R O M Â N I A
JUDECĂTORIA PITEŞTI
SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 8628/2014
Şedinţa publică de la 22 Septembrie 2014
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE A A M
Grefier C M
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea O.C.D.G şi pe intimaţii R.B, A.F.P, având ca obiect contestaţie la executare + intoarcere executare + daune morale.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 08.09.2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 15.09.2014 şi apoi la data de 22.09.2014, când a hotărât următoarele:
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 01.08.2012 sub nr.15557/280/2012 pe rolul Judecătoriei Piteşti, contestatoarea O.C.D.G a solicitat instanţei pe calea contestaţiei la executare formulată în contradictoriu cu intimatele R.B, A.F.P, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea formelor de executare dispuse în dosarul execuţional nr.742437 din 08.06.2012, întoarcerea executării, obligarea intimaţilor la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
În motivarea acţiunii, contestatoarea a arătat că, primeşte alocaţiile de stat si indemnizaţiile de creştere pentru cei doi copii în vârsta de 7 luni, într-un cont bancar deschis la intimata R.B Piteşti, în acest cont, încă de la data naşterii copiilor, situaţia juridică a acestor sume, fiind adusă la cunoştinţa angajaţilor băncii, întrucât în extrasele de cont se explica provenienţa sumelor de bani si obiectul acestora, respectiv indemnizaţie socială.
A mai arătat contestatoarea că, la data de 20.06.2012 a fost primită de către R.B o adresa de înfiinţare a popririi emisa de AFP Piteşti, căreia, în calitate de terţ poprit i-a dat curs, încălcând cu rea credinţa dispoziţiile art.409, alin. 7 C.pr.civ.
A arătat contestatoarea că, procedându-se în modalitatea descrisă, a fost grav prejudiciată, prin reţinerea unei sume de bani importante, vitala pentru creşterea si îngrijirea celor doi copii minori.
S-a mai arătat de către contestatoare că, la data de 24.07.2012, a sesizat banca cu privire la faptul ca indemnizaţia de creştere a copilului i-a fost luata din contul pe care îl deţine solicitând totodată restituirea banilor, respectiv că indemnizaţia si alocaţia de stat pentru copii sunt drepturi legale ale acestora, fără aceşti bani neavând posibililatea de a le asigura minorilor cele necesare creşterii şi educării.
În drept, acţiunea nu a fost motivată.
În susţinere au fost depuse în copie înscrisuri ( filele 4-11 dosar).
Intimata A. F. P. P – D. G. A F. P.A, legal citată, a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat în principal respingerea contestaţiei ca inadmisibilă şi nefondată, menţinerea ca legale şi temeinice a actelor de executare întocmite în cauză, iar în subsidiar a invocat excepţia de netimbrare şi excepţia de inadmisibilitate a contestaţiei la executare.
În motivare intimata a arătat că, deşi contestatoarea înţelege să conteste executarea începută de către organele fiscale, în motivarea acţiunii aceasta invocă aspecte care exced disp.art.172 din O.G. nr.92/2003, privind Codul de procedura fiscala republicat, cu modificările si completările ulterioare: ,,(1) Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii. (3) Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.”, în condiţiile în care executarea silită în cazul de fată a început datorită neachitării unor obligaţii fiscale.
A mai arătat intimata că, în măsura în care contestatoarea nu a înţeles sa uzeze de prevederile legale aplicabile, organele de executare au procedat in mod corect, având in vedere competentele ce le revin in baza art.136 din OG 92/2003 republicata, potrivit cu care: “Organele de executare silita In cazul în care debitorul nu îsi p/ateste de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la acţiuni de executare silita, potrivit prezentului cod.Organele fiscale care administrează creanţe fiscale sunt abilitate sa duca la îndeplinire masurile asigurătorii si sa efectueze procedura de executare silita.” şi respectiv art.141 din OG 92/2003 republicata, potrivit cu care: ”Titlul executoriu si condiţiile pentru începerea executării silite (1) Executarea silita a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui raza teritoriala îsi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.(2) Titlul de creanţa devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevăzut,de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevăzut de lege….(6) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanţe fiscale, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silita, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 136.”
