Analizând actele dosarului, deliberând cu prioritate asupra excepției inadmisibilității și lipsei de interes, în conformitate cu dispoziţiile art.248 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, se solicită constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită a despăgubirilor la care reclamantul a fost obligat prin decizia penală nr.3869/02.11.2010 pronunțată în dosarul nr.37/109/2009.
Potrivit prevederilor art.405 din CPC din 1865, aplicabil în cauză, dreptul de a cere executarea silită a unui drept de creanță se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de prescripție începe să curgă la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
De asemenea, în baza art. 111 CPC partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept, cu condiția ca partea să nu poată cere realizarea dreptului.
Analizând dispozițiile legale anterior redate, instanța reține că, prescripția dreptului de a cere executarea silită este o instituție a cărei finalitate este asigurarea stabilității circuitului civil față de creditorii nu au avut o atitudine diligentă şi nu au pus în executare drepturile de creanță câștigate printr-un titlu executoriu în termenul de 3 ani.
În continuare, analizând prevederile legale aplicabile în cauză și având în vedere scopul și finalitatea instituției prescripției, instanța reține că, atât prescripția dreptului material la acțiune, cât și prescripția executării silite pot fi invocate de către debitorul creanței atât pe cale de excepție formulată în cadrul unui litigiu demarat de către creditor, cât și pe cale unei acțiuni principale intentate separat de către debitor, neexistând nici un text de lege care să limiteze invocarea prescripţiei doar pe cale de excepţie.
În acest sens, instanța reține că, debitorul creanței în privința căreia s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani, are posibilitatea formulării unei acțiuni în constatare în contradictoriu cu creditorii din titlul executoriu, acțiune prin intermediul căreia să solicite constatarea inexistenței dreptului creditorilor de a solicita executarea silită a titlului executoriu motivat de faptul că, în cauză au devenit incidente prevederile legale imperative care stabilesc prescripția dreptului de a cerere executarea silită după împlinirea termenului de 3 ani de la data la care se putea solicita executarea.
Ca atare, față de prevederile legale aplicabile în cauză, instanța reține că, cererea reclamantului prin care se solicită constatarea prescripției dreptului de a cerere executarea silită este admisibilă și urmărește un folosul practic, direct și actual, respectiv înlăturarea posibilității solicitării de către pârâții din prezenta cauză a executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de decizia penală nr.3869/02.11.2010 pronunțată în dosarul nr.37/109/2009, evitându-se astfel inconvenientele demarării unei executări silite.
Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, instanţa urmează a respinge excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei de interes, ca neîntemeiate.
Analizând actele dosarului cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Parchetul de pe langa Tribunalul A., instanţa reţine următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii.
În cauză, prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită a despăgubirilor stabilite în favoarea părților civile constituite în cadrul dosarului penal nr… /109/2009 şi pe cale de consecinţă, ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Rezoluția din data de 23.10.2009 emisă în dosarul penal nr. …/P/2009 și obligarea B. R. SA la eliberarea sumelor în cuantum de 56300 LEI, 800 USD şi 9150 EURO indisponibilizate în conturile deschise la această unitate.
Față de petite ale cererii de chemare în judecată, instanța reține că, primul capăt de cerere este formulat în contradictoriu cu pârâtele Banca C., R. Bank, S.C. B. S.A., iar ultimul capăt de cere este formulat în contradictoriu cu B.R. S.A..
În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Rezoluția din data de 23.10.2009 emisă în dosarul penal nr. …/P/2009, instanța reține că, în urma întocmirii rechizitoriului, parchetul se dezinvestește cu privire la soluționarea dosarului, pe cale de consecință, Ministerul Public nu mai are nicio competență și nicio atribuție în ceea ce privește măsurile care se impun a fi luate în legătură dosarul penal care a fost înaintat instanței de judecată cu propunerea de trimitere în judecată.
