Actiune privind dezbaterea succesorala. Prescriptia dreptului de optiune succesorala

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta sub nr. 7700/212/2014 la data de 12.03.2014, reclamantele P.Z. si T.V.  au chemat în judecata pe pârâtii H.E., G.D. si H.N.,  solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta
– sa se constate  ca sunt unicele mostenitoare ale defunctului T.G. decedat la data de 14.04.2009, în calitate de fiica (cu o cota de 3/4) si sotie supravietuitoare (cu cota de 1/4), în urma prescrierii dreptului pârâtilor la optiune succesorala;
– sa se constate ca masa succesorala este compusa din  terenul în suprafata de 1 ha conform titlului de proprietate nr. 18411/1019/15.06.1994 emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor  Constanta.
În motivarea cererii s-a aratat ca reclamantele sunt sotia supravietuitoare si fiica defunctului T.G. decedat la 14.04.2009 cu ultimul domiciliu în Constanta, iar pârâtii sunt fiica  – H.N. si nepotii de fiica  antedecedata – H.E. si G.D..
Se sustine în continuare ca de la data decesului autorului lor, pârâtii nu si-au manifestat vointa de a dezbate succesiunea. Ba mai mult, acestia nu s-au interesat de bunurile ramase de pe urma acestuia, reclamantele locuind în continuare în acelasi domiciliu pe care l-a avut si defunctul, ocupându-se de îngrijirea acestuia pâna la data decesului si ramânând în posesia tuturor bunurilor mobile si imobile ale acestuia de care s-au ocupat ca buni proprietari.
La data de 09.07.2014, pârâtii au formulat cerere reconventionala prin care au solicitat sa se constate ca si ei sunt alaturi de reclamante mostenitori ai defunctului T.G. decedat la 14.04.2009 si ca din masa succesorala face parte si cota de ˝ din imobilul teren si casa situat în Constanta, str. Recoltei nr. …, jud. Constanta.
Sustin pârâtii ca este falsa afirmatia reclamantelor în sensul ca nu si-au manifestat dorinta de a dezbate succesiunea  si ca nu ar fi acceptat mostenirea tatalui, respectiv bunicului lor.
De înmormântarea si pomenirile defunctului s-a ocupat efectiv fiica G.C. – mama pârâtilor H.E. si G.D., decedata în anul 2012.
Se mai afirma de catre pârâti ca în familia lor a existat o întelegere dinainte de decesul lui T.G. care a dorit sa împarta înca din timpul vietii sale bunurile pe care le avea între cele 3 fiice.
Dorinta sa a fost ca terenul si casa din str. Recoltei nr. (…)sa îi ramâna fiicei care avea situatia cea mai grea – reclamanta P.Z. si care, din aceasta cauza s-a si mutat sa locuiasca împreuna cu sotul si copiii în casa parintilor, iar terenul de 1 ha sa ramâna celorlalte fiice, Nera si Cornelia.
În acest scop a si fost întocmita, pe când numitul T.G. era în viata, documentatia cadastrala pentru acest teren care a fost împartit în 2 loturi, unul ce urma a fi dobândit de Nera si unul de Cornelia. Costurile cadastrului au fost integral suportate de G.C.. Apoi autorul lor s-a îmbolnavit si pâna la decesul acestuia nu au mai putu fi întocmite  actele pentru aceste teren.
Se arata în continuare ca acceptarea  de catre cele 2 surori a mostenirii tatalui lor este fara echivoc si este cunoscuta de toti cei apropiati care cunosc chiar si modalitatea de împartire a bunurilor conform dorintei autorului si întelegerii lor.
În temei art. 258 C.pr.civ., instanta a încuviintat pentru ambele parti proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu interogatoriul partilor si proba testimoniala cu 2 martori audiati nemijlocit la termenul din data de 21.01.2015.
Analizând  actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de 14.04.2009 a decedat defunctul T.G.  cu ultimul domiciliu în loc. Constanta, str. Recoltei nr. 11, jud. Constanta.
La data decesului acestuia, erau în viata sotia supravietuitoare – T.V., si cele 3 fiice  – P.Z., G.C. si H.N..
Ulterior, la data de 04.09.2012 a decedat fiica G.C., de pe urma acesteia ramânând ca mostenitori pârâtii H.E. si G.D. potrivit certificatului de mostenitor nr. …/01.07.2014 (fila 40).
Prin încheierea de sedinta din data de 03.03.2015, având în vedere dispozitiile art. 983 si art. 984 C.pr.civ., instanta a stabilit ca de pe urma defunctului T.G. au ramas ca mostenitori reclamantele P.Z., în calitate de fiica cu o cota de 3/4  din masa succesorala si T.V., în calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de Ľ  si ca masa succesorala este compusa din terenul în suprafata de 1 ha conform titlului de proprietate  nr. …/1019/15.06.1994 emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Constanta.
Pentru a stabili potrivit celor mentionate, instanta a analizat daca a intervenit prescriptia dreptului de optiune succesorala a pârâtilor cu privire la succesiunea defunctului T.G., retinând urmatoarele:
Dreptul de optiune succesorala trebuie sa fie exercitat într-un termen de 6 luni calculat de la data deschiderii mostenirii. În acest sens, art. 700 alin. 1 C.civ. prevede ca „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii”.
