Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.10.2014 sub nr. (…)/212/2014, reclamantul B.D a solicitat în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Constanţa, obligarea acesteia la debranșarea apartamentului proprietate personală de la rețeaua de la sistemul de termoficare centralizat organizat la nivelul municipiului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că la data de 18.07.2014 a înregistrat la sediul pârâtei cererea de deconectare a apartamentului proprietatea sa, de la sistemul de termoficare organizat la nivelul municipiului Constanţa, iar pârâta prin adresa (…)/11.08.2014 comunicată la data de 03.09.2014 a eliberat aviz nefavorabil pentru documentaţie incompletă, lipsind în acest sens dovada existenței a cel puțin unei deconectări anterioare de la rețeaua centralizată.
Reclamantul a mai învederat că măsura luată de către pârâtă este nelegală şi abuzivă, fără respectarea dispoziţiilor Legii nr. 325/2006, legea cadru în materie și îi creează prejudicii în ceea ce privește confortul termic și drepturile legale constând în alegerea surselor de încălzire, întrucât potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 325/2006, deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominium se face cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: acordul vecinilor de apartament atât pe orizontală cât şi pe verticală, acordul scris al asociaţiei de proprietari exprimat prin hotărârea Adunării generale asupra intenţiei de realizare a unui sistem individual de încălzire, anunţarea în scris a operatorului care are şi calitatea de furnizor, cu cel puţin 30 de zile înainte.
De asemenea, reclamantul a mai arătat că prevederile HCLM nr. 429/08.09.2008 în sensul modificării condițiilor enumerate strict de lege nu o poate acoperi în drept în acțiunea abuzivă prin care i-a fost respinsă cererea pe criterii ce exced legii, întrucât este un act administrativ care nu are putere de lege și nici nu poate modifica legea.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile legii nr. 325/2006, art. 41 din legea nr. 51/2006.
În susținerea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 21.10.2014, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În motivare se arată că cererea reclamantului depusă pentru deconectarea ap. nr. (..) din Constanța, nu a primit aviz favorabil pentru că nu îndeplinea condițiile prevăzute de legislația în materie. A arătat că deși în anexa 5 rubrica deconectări reclamantul menționează apartamente deconectate cu aviz RADET însă nu depune un proces verbal în acest sens, procesul verbal al ap. nr. 73 neputând fi luat în considerare întrucât este menționată suprafața radiantă actuală confirmându-se astfel reconectarea. A mai precizat că procesul verbal de sigilare a robinetelor radiatoarelor din ap. 72 este irelevant în analiza documentației de deconectare, lucrarea de sigilare neechivalând cu o deconectare, având numai scopul limitării furnizării agentului termic pentru încălzire în respectiva incintă, pe o perioadă determinată pentru realizarea de economii.
Pârâta a mai susținut că pentru a i se acorda avizul favorabil, reclamantul trebuia să îndeplinească normele stabilite de legislaţia în materie, respectiv art. 30 din Legea nr. 325/14.07.2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, debranşare totală a instalaţiilor interioare de încălzire şi/sau pentru apă caldă, coroborate cu art. 246, 247, 248, 249, 250 şi 252 din Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică aprobat prin Ordin nr. 91/20.03.2007 al Autorităţii Naţionale de reglementare pentru serviciile publice de gospodărie comunală.
De asemenea, pârâta arată că insistă şi pe dispoziţiile imperative ale art. 250 neîndeplinite de reclamant care impun ca debranşarea totală a instalaţiilor interioare de încălzire şi/sau pentru apă caldă de consum ale unui utilizator tip condominiu se va face cu condiţia ca acel condominiu să nu se afle în zona unitară de încălzire pentru care autoritatea administraţiei publice locale a stabilit că încălzirea se realizează exclusiv în sistam centralizat.
Pârâta mai invocă Hotărârea Consiliului Local nr. 429/08.09.2008 privind zonele unitare de încălzire unde se promovează ideea unui singur sistem de încălzire. Mai mult, se menţionează de către pârâtă că potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. 7 din Constituţia României şi art. 14 din Legea nr. 230/2007 „nici un proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalţi proprietari din condominiu”.