Astfel, având în vedere situația de fapt reținută, dând eficiență considerentelor de drept reținute, instanța constată că, pârâtul Parchetul de pe langa Tribunalul A. nu are calitate procesual pasivă, neexistând identitate intre persoana chemata in judecata si cea care poate fi obligata la emiterea dispoziției de ridicare a sechestrului asigurător, urmând a admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, și pe cale de consecință va respinge actiunea formulata in contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cauzei, din ansamblul înscrisurilor depuse la dosar, instanţa constată următoarele:
În urma percheziţiei domiciliare din data de 11.10.2009, efectuata la domiciliul reclamantului, au fost ridicate suma de 9.150,00 Euro, 56.300 lei si 800 USD, asa cum rezulta din procesul – verbal de percheziție încheiat la data de 11.10.2009 (f.9). Asupra acestei sume Parchetul de pe langa Tribunalul A. a dispus instituirea sechestrului asigurator prin rezoluţia din data de 23.10.2009 emisa in dosarul nr…. / P / 2009, act in temeiul caruia toate aceste sume au fost consemnate la B.R. în conturile RO20BRDE030SV81808290300, RO08BRDE030SV81808530300 şi RO35BRDE030SV81808960300, asa cum rezulta din extrasele de cont emise la data la data de 08.11.2013 (f.86-87).
Prin rechizitoriul întocmit de către Parchetul de pe langa Tribunalul A., in dosarul nr. 319 / P / 2009 din data de 28.12.2009, reclamantul a fost trimis în judecată, iar prin sentinţa penala nr. 123/14.04.2010 pronuntata de Tribunalul A. in dosarul nr. 37/109/2009, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3869/02.11.2010, reclamantul a fost obligat in solidar cu ceilalţi inculpaţi la plata despăgubirilor civile in suma de 34410,78 lei către B. C. , 77.170 lei către R. B. si 2.860 lei către S.C. B..
Prin sentinta penala nr. 123/14.04.2010 si decizia penala nr. 67/01.07.2010 pronuntate in dosarul nr. 37/109/2009, instantele de judecata au mentinut sechestrul asigurator asupra sumei de 9.150 Euro, pentru a se asigura părtilor civile repararea prejudiciului suferit, nefiind îsă mentionate in aceste hotarari suma de 56.300 lei si suma de 800 USD.
Dosarul penal a fost solutionat in mod definitiv prin decizia penala nr. 3869/02.11.2010 pronuntata de Înalta Curte de Casaţie si Justitie, hotarare prin care instanta de judecata a mentinut dispoziţiile hotararilor judecătoreşti pronuntate in fond si in apel cu privire la menţinerea sechestrului asigurator asupra sumei de 9.150 Euro, însă nefiind facuta nicio precizare cu privire la suma de 56.300 lei si suma de 800 USD.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită a despăgubirilor la care reclamantul a fost obligat prin decizia penală nr.3869/02.11.2010 pronunțată în dosarul nr….109/2009, instanța reține că, sunt incidente prevederile art. 405 din CPC din 1865, potrivit cărora dreptul de a cere executarea silită a unui drept de creanță se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de prescripție începe să curgă la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
De asemenea, instanța reține că, în baza art.446 din Codul de Procedura Penala potrivit căruia „dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile.” rezultă că, în privința laturii civile a acțiunii penale devin aplicabile prevederile codului de procedură civilă care reglementează executarea silită.
În ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, rezultă că, potrivit art. 415 din Codul de Procedura Penala „Hotărârile instanţelor penale devin executorii la data când au rămas definitive.”.
Pe cale de consecință, în cauză reiese că, termenul de prescripție privind dreptul de a cere executarea silita de către pârâţii B.C.R., S.C. B. S.A. si R.B. pentru recuperarea sumelor cu care s-au constituit parti civile in cadrul dosarului penal, respectiv 34.410,78 lei B. C., 77.170 lei R.B. si 2.860 lei S.C. B. S.A. s-a născut la data de 02.11.2010, cand s-a soluţionat in mod definitiv dosarul penal prin pronunţarea deciziei penale nr…. din 02.11.2010 de Înalta Curte de Casaţie si Justitie, iar termenul pana la care puteau fi puse in executare dispoziţiile privind despăgubirile civile acordate părților civile, era 02.11.2013.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept reținute, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va constată prescris dreptul pârâtelor B. C., SC B. SA şi R.B. de a solicita executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa nr.123/14.04.2010, definitivă prin pronunţarea deciziei nr.3869/02.11.2010 în dosarul nr…./109/2010.
În continuare, analizând celelalte capete de cerere, prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Rezoluția din data de 23.10.2009 emisă în dosarul penal nr…/P/2009 și obligarea B.R. la eliberarea sumelor în cuantum de 56300 LEI, 800 USD şi 9150 EURO indisponibilizate în conturile deschise la această unitate, ca urmare a constatării prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, instanța reține că, se impune ridicarea sechestrului asigurator instituit, precum și eliberarea sumelor indisponibilizate în conturile deschise la pârâta B.R..