A arătat în continuare intimata că, potrivit aprecierii sale, o contestaţie la executare poate fi promovată numai împotriva unui act de executare (somaţie, titlu executoriu, proces-verbal de sechestru etc), întocmit cu nerespectarea prevederilor codului de procedura fiscala, de către organele de executare, respectiv că, în motivarea acţiunii, contestatoarea nu precizează care sunt prevederile legale ce au fost încălcate in efectuarea actelor de executare, rezumându-se la prezentarea unei situaţii de fapt, din care nu se poate retine reaua credinţă în sarcina organelor de executare, acestea neavând cunoştinţă de situaţia specială a acestui cont, respectiv la nerespectarea de către terţul poprit a obligaţiei de a nu da curs adresei de înfiinţare a popririi si respectiv, de a-i comunica faptul că în acest cont se virează indemnizaţia socială:
A arătat intimata că, fiind contestată legalitatea masurilor dispuse prin titlurile de creanţa ce stau la baza executării silite, aceasta este inadmisibila, deoarece reprezintă, conform art.172 alin.3 teza 2 din O.G.92/2003 republicata potrivit cu care: ”un act pentru a cărui contestare exista o alta procedura prevăzuta de lege.”.
La rândul său, intimata R. B.S.A, legal citată, a formulat întâmpinare în conţinutul căreia a invocat în principal excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive a R. B. S.A – Agenţia Argeş cu consecinţa respingerii cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuale pasivă, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a R. B. S.A – Agenţia Argeş cu consecinţa respingerii cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuale pasivă, iar pe fond, sub rezerva respingerii excepţiilor, respingerea contestaţiei ca nefondată şi neîntemeiată, respingerea ca inadmisibilă, nefondată şi neîntemeiată a tuturor capetelor de cerere, inclusiv privind obligarea intimatei la plata daunelor morale.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că potrivit disp.art.41 alin.1 C.proc.civ, orice persoana care are folosinţa drepturilor civile poate fi parte in judecata, iar potrivit alin.2 al aceluiaşi articol, asociaţiile sau societăţile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere, înfiinţarea unei agenţii fiind condiţionata de existenta unei clauze corespunzătoare în actul constitutiv al societăţii mama, Agenţia Argeş neavând personalitate juridica şi neputând sta in judecata in nume propriu.
A mai arătat intimata că, părţile în contestaţia la executare sunt, prin urmare, părţile direct interesate, si anume debitorul urmărit si creditorul urmăritor, iar nu şi instituţia bancară, in calitate de tert poprit, care nu ar putea fi menţinută decât, eventual, pentru opozabilitatea hotărârii (desi executarea silita a fost finalizata prin plata).
Lipsa calităţii procesuale pasive este justificata de faptul ca banca, la momentul primirii adresei de înfiinţare a popririi din partea organului de executare fiscala, are obligaţia legala ce ii incumba conform prevederilor art. 149 alin. 9 Cod procedura fiscala: ”După înfiinţarea popririi, tenul poprit este obligat: a) să plătească, de îndată sau după data la care creanţa devine exigibilă, organului fiscal, suma reţinută şi cuvenită, în contul indicat de organul de executare;” 2 (CA Bucureşti, dec.nr.794/1997, in C.P.J.C. 1993-1998, p.263).
Astfel, in data de 18.07.2012 s-a efectuat plata popririi in contul menţionat in adresa de înfiinţare a popririi, ulterior efectuării plaţii, poprirea fiind ridicata.
In considerarea tuturor aspectelor arătate, întrucât in cadrul executării silite prin poprire banca a avut doar calitatea de terţ poprit, având obligaţia legala de a da curs solicitării organului de executare fiscala la data prezentei nemaiavând aceasta calitate in cadrul executării silite contestate, intimata solicită admiterea excepţiei invocate instanţa fiind necesar să constate ca intimata nu are calitate procesuala pasiva in cadrul prezentei contestaţii la executare, iar în situaţia respingerii excepţiei, in măsura in care se va dispune întoarcerea executării, sa nu fie obligată banca la plata cheltuielilor de judecata si a daunelor morale, întrucât ceasta nu a făcut decât să-şi îndeplinească obligaţia ce îi revenea în calitate de terţ poprit.
În legătură cu fondul cauzei arată intimata că, în mod greşit contestatoarea şi-a întemeiază contestaţia pe disp.art.399 si art.404 si urm.C.proc.civ., intrucat in cauza de fata executarea silita s-a efectuat in temeiul dispoziţiilor C.proc.fiscala, în ceea ce o priveşte, in calitate de tert poprit, procedând conform disp.art.149 alin.11 si alin.12 din C.proc.fiscala, la a da curs adresei de înfiinţare a popririi indisponibilizarea sumele de bani prezente si viitoare care formează soldul creditor al contului debitoarei, pana la concurenta sumei indicate in adresa de înfiinţare poprire, în acord cu disp.art.149 alin.11 C.proc.fiscala:.