Ori, prin debranşarea pe care o solicită reclamantul, se are în vedere tocmai prevenirea încălcării, afectării sau prejudicierii dreptului de proprietate comună sau individuală a celorlalţi proprietari din condominiu, deoarece prin afectarea confortului termic se aduce atingere exercitării depline a prerogativelor dreptului de proprietate, respectiv a folosinţei în condiţii normale a proprietăţii în cauză, consecinţă negativă pe care proprietarul o poate suporta doar cu acordul său. Mai mult, din punct de vedere tehnic, prin deconectarea unuia sau mai multor consumatori dintr-un condominiu, are loc şi o modificare a instalaţiilor de distribuţie a energiei termice aferente încălzirii care afectează buna lor funcţionare în sensul că, vor fi apartamente pe coloanele modificate care se vor încălzi mai mult decât necesar, iar altele care se vor încălzi mai puţin decât este nevoie.
Se arată în continuare că pot exista cazuri în care unul sau mai mulţi proprietari deconectaţi de la sistemul centralizat de energie termică nu îşi dotează apartamentul cu o altă sursă de încălzire, situaţii în care proprietarii din apartamentele sau spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă rămaşi conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică care au pereţi sau planşee comune cu astfel de apartamente, trebuie să consume o cantitate mai mare de energie termică pentru a-şi asigura confortul termic necesar datorită cantităţii de căldură pe care o cedează apartamentului care nu are asigurată o altă sursă de încălzire.
În drept, pârâta invocă dispozițiile Hotărârea Consiliului Local nr. 429/08.09.2008, Ordin nr. 91/20.03.2007, art. 44 alin. 7 din Constituţia României, art. 14 din Legea nr. 230/2007, art. 30 din Legea nr. 325/14.07.2006.
În probațiunea, pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anexând următoarele: hotărâre privind zona unitară de încălzire ( f.16-26), precum și documentația care a stat la baza emiterii avizului nefavorabil.
La data de 11.11.2014, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare reiterând pe scurt susținerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În temei art. 258 C. pr. civ., instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa constată următoarele:
La data de 18.07.2014, reclamantul a depus la pârâta RADET Constanţa cerere de deconectare a apartamentului situat în str. (…) , jud. Constanţa de la sistemul de termoficare centralizat organizat la nivelul municipiului Constanţa.
Conform adresei nr. (…)/11.08.2014, pârâta a înștiințat reclamantul ca se va emite aviz nefavorabil întrucât documentația depusă de către reclamant este incompletă, apreciind că nu este îndeplinită condiţia din anexa 1, respectiv nu s-a făcut dovada a cel puţin unei deconectări totale legale de la sistemul de termoficare efectuat în condominiul din care face parte apartamentul acestuia prin proces verbal încheiat anterior solicitării. De asemenea, prin aceeași adresă, pârâta a precizat că p. v. nr. (…)/23.10.2001 care constată deconectarea ap. 73 depus de către reclamant pentru a proba existența unei deconectări anterioare nu este susținut de mențiunea acestei deconectări în Anexa 5, completată de reprezentantul Asociației de proprietari și nu este însoțită de situația emisă de o instituție autorizată care menționează suprafețele radiante actuale, confirmând astfel deconectarea sau constatând reconectarea ap. 73.
Conform adresei nr. (…)/27.10.2014, pârâta a emis aviz nefavorabil cererii de deconectare având în vedere că nu s-a respectat procedura de debranșare aprobată prin HCLM 428/08.09.2008 în baza legii nr. 325/2006 și Ordinului nr. 91/2007 privind zona unitară și procedura de debranșare. A mai precizat că s-a început furnizarea energiei termice pentru sezonul 2014-2015 și, pe cale de consecință, au fost sistate solicitările de debranșare care nu au îndeplinit condițiile legale ( lipsa proces verbal deconectare totală anterioară).
Cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, instanța constată că deși reclamanta a solicitat, în mod generic și ca scop final, debranșarea care reprezintă în concret o măsură tehnico –administrativă, ulterioară emiterii avizului de deconectare de către furnizorul de energie termică potrivit interpretării art. 248 din Ordinul 91/20.03.2007 al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală, din motivarea în fapt și în drept a cererii de chemare în judecată și a răspunsului la întâmpinare reiese că reclamantul înțelege să conteste nelegalitatea avizului nefavorabil emis de către pârâtă considerând că este abuziv și cauzator de prejudicii și pe cale de consecință, solicită obligarea acesteia la emiterea avizului favorabil în vederea declanșării procedurii de executare a lucrării de debranșare după achitarea contravalorii taxei de debranșare/deconectare. Astfel, instanța apreciază că este învestită să verifice dacă avizul emis de către pârâtă a respectat condițiile prevederilor legale incidente în cauză și să se pronunțe în consecință.
Potrivit art. 41 alin. 2 lit. d din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, utilizatorii au dreptul să renunţe, în condiţiile legii, la serviciile contractate
Conform art. 32 lit. c din Legea nr. 325/2006, operatorul de servicii, respectiv Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Constanţa are dreptul să stabilească condiţiile tehnice de debranşare a utilizatorilor de energie termică de la instalaţiile aflate în administrare, cu respectarea normelor tehnice în vigoare şi a reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală. Potrivit art. 30 alin. 2 din Legea nr. 325/2006, deconectarea unui consumator de energie termică, dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală cât şi pe verticală, acordul scris al asociaţiei de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenţiei de realizare a unui sistem individual de încălzire, anunţarea în scris a operatorului care are şi calitatea de furnizor cu cel puţin 30 de zile înainte.
Reclamantul a făcut dovada îndeplinirii acestor condiţii prin depunerea la dosarul cauzei a înscrisului ce cuprinde acordul vecinilor săi, respectiv proprietarii apartamentelor nr. 65, 26, 73,72, a hotărârii adunării generale nr. 4/09.01.2012 prin care membrii asociaţiei de proprietari şi-au dat acordul pentru deconectarea de la sistemul centralizat de încălzire a apartamentului aflat în proprietatea reclamantului, a procesului verbal de punere în funcțiune a instalației de utilizare gaze naturale nr. 1161/30.06.2014 amplasată la apartamentul reclamantului, a contractului pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. 3135/23.06.2014, precum și cererea înregistrată sub nr. (…)/18.07.2014. De altfel, îndeplinirea condiţiilor menționate nu este contestată de către pârâtă.
Potrivit art. 52 din legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică „în termen de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 51/2006, A.N.R.S.C. elaborează şi aprobă regulamentul-cadru şi caietul de sarcini-cadru ale serviciului public de alimentare cu energie termică.”
Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică a fost aprobat prin Ordinul nr. 91/20.03.2007 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală şi a intrat în vigoare la 23.05.2007.
La baza emiterii avizului nefavorabil pârâta a avut în vedere nu s-a respectat procedura de debranșare aprobată prin HCLM 428/08.09.2008 în baza legii nr. 325/2006 și Ordinului nr. 91/2007 privind zona unitară și procedura de debranșare, respectiv nu a fost îndeplinită condiţia din anexa 1, respectiv nu s-a făcut dovada a cel puţin unei deconectări totale legale de la sistemul de termoficare efectuat în condominiul din care face parte apartamentul acestuia prin proces verbal încheiat anterior solicitării.
De asemenea, pârâta a susținut că pentru a i se acorda avizul favorabil, reclamantul trebuia să îndeplinească normele stabilite de legislaţia în materie, respectiv art. 30 din Legea nr. 325/14.07.2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, debranşare totală a instalaţiilor interioare de încălzire şi/sau pentru apă caldă, coroborate cu art. 246, 247, 248, 249, 250 şi 252 din Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică aprobat prin Ordin nr. 91/20.03.2007 al Autorităţii Naţionale de reglementare pentru serviciile publice de gospodărie comunală.
