Neînregistrarea unor contracte de muncă. Data săvârşirii faptei. Caracter continuu


Contravenţiile reţinute în procesul-verbal, respectiv neînregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă a contractelor de muncă pentru două persoane şi neînregistrarea încetării raporturilor de muncă, s-au confirmat cu certitudine în urma verificărilor făcute în evidentele I.T.M. în data de 2 noiembrie 2007, dată la care s-a încheiat şi procesul-verbal şi care este în fapt data constatării contravenţiilor, precum şi data comiterii acestora, deoarece contravenţiile sunt continue. Nu există nicio dispoziţie legală în baza căreia controlul efectuat de oricare dintre organele abilitate de lege să se desfăşoare în mai multe zile, importantă fiind data la care controlul se finalizează, aceasta fiind data încheierii proce-sului-verbal.

Trib. Bistriţa-Năsăud, dec. civ. nr. 245/2008, nepublicată

Prin sentinţa civilă nr. 931/2008, pronunţată de Judecătoria Bistriţa, s-a admis plângerea contravenţională formulată de petenta SC

I.L.T. SRL Bistriţa şi s-a anulat procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria BN nr. 0000737 din 2 noiembrie 2007, încheiat de intimatul I.T.M. Bistriţa-Năsăud.

împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimatul. Recursul declarat a fost apreciat ca fondat, pentru următoarele argumente: astfel cum rezultă din probatoriul administrat cauzei, organul de control a constatat că intimata SC I.L.T. SRL Bistriţa a comis două contravenţii, respectiv a primit la muncă două persoane fară a încheia contract individual de muncă, încălcând dispoziţiile art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, precum şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din aceeaşi lege, a doua contravenţie constând în aceea că nu a depus în termen legal dispoziţia de încetare a contractului individual de muncă pentru o fostă angajată, încălcând astfel art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 130/1999, republicată. Este real că, ulterior controlului, pe-tenta-intimată a încheiat contract individual de muncă cu I.V. şi A.A., care prestau activitate în societate încă din 15 octombrie 2007, respectiv 27 octombrie 2007, după cum rezultă din întreg probatoriul administrat cauzei.

Instanţa de fond a anulat procesul-verbal, reţinând că acesta este nelegal, întrucât lipseşte data săvârşirii contravenţiei, deoarece între data controlului, care este 31 octombrie 2007, şi data menţionată în procesul-verbal ca dată a săvârşirii contravenţiei există o neconcor-danţă, care echivalează cu greşita menţionare a datei săvârşirii contravenţiei, respectiv cu lipsa acesteia. Aprecierea instanţei de fond este greşită, deoarecc contravenţiile reţinute în procesul-verbal, respectiv neînregistrarea la I.T.M. Bistriţa-Năsăud a contractelor de muncă pentru două persoane şi neînregistrarea încetării raporturilor de muncă s-au confirmat cu certitudine în urma verificărilor făcute în evidenţele

I.T.M. în data de 2 noiembrie 2007, dată la care s-a încheiat şi proce-sul-verbal şi care este în fapt data constatării contravenţiilor, precum şi data comiterii acestora, deoarece contravenţiile sunt continue. Nu există nicio dispoziţie legală în baza căreia controlul efectuat de oricare dintre organele abilitate de lege să se desfăşoare în mai multe zile, importantă fiind data la care controlul se finalizează, aceasta fiind data încheierii procesului-verbal.

Oricum, aprecierea instanţei că procesul-verbal este susceptibil de anulare pentru nelegalitate este greşită şi pentru că un asemenea mod de judecată este rigid şi neconform cu spiritul legii, nefiind vorba în

cazul de speţă de o lipsă esenţială a procesului-verbal. Instanţa nu a apreciat în mod corect nici ierarhia probelor pe care le-a administrat înlăturând menţiunile din procesul-verbal cu privire la data constatării contravenţiei, bazându-se pe declaraţia martorei I.V.C. (oarecum interesată în cauză prin prisma raporturilor de muncă cu petenta), care nu cuprinde referiri asupra datei constatării contravenţiei şi care este contradictorie faţă de declaraţia dată în prima fază a controlului.

Instanţa de fond a făcut menţiunea expresă că, din moment ce a reţinut nelegalitatea procesului-verbal, nu mai procedează la verificarea temeiniciei lui. Cu toate acestea, din analiza sentinţei atacate se desprinde cu certitudine concluzia că instanţa a făcut nu numai referiri la temeinicia procesului-verbal, ci l-a analizat destul de detaliat, făcând referiri la temeinicia acestuia în raport de probele administrate în cauză şi reţinând chiar că faptele constatate au fost corect încadrate

ca fiind contravenţiile reţinute în sarcina petentului. In raport de această împrejurare, tribunalul a apreciat că nu se impune casarea sentinţei în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (5) C. proc. civ., nepu-tându-se aprecia că instanţa a soluţionat procesul fară a intra în cercetarea fondului, motiv pentru care nu se impune nici trimiterea cauzei spre rejudceare la aceeaşi instanţă.

Faţă de modul cum s-a procedat la judecarea în fond a cauzei, tribunalul a admis recursul, a modificat hotărârea instanţei de fond în sensul de respingerii plângerii ca neîntemeiată, cu motivarea că din întreg probatoriul cauzei rezultă cu certitudine încălcările de lege reţinute în actcle de control şi în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, precum şi că sancţiunile aplicate au fost în limitele prevăzute de lege şi cu o justă apreciere asupra cuantumului acestora.