Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:
In fapt, instanţa reţine că între părţi s-a încheiat contractul de leasing financiar nr. 101676/25.06.2008 (filele 13-18), autoturismul fiind predat ulterior către pârât, astfel cum rezultă din conţinutul somaţiei nr. 49635/22.06.2011 (fila 12) prin care reclamantei i-a fost notificată o obligaţie de plată a sumei de 23 422.34 lei, fiind stabilit ca termen de plată data de 30.06.2011.
In drept, având în vedere că dreptul pentru care se solicită intervenirea prescripţiei extinctive constituie un drept de creanţă, patrimonial, supus deci prescripţiei extinctive conform art. 1 alin. (1) în termenul general de 3 ani prevăzut de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă (dispoziţii în vigoare la momentul începerii curgerii termenului de prescripţie şi aplicabile potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011), rezultă că termenul de prescripţie a început să curgă cel mai târziu la data împlinirii termenului stabilit de pârâtă prin notificarea nr. 49635/22.06.2011 (fila 12), respectiv data de 30.06.2011.
Astfel, având în vedere data introducerii cererii de chemare în judecată (27.08.2014), precum şi data pronunţării prezentei hotărâri, instanţa reţine că la data de 30.06.2014 s-a împlinit termenul de prescripţie de 3 ani, în prezent dreptul material la acţiune privind executarea creanţei decurgând din contractul de leasing financiar nr. 101676/25.06.2008 fiind prescris.
Prin urmare, instanţa va admite cererea şi va constata prescris dreptul la acţiune al pârâtei cu privire la debitul de 23 422.34 lei în temeiul contractului de leasing nr. 101676/25.06.2008.
Referitor la cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere soluţia ce va fi dispusă în prezenta cauză, prin raportare la culpa procesuală ce incumbă pârâtului, instanţa, în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., dispune obligarea acestuia la plata către reclamantă a sumei de 1275.21 lei reprezentând taxa judiciară de timbru (filele 27 şi 47).
In fapt, instanţa reţine că între părţi s-a încheiat contractul de leasing financiar nr. 101676/25.06.2008 (filele 13-18), autoturismul fiind predat ulterior către pârât, astfel cum rezultă din conţinutul somaţiei nr. 49635/22.06.2011 (fila 12) prin care reclamantei i-a fost notificată o obligaţie de plată a sumei de 23 422.34 lei, fiind stabilit ca termen de plată data de 30.06.2011.
In drept, având în vedere că dreptul pentru care se solicită intervenirea prescripţiei extinctive constituie un drept de creanţă, patrimonial, supus deci prescripţiei extinctive conform art. 1 alin. (1) în termenul general de 3 ani prevăzut de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă (dispoziţii în vigoare la momentul începerii curgerii termenului de prescripţie şi aplicabile potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011), rezultă că termenul de prescripţie a început să curgă cel mai târziu la data împlinirii termenului stabilit de pârâtă prin notificarea nr. 49635/22.06.2011 (fila 12), respectiv data de 30.06.2011.
Astfel, având în vedere data introducerii cererii de chemare în judecată (27.08.2014), precum şi data pronunţării prezentei hotărâri, instanţa reţine că la data de 30.06.2014 s-a împlinit termenul de prescripţie de 3 ani, în prezent dreptul material la acţiune privind executarea creanţei decurgând din contractul de leasing financiar nr. 101676/25.06.2008 fiind prescris.
Prin urmare, instanţa va admite cererea şi va constata prescris dreptul la acţiune al pârâtei cu privire la debitul de 23 422.34 lei în temeiul contractului de leasing nr. 101676/25.06.2008.
Referitor la cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere soluţia ce va fi dispusă în prezenta cauză, prin raportare la culpa procesuală ce incumbă pârâtului, instanţa, în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., dispune obligarea acestuia la plata către reclamantă a sumei de 1275.21 lei reprezentând taxa judiciară de timbru (filele 27 şi 47).