A arătat intimata că, nu i se pot opune prevederile art.399 C.proc.civ. si nici ale art.174 alin.4 din C.proc.fiscala, deoarece nu banca este cea care a iniţiat executarea silita împotriva contestatoarei din cauza pendinte; astfel, contestaţia la executare promovata împotriva băncii fiind lipsită de obiect, respectiv că nu exista texte legale care sa oblige terţul poprit – banca – sa verifice provenienţa sumelor din conturile clienţilor înainte de a vira suma poprita in contul de consemnare indicat de organul de executare.
A mai arătat intimata că nu are în oferta sa de produse un cont curent cu o destinaţie speciala – in speţa, pentru virarea indemnizaţiei de creştere si îngrijire a copilului si a alocaţiei de stat pentru copii, contul curent, al cărui titular este contestatoarea, fiind un cont curent cu card de debit ataşat, in care pot fi virate sume ce au diverse provenienţe si care, odată intrate in cont, isi pierd identitatea formând soldul creditor al contului, susceptibil a fi executat silit prin poprire, că prin adresa de înfiinţare a popririi a luat naştere raportul de creanţa dintre creditorul urmăritor si terţul poprit, in baza căruia acesta din urma avea obligaţia sa plătească sumele datorate debitorului, in limita necesara pentru acoperirea creanţei, direct în mâinile creditorului urmăritor, pe care a respectat-o întocmai.
S-a mai arătat de către intimata că, admiţând argumentele invocate de contestatoare in cererea de chemare în judecată, instanţa ar obliga-o pe intimată să încalce prevederile imperative ale C.proc.fiscala care reglementează cu stricteţe atribuţiile terţului poprit in cadrul procedurii de executare silita (prin poprire), îndreptate împotriva debitorului, titular de conturi bancare banca neavând posibilitatea sa se substituie organului de executare in ceea ce priveşte distribuirea sumelor existente in conturile curente ale clienţilor săi, urmărite in procedura de executare silita.
În ceea ce priveşte daunele morale de 10.000 lei solicitate de contestatoare, a arătat intimata că, spre deosebire de celelalte despăgubiri civile, daunele morale reprezintă o reparaţie care sa compenseze un prejudiciu moral. Normele eticii si echităţii interzic in principiu acordarea de despăgubiri materiale pentru daune morale, deoarece durerea sufleteasca este incompatibila cu un echivalent bănesc.
A arătat intimata că, faptul ca reclamanta nu a invocat motive in susţinerea solicitării de daune morale, nu justifica existenta unui prejudiciu reputational si/sau de imagine, neaducând nici un fel de probe in acest sens, din starea de fapt, rezultând ca reclamanta nu a suferit nici o suferinţa psihica ce ar fi datorata culpei băncii sau cauzata printr-o fapta ilicita a acesteia.
Totodată, se subliniază cuantumul mare al daunelor morale solicitate, vădit disproporţionat in raport cu sumele consemnate la dispoziţia organului de executare, în condiţiile în care aprecierea prejudiciului moral trebuie făcut în concret în funcţie de toate circumstanţele cazului dat, prin valorificarea multilaterala a tuturor consecinţelor negative ale prejudiciului si a implicaţiei acestuia pe toate planurile vieţii sociale ale persoanei vătămate iar contestatoarea nu a făcut dovada prejudiciului pe care susţine ca l-ar fi suferit din culpa băncii. Dimpotrivă, atât dispoziţiile legale, cat si documentele ataşate, fac dovada faptului ca prin activitatea desfăşurată nu a făcut nimic altceva decât sa respecte dispoziţiile legale in materia executării silite prin poprire.
La data de 29.10.2012, contestatoarea O.C.D şi-a precizat acţiunea, arătând că debitul urmărit este de 923 lei, iar daunele morale derivă din surmenajul psihic pe care aceasta l-a suferit în perioada în care indemnizaţia a fost poprită, fiind obligată să asigure cele necesare celor doi minori în vârstă de 7 luni din alte surse, întrucât intimata R. B. avea obligaţia să verifice destinaţia fondurilor din contul bancar.
În şedinţa publică din 29.10.2012 intimata R.B a arătat că nu mai susţine excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
În ceea ce priveşte cadrul procesual, contestatoarea a arătat că solicită întoarcerea executării silite în contradictoriu cu intimata A. F. P. P.– D. G. A F. P. A., intimata R. B. urmând a fi obligată la plata daunelor morale.
Ulterior, la data de 03.12.2012, intimata R. B. a formulat întâmpinare la cererea precizatoare formulată de contestatoare, solicitând respingerea ca inadmisibilă, nefondată şi neîntemeiată a tuturor capetelor de cerere, inclusiv obligarea acesteia la plata daunelor morale.