Acceptarea pura si simpla a mostenirii  invocata de pârâti poate fi voluntara, rezultând din manifestarea expresa sau tacita a vointei succesibilului si fortata, prevazuta de lege ca sanctiune pentru savârsirea unor fapte voluntare de catre succesibil.
În raport de probele administrate si sustinerile pârâtilor, instanta retine ca în cauza se pune problema unei acceptari  pure si simple voluntare a mostenirii.
Cu privire la declaratia de acceptare tacita cu încheiere de autentificare nr. …/04.03.2013 BNP (…), instanta retine ca aceasta a fost  data de catre pârâta H.N. cu mult dupa expirarea termenului de 6 luni prevazut de dispozitia legala mai sus mentionata, termen ce se calculeaza de la data deschiderii succesiunii, deci de la 14.04.2009.
În ceea ce priveste acceptarea tacita a succesiunii defunctului de catre cele 2 fiice  – G.C. si H.N., instanta retine ca s-au invocat ca si acte savârsite în acest sens
– participarea cu bani la înmormântarea defunctului si la pomenirile ulterioare;
– dorinta defunctului ca aceste doua fiice sa primeasca imobilul teren în suprafata de 1 ha, precum si
–  întocmirea documentelor cadastrale de catre acestea cu privire la acest teren în timpul vietii defunctului
–  acceptarea de catre fiicele H.N. si G.C. a compensatiilor banesti de pe urma autorului defunctului.
Potrivit legii, acceptarea este tacita când succesibilul face un act (fapt) pe care nu-l putea savârsi decât în calitatea sa de erede si din care rezulta indirect, dar neîndoielnic intentia sa de acceptare a mostenirii (art. 689 Cciv.)
Legea nu stabileste în concret care anume acte savârsite de succesibil constituie manifestarea intentiei de a accepta tacit mostenirea, limitându-se sa precizeze ca actele de conservare si de administrare provizorie nu reprezinta acte de acceptare  daca cel ce le-a facut nu si-a însusit (se subîntelege prin alte acte) calitatea de mostenitor (art. 690 C.civ).
Nu semnifica acceptare tacita a mostenirii  plata cheltuielilor de înmormântare, apreciindu-se ca plata unor astfel de cheltuieli  este efectuata din considerente de morala, de respect fata de memoria defunctului, de pietate.
În ceea ce priveste invocarea dorintei defunctului în sensul ca imobilul teren sa revina celor 2 fiice – G.C. si H.N., acest aspect nu intereseaza în analizarea acceptarii tacite de catre acestea a mostenirii defunctului. Ceea ce prezinta relevanta pentru a stabili daca un mostenitor a acceptat sau nu tacit o mostenire este reprezentat exclusiv de actele/faptele savârsite de cel care se pretinde erede. Si aceasta, întrucât indiferent de dorintele defunctului, fiecare persoana are dreptul de a accepta sau nu o mostenire.
Nici împrejurarea ca în timpul vietii defunctului, una dintre fiice a întocmit documentatia cadastrala pentru un teren – bun proprietatea defunctului nu prezinta relevanta în analizarea acceptarii tacite. Si aceasta întrucât, pentru a stabili daca o persoana a acceptat tacit mostenirea trebuie avute în vedere actele/faptele savârsite de acesta ulterior decesului  defunctului si nu anterior, deci dupa deschiderea mostenirii.
Referitor la împrejurarea ca cele 2 fiice G.C. si H.N. au acceptat tacit succesiunea de pe urma tatalui lor, având în vedere ca au acceptat compensatiile banesti  de pe urma autorului defunctului, instanta apreciaza, de asemenea, ca nu are relevanta, în discutie fiind 2 succesiuni distincte – a defunctului si a autorului defunctului. Or, acceptarea tacita a uneia dintre  aceste mosteniri nu echivaleaza în mod automat si cu acceptarea celeilalte si nici macar nu da nastere unei prezumtii în acest sens. O persoana ce are vocatie concreta la succesiunea unor defuncti diferiti pastreaza dreptul de a accepta sau nu fiecare dintre aceste mosteniri.
Având în vedere ca în cauza nu s-a facut dovada acceptarii mostenirii de catre G.C. – fiica decedata la 04.09.2012 si autoarea pârâtilor H.E. si G.D., înseamna ca în patrimoniul acesteia nu exista la data decesului dreptul de mostenire de pe urma defunctului T.G., ceea ce echivaleaza, implicit cu lipsa calitatii de mostenitor a fiilor acesteia.
Prin aceeasi încheiere, instanta a retinut, cu privire la solicitarea din cererea reconventionala de includere în masa succesorala a cotei de ˝ din imobilul teren si constructie situat în Constanta, str. Recoltei nr. (…), jud. Constanta, ca nu este întemeiata, întrucât din înscrisurile de la dosar rezulta ca terenul situat la aceasta adresa  se afla în proprietatea reclamantei P.Z. si a numitului Purichea Gheorghe. În acest sens, instanta are în vedere ordinul privind atribuirea în proprietate a unui teren situat în intravilanul municipiului Constanta nr. (…)/14.04.2014 (fila 100).
Referitor la constructia de pe acest teren, instanta retine ca la dosarul cauzei nu s-a depus nicio dovada în sensul ca aceasta se afla în proprietatea defunctului T.G. la data decesului acestuia.
Având în vedere aspectele mentionate anterior, instanta urmeaza sa admita cererea principala, ceea ce atrage, în mod evident respingerea cererii reconventionale, ca neîntemeiata.