Prin art. 249 și art. 250 lit. d din Ordinul 91/2007 sunt stabilite condiţii suplimentare pentru debranşarea individuală faţă de cele reglementate prin art. 30 din Legea nr. 325/2006, ori cât timp Ordinul 91/2007 este un act normativ inferior, dat în aplicarea Legii nr. 325/2006, nu putea decât să dezvolte sau să detalieze dispoziţiile legii şi nicidecum să creeze situaţii juridice noi şi să restrângă un drept recunoscut de lege.
Prin impunerea de cerinţe noi faţă de cele reglementate de Legea nr 325/2006, Ordinul nr. 91/2007 completează de fapt dispoziţiile legii, iar potrivit art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, modificarea unui act normativ are loc numai printr-un act normativ de acelaşi nivel sau de un nivel superior.
Mai mult, potrivit art. 78 din Legea nr. 24/2000 ordinele, instrucţiunile si alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.
Pe cale de consecință, întrucât condiţiile suplimentare solicitate de către reclamantă, respectiv, existenţei unei deconectări anterioare şi inexistenţei condominiului în zona unitară de încălzire pentru care autoritatea administraţiei publice locale a stabilit că încălzirea se realizează exclusiv în sistem centralizat, nu sunt prevăzute în Legea nr. 325/2006, ci în actul administrativ de punere în aplicare a legii, respectiv Ordinul 91/2007, instanţa apreciază că nu pot sta la baza emiterii unui aviz nefavorabil în vederea blocării procedurii de debranșare.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, instanţa apreciază că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor impuse de Legea nr. 325/2006, motiv pentru care va admite cererea şi va obliga pârâta să emită avizul favorabil de deconectare de la sistemul de termoficare centralizat organizat la nivelul municipiului Constanţa pentru imobilul situat în Constanţa, str. (…) , jud. Constanţa.
Fiind în culpă procesuală, în conformitate cu dispoziţiile art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanţa va obliga pârâta şi la plata sumei de 520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că la data de 18.07.2014 a înregistrat la sediul pârâtei cererea de deconectare a apartamentului proprietatea sa, de la sistemul de termoficare organizat la nivelul municipiului Constanţa, iar pârâta prin adresa (…)/11.08.2014 comunicată la data de 03.09.2014 a eliberat aviz nefavorabil pentru documentaţie incompletă, lipsind în acest sens dovada existenței a cel puțin unei deconectări anterioare de la rețeaua centralizată.
Reclamantul a mai învederat că măsura luată de către pârâtă este nelegală şi abuzivă, fără respectarea dispoziţiilor Legii nr. 325/2006, legea cadru în materie și îi creează prejudicii în ceea ce privește confortul termic și drepturile legale constând în alegerea surselor de încălzire, întrucât potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 325/2006, deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominium se face cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: acordul vecinilor de apartament atât pe orizontală cât şi pe verticală, acordul scris al asociaţiei de proprietari exprimat prin hotărârea Adunării generale asupra intenţiei de realizare a unui sistem individual de încălzire, anunţarea în scris a operatorului care are şi calitatea de furnizor, cu cel puţin 30 de zile înainte.
De asemenea, reclamantul a mai arătat că prevederile HCLM nr. 429/08.09.2008 în sensul modificării condițiilor enumerate strict de lege nu o poate acoperi în drept în acțiunea abuzivă prin care i-a fost respinsă cererea pe criterii ce exced legii, întrucât este un act administrativ care nu are putere de lege și nici nu poate modifica legea.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile legii nr. 325/2006, art. 41 din legea nr. 51/2006.