În motivare, s-a arăta că banca, în cauza pendinte, are calitate de terţ poprit. Terţul poprit avea obligaţia de a indisponibiliza sumele de bani prezente si viitoare din contul debitoarei-contestatoare si de a vira respectivele sume in contul indicat de executorul fiscal, pana la concurenta sumei menţionate in adresa de poprire, obligaţie respectată întocmai.
In ceea ce priveşte daunele morale solicitate de contestatoare, a considerat intimata, ca aceasta ar trebui sa furnizeze un minim probatoriu care sa ii îndreptăţească pretenţiile.
Fata de împrejurarea ca banca si-ar invoca propria culpa arată ca, în realitate, culpa pentru generarea acestei situaţii revine contestatoarei însăşi, poprirea fiind instituita de către organul de executare fiscala pe baza unui titlu executoriu care, pana la data prezentei, nu a fost desfiinţat de către nici o instanţa.
La solicitarea instanţei au fost depus în copie, dosarul de executare.
În şedinţă publică din data de 10.06.2013, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia de tardivitate în formularea contestaţiei procedând la soluţionarea cu prioritate a acesteia, în acord cu disp.art.137 C.pr.civ.
Prin sentinţa civilă nr. 5370/10.06.2013 pronunţată de Judecătoria Piteşti s-a admis excepţia tardivităţii invocată din oficiu, s-a respins contestaţia la executare ca fiind tardiv formulată.
Prin decizia nr. 672/18.03.2014 Tribunalul Argeş a admis recursul formulat de contestatoare, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
Cauza a primit prim termen de judecată după casarea cu rejudecare la data de 26.05.2014 când instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive a intimatei R.B şi excepţia inadmisibilităţii formulată de A. F.P.P.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Împotriva contestatoarei O.C.D G. s-a dispus începerea executării silite de către intimata A. F. P. P. pentru neexecutarea obligaţiilor fiscale, respectiv neplata diferenţelor de impozit anual de regularizat. În baza titlurilor executorii (filele 98, 102, 105, 107, 111, 113) s-a format dosarul de executare nr. 742437/08.06.2012 în cadrul căruia s-a dispus poprirea asupra sumelor de bani aparţinând contestatoarei, fiind emise adrese de poprire către intimata R.B SA (fila 47) şi B.T. SA. Astfel, contestatoarea a fost înştiinţată că s-a luat măsura indisponibilizării sumelor existente şi viitoare, precum şi a oricăror sume reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi valută, pentru suma de 923 lei datorată de contestatoare intimatei A. F.P.P. Mai mult decât atât, în înştiinţarea de poprire (fila 96 dosar) s-a dispus că vor fi poprite orice sume datorate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş.
La data de 20.06.2012 intimata R.B SA a dispus poprirea sumei de 923 lei din contul contestatoarei, iar prin adresa nr. 70400/26.07.2012 aceasta a fost înştiinţată că s-a dispus sistarea executării silite prin decontarea bancară a popririi asupra conturilor deschise de contestatoarea O.C.D Georgiana, ca urmare a achitării obligaţiilor restante.
În motivarea acţiunii, contestatoarea a învederat faptul că s-au încălcat dispoziţiile art. 409 alin. 7 C.pr.civ., fiind poprite sume care nu pot fi urmărite, respectiv indemnizaţia socială pe care o primea pentru creşterea copiilor.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de intimata A. F.P.P, instanţa constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele motive:
În susţinerea excepţiei, intimata a arătat faptul că,contestatoarea a invocat nerespectarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă, or contestaţia la executare, potrivit art. 172 din OG 92/2003, poate fi promovată şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre judecătorească, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. Totodată, a învederat intimata că contestatoarea nu a înţeles să uzeze de prevederile legale aplicabile, organele de executare procedând în mod legal.
Instanţa constată că aceste susţineri sunt neîntemeiate, din moment ce potrivit art. 149 alin. 4 OG 92/2003, sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Prin urmare, Codul de procedură fiscală se completează cu dispoziţiile procedurii civile, acestea din urmă trebuind respectate de asemenea în cazul executării unor creanţe fiscale. Totodată, instanţa reţine că,contestatoarea nu a invocat nelegalitatea titlului executoriu, ci faptul că au fost poprite sume care potrivit legii nu pot fir urmărite. Astfel, prevederile art. 172 OG 92/2003 nu sunt de natură să inducă instanţei ideea că acţiunea este inadmisibilă.
Prin urmare, instanţa constată că excepţia inadmisibilităţii este nefondată, motiv pentru care o va respinge ca atare.
