avans. Prin urmare, Codul de procedură civilă nu exclude şi o modificare a scadenţei plăţii preţului, ceea ce în speţă s-a şi solicitat de către adjudecatar şi nu presupune acordul debitorului, căci persoanele al căror acord este necesar sunt circumstanţiate expres de lege.
Contestatorii au mai invocat principiul unipatrimonial al executării silite pasive, respectiv că în faza de executare nu se poate realiza o coparticipare decât pe latură activă. În acest sens, instanţa reţine că debitorul este subiectul pasiv al executării silite care este ţinut în baza titlului să execute obligaţia de a da, de a face sau de a nu face, corelativă dreptului creditorului şi stabilită prin titlul executoriu. În acelaşi titlu executoriu pot sta în calitate de creditor şi/sau debitor mai multe persoane, care vor avea calitatea de părţi în executarea silită, singura condiţie fiind ca acestea să fie părţi şi în titlul executoriu, ca titulari de drepturi sau obligaţii susceptibile de executare silită. Într-adevăr, în considerarea principiului conform căruia numai bunurile mobile şi imobile ale debitorului pot forma obiect al executării silite, existenţa proprietăţii comune asupra bunurilor imobile urmărite poate constitui un impediment temporar în realizarea executării silite. Bunurile aflate în coproprietate, în cazul în care doar unul dintre coproprietari este debitor personal al creditorului urmăritor, nu pot forma obiectul urmăririi silite mai înainte de efectuarea partajului. În speţă însă, nu ne regăsim în această situaţie, întrucât ambii contestatori au calitatea de debitor (împrumutat şi garant) şi, prin urmare, nu există niciun impediment de a fi părţi în executarea silită.
Contestatorii au criticat şi clauza penală, respectiv penalităţile de întârziere stabilite prin contractul de credit şi de garanţie nr. ………., invocând dispoziţiile Legii nr. ……..; prin urmare, au invocat apărări de fond împotriva titlului executoriu.
Potrivit art. 399 alin. 3 Cod procedură civilă, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. Având în vedere faptul că în speţă titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea îl constituie un contract de credit, aceste prevederi legale ar fi fost aplicabile, dacă însă ar fi fost invocate în termenul prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. c) Cod procedură civilă calculat în raport cu somaţia ca prim act de executare ce a fost comunicată contestatorilor la data de ……….
Aşa cum mai sus s-a arătat, debitorul are la dispoziţie două mijloace procedurale: unul prin care se poate contesta legalitatea întregii executări ca atare, în cadrul acesteia putându-se invoca impedimente la însăşi începerea executării silite şi unul prin care se poate contesta un act de executare anume, pentru motive ce ţin exclusiv de legalitatea acestuia. În cel de-al doilea caz, contestatorul nu mai poate invoca motive în legătură cu executarea silită însăşi, pentru că legea prevede o cale de atac separată, ce trebuie formulată cu respectarea unui anumit termen. A admite o altă concluzie, ar însemna să se dea posibilitatea eludării unui termen stabilit cu scopul de a nu menţine incertitudinea părţilor cu privire la raportul de drept în discuţie un timp prea îndelungat.
Oricum, instanţa reţine că, în speţă, ne regăsim în situaţia unui contract de credit bancar de natură comercială încheiat de o instituţie de credit, fiind aplicabile dispoziţii legale cu caracter special şi nu dispoziţiile Legii nr. 313/1879.
Potrivit art. 117 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2007, instituţiile de credit pot derula tranzacţii cu clienţii doar pe baze contractuale, acţionând într-o manieră prudentă şi cu respectarea legislaţiei specifice în domeniul protecţiei consumatorului. Instituţiile de credit nu pot pretinde clientului dobânzi, penalităţi, comisioane, ori alte costuri şi speze bancare, dacă plata acestora nu este stipulată în contract. Per a contrario, în măsura în care costurile au fost prevăzute prin convenţie şi însuşite de părţi, ele urmeză să-şi producă efectele.
Conform art. II alin. 2 precum şi menţiunii privind transpunerea normelor comunitare din O.U.G. nr. 73/2012, contractele de credit în curs de executare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă se supun legii în vigoare la data la care au fost încheiate, dacă părţile nu convin altfel.
Potrivit art. 2 lit. c) şi d) din Legea nr. 289/2004 republicată privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice (în vigoare la data încheierii contractului în cauză), contractul de credit este definit ca fiind actul juridic în temeiul căruia creditorul acordă sau se angajează să acorde, iar consumatorul acceptă un credit în forma unui împrumut, a unei amânări a plăţii sau a altei facilităţi financiare similare iar costul total al creditului la consumator include toate costurile pe care consumatorul trebuie să le plătească pentru credit, inclusiv dobânda şi celelalte cheltuieli.
În ceea ce priveşte poprirea înfiinţată în dosarul de executare nr. …….. al Corpului Executorilor Bancari al ………– executor bancar ……….., instanţa nu poate primi criticile contestatorilor întrucât potrivit art. 371^1 alin. 3 Cod procedură civilă, executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta precum şi a cheltuielilor de executare. Se reţine, aşadar, cu privire la întinderea executării silite că aceasta se poate efectua până la realizarea integrală a creanţei în oricare din modalităţile prevăzute de lege, fiind limitată doar de acele categorii de bunuri insesizabile declarate în mod expres de lege.
În ceea ce priveşte criticile contestatorilor raportat la executorul care a întocmit actele de executare în dosarul nr. 66/2012, instanţa reţine că Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare a unificat diversele categorii de executori care aveau calitatea de organe de executare. Astfel, executorilor aparţinând corpurilor proprii de executori organizate de instituţiile de credit şi alte entităţi care aparţin grupului acestora şi care desfăşoară activităţi financiare, de instituţiile financiare nebancare sau de instituţiile de credit cooperatiste, care desfăşoară activitatea de executor în cadrul acestora, li s-a dat posibilitatea de a dobândi calitatea de executori judecătoreşti, după procedura şi în condiţiile legii. Astfel, aspectele vizând aşa-zisa lipsă a “calităţii procesuale” a executorului sunt în opinia instanţei neîntemeiate.
Se constată, totodată, contrar celor susţinute de contestatori, că în cele două somaţii emise sub nr. ………, s-a cuprins suma de ……… CHF în echivalent lei, care figura la data de …….. în evidenţele intimatei cu titlul de creanţă depreciată din creanţe restante, nerecuperată (fila 13 vol. II).
Cum nu au mai fost invocate alte aspecte legate de modul de executare silită precum şi de actele îndeplinite în această fază, pentru toate considerentele de fapt şi de drept mai sus enunţate, instanţa urmează să respingă contestaţia la executare formulată de către contestatori, ca nefondată.
Având în vedere că intimata nu a căzut în pretenţii, aceasta nu va putea fi obligată nici la plata cheltuielilor de judecată.