În susținerea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 21.10.2014, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În motivare se arată că cererea reclamantului depusă pentru deconectarea ap. nr. (..) din Constanța, nu a primit aviz favorabil pentru că nu îndeplinea condițiile prevăzute de legislația în materie. A arătat că deși în anexa 5 rubrica deconectări reclamantul menționează apartamente deconectate cu aviz RADET însă nu depune un proces verbal în acest sens, procesul verbal al ap. nr. 73 neputând fi luat în considerare întrucât este menționată suprafața radiantă actuală confirmându-se astfel reconectarea. A mai precizat că procesul verbal de sigilare a robinetelor radiatoarelor din ap. 72 este irelevant în analiza documentației de deconectare, lucrarea de sigilare neechivalând cu o deconectare, având numai scopul limitării furnizării agentului termic pentru încălzire în respectiva incintă, pe o perioadă determinată pentru realizarea de economii.
Pârâta a mai susținut că pentru a i se acorda avizul favorabil, reclamantul trebuia să îndeplinească normele stabilite de legislaţia în materie, respectiv art. 30 din Legea nr. 325/14.07.2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, debranşare totală a instalaţiilor interioare de încălzire şi/sau pentru apă caldă, coroborate cu art. 246, 247, 248, 249, 250 şi 252 din Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică aprobat prin Ordin nr. 91/20.03.2007 al Autorităţii Naţionale de reglementare pentru serviciile publice de gospodărie comunală.
De asemenea, pârâta arată că insistă şi pe dispoziţiile imperative ale art. 250 neîndeplinite de reclamant care impun ca debranşarea totală a instalaţiilor interioare de încălzire şi/sau pentru apă caldă de consum ale unui utilizator tip condominiu se va face cu condiţia ca acel condominiu să nu se afle în zona unitară de încălzire pentru care autoritatea administraţiei publice locale a stabilit că încălzirea se realizează exclusiv în sistam centralizat.
Pârâta mai invocă Hotărârea Consiliului Local nr. 429/08.09.2008 privind zonele unitare de încălzire unde se promovează ideea unui singur sistem de încălzire. Mai mult, se menţionează de către pârâtă că potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. 7 din Constituţia României şi art. 14 din Legea nr. 230/2007 „nici un proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalţi proprietari din condominiu”.
Ori, prin debranşarea pe care o solicită reclamantul, se are în vedere tocmai prevenirea încălcării, afectării sau prejudicierii dreptului de proprietate comună sau individuală a celorlalţi proprietari din condominiu, deoarece prin afectarea confortului termic se aduce atingere exercitării depline a prerogativelor dreptului de proprietate, respectiv a folosinţei în condiţii normale a proprietăţii în cauză, consecinţă negativă pe care proprietarul o poate suporta doar cu acordul său. Mai mult, din punct de vedere tehnic, prin deconectarea unuia sau mai multor consumatori dintr-un condominiu, are loc şi o modificare a instalaţiilor de distribuţie a energiei termice aferente încălzirii care afectează buna lor funcţionare în sensul că, vor fi apartamente pe coloanele modificate care se vor încălzi mai mult decât necesar, iar altele care se vor încălzi mai puţin decât este nevoie.
Se arată în continuare că pot exista cazuri în care unul sau mai mulţi proprietari deconectaţi de la sistemul centralizat de energie termică nu îşi dotează apartamentul cu o altă sursă de încălzire, situaţii în care proprietarii din apartamentele sau spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă rămaşi conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică care au pereţi sau planşee comune cu astfel de apartamente, trebuie să consume o cantitate mai mare de energie termică pentru a-şi asigura confortul termic necesar datorită cantităţii de căldură pe care o cedează apartamentului care nu are asigurată o altă sursă de încălzire.
În drept, pârâta invocă dispozițiile Hotărârea Consiliului Local nr. 429/08.09.2008, Ordin nr. 91/20.03.2007, art. 44 alin. 7 din Constituţia României, art. 14 din Legea nr. 230/2007, art. 30 din Legea nr. 325/14.07.2006.
În probațiunea, pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anexând următoarele: hotărâre privind zona unitară de încălzire ( f.16-26), precum și documentația care a stat la baza emiterii avizului nefavorabil.