Referitor la excepţia lipsei capacităţii de folosinţă invocată de intimata R.B SA, instanţa reţine că potrivit art. 41 C.pr.civ. asociaţiile sau societăţile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere. Astfel, într-adevăr agenţia Piteşti a intimatei R.B SA nu are personalitate juridică, însă codul de procedură civilă permite ca acestea să fie pârâte într-un proces dacă au organe proprii de conducere. Or nu se poate susţine că agenţia nu are organe proprii de conducere. Mai mult decât atât, instanţa constată că,contestatoarea şi-a precizat acţiunea în sensul că a solicitat obligarea R.B SA la plata daunelor morale, şi nu a agenţiei acestei intimate.
Având în vedere aceste considerente, instanţa va respinge excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă ca neîntemeiată.
Pe fondul acţiunii, instanţa constată că O.C.D G. primea în contul deschis la R.B SA sume de bani cu titlu de indemnizaţie creştere copil, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la termenul din 08.09.2014.
Or având în vedere dispoziţiile art. 409 alin. 7 C.pr.civ. potrivit cu care alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copil nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii, instanţa constată că executarea silită prin poprire asupra acestor sume este nelegală.
Susţinerea intimatei A. F.P.P conform căreia nu avea cunoştinţă de provenienţa sumelor de bani nu este de natură să inducă instanţei o altă concluzie decât cea a nelegalităţii executării silite, din moment ce dispoziţiile legale menţionate mai sus sunt imperative. Totodată, intimata nu poate invoca propria culpă pentru nerespectarea legii. Mai mult decât atât, din înscrisurile dosarului de executare, instanţa reţine că intimata A. F.P.P avea cunoştinţă de faptul că sumele de bani primite de contestatoare în contul deschis la R.B reprezintă indemnizaţie creştere copil.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanţa va admite în parte acţiunea, va anula actele de executare sub forma popririi efectuate în dosarul execuţional nr. 2790319034969/2012 şi, în baza art. 404 ind. 1 C.pr.civ. va dispune întoarcerea executării efectuate în dosarul execuţional sus menţionat în sensul că va obliga intimata A. F.P.P să restituie contestatoarei suma de 923 lei, poprită de R.B SA din contul contestatoarei.
Cu referire la daunele morale în cuantum de 10000 lei solicitate de contestatoare de la intimata R.B SA, motivate de surmenajul psihic pe care l-a suferit în perioada în care indemnizaţia a fost poprită, aceasta fiind obligată să procure bani din alte surse, instanţa reţine că art. 252 C. civ. prevede că orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor strâns legate de fiinţa umană, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică, demnitatea, intimitatea vieţii private (…), precum şi a oricăror alte drepturi nepatrimoniale. Astfel, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. Instanţa va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat, întrucât, contestatoarea nu a dovedit în vreun fel prejudiciul pretins cauzat, nefiind dovedită vreo vătămare sau atingere conform art. 252 C. civ., faptul că i s-au poprit acele sume de bani nefiind în sine o probă suficientă în dovedirea pretenţiilor. Mai mult decât atât, intimata R.B era obligată în mod legal să procedeze la poprire, odată declanşată executarea silită prin această modalitate. Culpa în eludarea unor dispoziţii legale privind executarea prin poprire aparţine intimatei A. F.P.P care avea obligaţia de a cunoaşte destinaţia sumelor de bani virate în contul contestatoarei, iar nu intimatei R.B care s-a conformat obligaţiilor legale de a popri sumele de bani odată primită adresa de poprire.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., instanţa va obliga intimata A. F.P.P la plata către contestatoare a sumei de 51 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de intimata A. F.P.P ca neîntemeiată.
Respinge excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă invocată de intimata R.B SA ca neîntemeiată.
Admite în parte acţiunea formulată de contestatoarea O.C.D G., în contradictoriu cu intimata R.B SA, şi intimata A. F.P.P.
Anulează actele de executare sub forma popririi efectuate în dosarul execuţional nr. 2790319034969/2012.
Dispune întoarcerea executării efectuate în dosarul execuţional sus menţionat în sensul că obligă intimata A. F.P.P să restituie contestatoarei suma de 923 lei, poprită de R.B SA din contul contestatoarei.
Respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea intimatei R.B SA la plata către contestatoare a daunelor morale, ca neîntemeiat.
Obligă intimata A. F.P.P la plata către contestatoare a sumei de 51 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi 22.09.2014.
Preşedinte,
A A M
Grefier,
C M
AAM 28.10.2014/7pag/5 ex
