Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
La data de 18.01.2014 (aşa cum rezultă din procesul-verbal de predare primire), intimata SC O.M. SA a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc M.I. declanşarea executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 14713/14.07.2010 pronuntată de Judecatoria Sectorului 1 Bucureşti in dosarul nr. 9754/299/2009 (filele 41-42), în urma căreia a fost înregistrat dosarul de executare nr. 152/2014 (fila 61).
Prin sentinta civila nr. 14713/14.07.2010 pronuntată de Judecatoria Sectorului 1 Bucureşti in dosarul nr. 9754/299/2009 (filele 64-67) s-a dispus printre altele, întoarcerea executării silite prin obligarea contestatoarei din prezenta cauză la restituirea sumei obţinute prin poprirea conturilor intimatei, precum şi la restituirea sumei de 1940 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Sentinţa menţionată mai sus a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr. 101/18.01.2011 a Tribunalului Bucureşti respingerea recursului la data de 18.01.2011.
Prin încheierea de şedinţă din data de 20.03.2014 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 7941/299/2014 (fila 59) a fost încuviinţată executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă arătată anterior.
La data de 13.06.2014 executorul judecătoresc a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, acestea fiind în cuantum de 488,99 lei (fila 58).
La aceeaşi dată executorul judecătoresc a emis somaţia prin care a solicitat contestatoarei plata sumelor datorate conform titlului executoriu şi a cheltuielilor de executare (fila 57).
Potrivit art. 711 al. 1 din Codul de procedură civilă împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar potrivit al. 2 dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
În ceea ce motivul de contestaţie, respectiv că a intervenit prescripţia dreptului de a solicita executarea silită, instanţa apreciază că este neîntemeiat faţă de următoarele:
Referitor la aplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, instanţa reţine că potrivit art. 5 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, „Dispoziţiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică şi hotărârilor judecătoreşti sau altor înscrisuri pronunţate ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost învestite cu formula executorie”.
Conform art. 705 din Codul de procedură civilă, dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, iar termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită, în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începând să curgă de la data rămânerii lor definitive.
De asemenea, instanţa reţine că potrivit art. 634 din Codul de procedură civilă, sunt hotărâri definitive, printre altele: hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu recurs, acestea devenind definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării.
Instanţa reţine că hotărârea judecătorească ce a fost pusă în executare a fost pronunţată anterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, însă conform art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească “definitivă şi irevocabilă” sau, după caz, “irevocabilă” se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească “definitivă””.
Faţă de aceste dispoziţii, instanţa reţine că sentinta civila nr. 14713/14.07.2010 pronuntată de Judecatoria Sectorului 1 Bucureşti in dosarul nr. 9754/299/2009 a devenit irevocabilă la data de 18.01.2011.
Pe cale de consecinţă, având în vedere că cererea de executare silită a fost predată Biroului Executorului Judecătoresc M.I. la data de 18.01.2014 (fila 42), instanţa reţine că, executarea silită a fost începută în termenul de prescripţie de 3 ani.
Pentru considerentele reţinute mai sus, instanţa va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatoarea D. M. în contradictoriu cu intimata SC O.M. SA.
In ceea ce priveşte solicitarea intimatei referitoare la cheltuielile de judecata, instanţa va lua act de faptul ca aceasta si-a rezervat dreptul de a le solicita pe cale separata.
La data de 18.01.2014 (aşa cum rezultă din procesul-verbal de predare primire), intimata SC O.M. SA a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc M.I. declanşarea executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 14713/14.07.2010 pronuntată de Judecatoria Sectorului 1 Bucureşti in dosarul nr. 9754/299/2009 (filele 41-42), în urma căreia a fost înregistrat dosarul de executare nr. 152/2014 (fila 61).
Prin sentinta civila nr. 14713/14.07.2010 pronuntată de Judecatoria Sectorului 1 Bucureşti in dosarul nr. 9754/299/2009 (filele 64-67) s-a dispus printre altele, întoarcerea executării silite prin obligarea contestatoarei din prezenta cauză la restituirea sumei obţinute prin poprirea conturilor intimatei, precum şi la restituirea sumei de 1940 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Sentinţa menţionată mai sus a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr. 101/18.01.2011 a Tribunalului Bucureşti respingerea recursului la data de 18.01.2011.
Prin încheierea de şedinţă din data de 20.03.2014 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 7941/299/2014 (fila 59) a fost încuviinţată executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă arătată anterior.
La data de 13.06.2014 executorul judecătoresc a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, acestea fiind în cuantum de 488,99 lei (fila 58).
La aceeaşi dată executorul judecătoresc a emis somaţia prin care a solicitat contestatoarei plata sumelor datorate conform titlului executoriu şi a cheltuielilor de executare (fila 57).
Potrivit art. 711 al. 1 din Codul de procedură civilă împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar potrivit al. 2 dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
În ceea ce motivul de contestaţie, respectiv că a intervenit prescripţia dreptului de a solicita executarea silită, instanţa apreciază că este neîntemeiat faţă de următoarele:
Referitor la aplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, instanţa reţine că potrivit art. 5 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, „Dispoziţiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică şi hotărârilor judecătoreşti sau altor înscrisuri pronunţate ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost învestite cu formula executorie”.
Conform art. 705 din Codul de procedură civilă, dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, iar termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită, în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începând să curgă de la data rămânerii lor definitive.
De asemenea, instanţa reţine că potrivit art. 634 din Codul de procedură civilă, sunt hotărâri definitive, printre altele: hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu recurs, acestea devenind definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării.
Instanţa reţine că hotărârea judecătorească ce a fost pusă în executare a fost pronunţată anterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, însă conform art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească “definitivă şi irevocabilă” sau, după caz, “irevocabilă” se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească “definitivă””.
Faţă de aceste dispoziţii, instanţa reţine că sentinta civila nr. 14713/14.07.2010 pronuntată de Judecatoria Sectorului 1 Bucureşti in dosarul nr. 9754/299/2009 a devenit irevocabilă la data de 18.01.2011.
Pe cale de consecinţă, având în vedere că cererea de executare silită a fost predată Biroului Executorului Judecătoresc M.I. la data de 18.01.2014 (fila 42), instanţa reţine că, executarea silită a fost începută în termenul de prescripţie de 3 ani.
Pentru considerentele reţinute mai sus, instanţa va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatoarea D. M. în contradictoriu cu intimata SC O.M. SA.
In ceea ce priveşte solicitarea intimatei referitoare la cheltuielile de judecata, instanţa va lua act de faptul ca aceasta si-a rezervat dreptul de a le solicita pe cale separata.