La data de 11.11.2014, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare reiterând pe scurt susținerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În temei art. 258 C. pr. civ., instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa constată următoarele:
La data de 18.07.2014, reclamantul a depus la pârâta RADET Constanţa cerere de deconectare a apartamentului situat în str. (…) , jud. Constanţa de la sistemul de termoficare centralizat organizat la nivelul municipiului Constanţa.
Conform adresei nr. (…)/11.08.2014, pârâta a înștiințat reclamantul ca se va emite aviz nefavorabil întrucât documentația depusă de către reclamant este incompletă, apreciind că nu este îndeplinită condiţia din anexa 1, respectiv nu s-a făcut dovada a cel puţin unei deconectări totale legale de la sistemul de termoficare efectuat în condominiul din care face parte apartamentul acestuia prin proces verbal încheiat anterior solicitării. De asemenea, prin aceeași adresă, pârâta a precizat că p. v. nr. (…)/23.10.2001 care constată deconectarea ap. 73 depus de către reclamant pentru a proba existența unei deconectări anterioare nu este susținut de mențiunea acestei deconectări în Anexa 5, completată de reprezentantul Asociației de proprietari și nu este însoțită de situația emisă de o instituție autorizată care menționează suprafețele radiante actuale, confirmând astfel deconectarea sau constatând reconectarea ap. 73.
Conform adresei nr. (…)/27.10.2014, pârâta a emis aviz nefavorabil cererii de deconectare având în vedere că nu s-a respectat procedura de debranșare aprobată prin HCLM 428/08.09.2008 în baza legii nr. 325/2006 și Ordinului nr. 91/2007 privind zona unitară și procedura de debranșare. A mai precizat că s-a început furnizarea energiei termice pentru sezonul 2014-2015 și, pe cale de consecință, au fost sistate solicitările de debranșare care nu au îndeplinit condițiile legale ( lipsa proces verbal deconectare totală anterioară).
Cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, instanța constată că deși reclamanta a solicitat, în mod generic și ca scop final, debranșarea care reprezintă în concret o măsură tehnico –administrativă, ulterioară emiterii avizului de deconectare de către furnizorul de energie termică potrivit interpretării art. 248 din Ordinul 91/20.03.2007 al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală, din motivarea în fapt și în drept a cererii de chemare în judecată și a răspunsului la întâmpinare reiese că reclamantul înțelege să conteste nelegalitatea avizului nefavorabil emis de către pârâtă considerând că este abuziv și cauzator de prejudicii și pe cale de consecință, solicită obligarea acesteia la emiterea avizului favorabil în vederea declanșării procedurii de executare a lucrării de debranșare după achitarea contravalorii taxei de debranșare/deconectare. Astfel, instanța apreciază că este învestită să verifice dacă avizul emis de către pârâtă a respectat condițiile prevederilor legale incidente în cauză și să se pronunțe în consecință.
Potrivit art. 41 alin. 2 lit. d din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, utilizatorii au dreptul să renunţe, în condiţiile legii, la serviciile contractate
Conform art. 32 lit. c din Legea nr. 325/2006, operatorul de servicii, respectiv Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Constanţa are dreptul să stabilească condiţiile tehnice de debranşare a utilizatorilor de energie termică de la instalaţiile aflate în administrare, cu respectarea normelor tehnice în vigoare şi a reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală. Potrivit art. 30 alin. 2 din Legea nr. 325/2006, deconectarea unui consumator de energie termică, dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală cât şi pe verticală, acordul scris al asociaţiei de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenţiei de realizare a unui sistem individual de încălzire, anunţarea în scris a operatorului care are şi calitatea de furnizor cu cel puţin 30 de zile înainte.
Reclamantul a făcut dovada îndeplinirii acestor condiţii prin depunerea la dosarul cauzei a înscrisului ce cuprinde acordul vecinilor săi, respectiv proprietarii apartamentelor nr. 65, 26, 73,72, a hotărârii adunării generale nr. 4/09.01.2012 prin care membrii asociaţiei de proprietari şi-au dat acordul pentru deconectarea de la sistemul centralizat de încălzire a apartamentului aflat în proprietatea reclamantului, a procesului verbal de punere în funcțiune a instalației de utilizare gaze naturale nr. 1161/30.06.2014 amplasată la apartamentul reclamantului, a contractului pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. 3135/23.06.2014, precum și cererea înregistrată sub nr. (…)/18.07.2014. De altfel, îndeplinirea condiţiilor menționate nu este contestată de către pârâtă.
Potrivit art. 52 din legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică „în termen de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 51/2006, A.N.R.S.C. elaborează şi aprobă regulamentul-cadru şi caietul de sarcini-cadru ale serviciului public de alimentare cu energie termică.”
Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică a fost aprobat prin Ordinul nr. 91/20.03.2007 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală şi a intrat în vigoare la 23.05.2007.
La baza emiterii avizului nefavorabil pârâta a avut în vedere nu s-a respectat procedura de debranșare aprobată prin HCLM 428/08.09.2008 în baza legii nr. 325/2006 și Ordinului nr. 91/2007 privind zona unitară și procedura de debranșare, respectiv nu a fost îndeplinită condiţia din anexa 1, respectiv nu s-a făcut dovada a cel puţin unei deconectări totale legale de la sistemul de termoficare efectuat în condominiul din care face parte apartamentul acestuia prin proces verbal încheiat anterior solicitării.
De asemenea, pârâta a susținut că pentru a i se acorda avizul favorabil, reclamantul trebuia să îndeplinească normele stabilite de legislaţia în materie, respectiv art. 30 din Legea nr. 325/14.07.2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, debranşare totală a instalaţiilor interioare de încălzire şi/sau pentru apă caldă, coroborate cu art. 246, 247, 248, 249, 250 şi 252 din Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică aprobat prin Ordin nr. 91/20.03.2007 al Autorităţii Naţionale de reglementare pentru serviciile publice de gospodărie comunală.
Prin art. 249 și art. 250 lit. d din Ordinul 91/2007 sunt stabilite condiţii suplimentare pentru debranşarea individuală faţă de cele reglementate prin art. 30 din Legea nr. 325/2006, ori cât timp Ordinul 91/2007 este un act normativ inferior, dat în aplicarea Legii nr. 325/2006, nu putea decât să dezvolte sau să detalieze dispoziţiile legii şi nicidecum să creeze situaţii juridice noi şi să restrângă un drept recunoscut de lege.
Prin impunerea de cerinţe noi faţă de cele reglementate de Legea nr 325/2006, Ordinul nr. 91/2007 completează de fapt dispoziţiile legii, iar potrivit art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, modificarea unui act normativ are loc numai printr-un act normativ de acelaşi nivel sau de un nivel superior.
Mai mult, potrivit art. 78 din Legea nr. 24/2000 ordinele, instrucţiunile si alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.
Pe cale de consecință, întrucât condiţiile suplimentare solicitate de către reclamantă, respectiv, existenţei unei deconectări anterioare şi inexistenţei condominiului în zona unitară de încălzire pentru care autoritatea administraţiei publice locale a stabilit că încălzirea se realizează exclusiv în sistem centralizat, nu sunt prevăzute în Legea nr. 325/2006, ci în actul administrativ de punere în aplicare a legii, respectiv Ordinul 91/2007, instanţa apreciază că nu pot sta la baza emiterii unui aviz nefavorabil în vederea blocării procedurii de debranșare.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, instanţa apreciază că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor impuse de Legea nr. 325/2006, motiv pentru care va admite cererea şi va obliga pârâta să emită avizul favorabil de deconectare de la sistemul de termoficare centralizat organizat la nivelul municipiului Constanţa pentru imobilul situat în Constanţa, str. (…) , jud. Constanţa.
Fiind în culpă procesuală, în conformitate cu dispoziţiile art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanţa va obliga pârâta şi la plata sumei de 520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