În ceea ce primește temeinicia capetelor de cerere prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurator instituit, precum și eliberarea sumelor indisponibilizate, văzând prevederile art. 163 din Codul de Procedura Penala potrivit cărora “Măsurile asigurătorii se iau în vederea (…) reparării pagubei produse prin infracţiune (…)”, precum și prevederile art. 595 CPC conform cărora “In cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila, ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii” rezultă că, odată ce nu mai subzistă scopul măsurii asigurătorii, respectiv în cauză recuperarea prejudiciului produs părților civile, se impune ridicarea sechestrului și eliberarea sumelor.
Astfel, instanța reține că, odată constatată prescripția dreptului de a cerere executarea silită a prejudiciului cauzat părților civile, nu se mai justifică menținerea sechestrului asigurător dispus în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracțiune. În acest sens, prin constatarea prescripției fiind sancționată atitudinea creditorului care nu a înțeles să își execute dreptul de creanță în termenul legal de prescripție. Mai mult decât atât, instanța reține că, în cadrul întâmpinărilor formulate, părțile civile din cadrul dosarului penal, în susținerea excepțiilor inadmisibilității și a lipsei de interes au arătat că, la data formulării prezentei acțiuni, împotriva reclamantului nu a fost demarată nicio procedură de punere în executarea a titlului executoriu, astfel încât masura asigurătorie să își fi putut produce efectele.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept reținute, instanța va dispune ridicarea sechestrul instituit în temeiul rezoluţiei emise în data de 23.10.2009 de către PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL A., în dosarul penal 319/P/2009, cu privire la sumele de 56300 LEI, 800 USD şi 9150 EURO și va dispune eliberarea sumelor în cuantum de 56300 LEI, 800 USD şi 9150 EURO indisponibilizate de pârâta B.R. în conturile RO20BRDE030SV81808290300, RO08BRDE030SV81808530300 şi RO35BRDE030SV81808960300.
Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, se solicită constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită a despăgubirilor la care reclamantul a fost obligat prin decizia penală nr.3869/02.11.2010 pronunțată în dosarul nr.37/109/2009.
Potrivit prevederilor art.405 din CPC din 1865, aplicabil în cauză, dreptul de a cere executarea silită a unui drept de creanță se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de prescripție începe să curgă la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
De asemenea, în baza art. 111 CPC partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept, cu condiția ca partea să nu poată cere realizarea dreptului.
Analizând dispozițiile legale anterior redate, instanța reține că, prescripția dreptului de a cere executarea silită este o instituție a cărei finalitate este asigurarea stabilității circuitului civil față de creditorii nu au avut o atitudine diligentă şi nu au pus în executare drepturile de creanță câștigate printr-un titlu executoriu în termenul de 3 ani.
În continuare, analizând prevederile legale aplicabile în cauză și având în vedere scopul și finalitatea instituției prescripției, instanța reține că, atât prescripția dreptului material la acțiune, cât și prescripția executării silite pot fi invocate de către debitorul creanței atât pe cale de excepție formulată în cadrul unui litigiu demarat de către creditor, cât și pe cale unei acțiuni principale intentate separat de către debitor, neexistând nici un text de lege care să limiteze invocarea prescripţiei doar pe cale de excepţie.
În acest sens, instanța reține că, debitorul creanței în privința căreia s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani, are posibilitatea formulării unei acțiuni în constatare în contradictoriu cu creditorii din titlul executoriu, acțiune prin intermediul căreia să solicite constatarea inexistenței dreptului creditorilor de a solicita executarea silită a titlului executoriu motivat de faptul că, în cauză au devenit incidente prevederile legale imperative care stabilesc prescripția dreptului de a cerere executarea silită după împlinirea termenului de 3 ani de la data la care se putea solicita executarea.
Ca atare, față de prevederile legale aplicabile în cauză, instanța reține că, cererea reclamantului prin care se solicită constatarea prescripției dreptului de a cerere executarea silită este admisibilă și urmărește un folosul practic, direct și actual, respectiv înlăturarea posibilității solicitării de către pârâții din prezenta cauză a executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de decizia penală nr.3869/02.11.2010 pronunțată în dosarul nr.37/109/2009, evitându-se astfel inconvenientele demarării unei executări silite.
Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, instanţa urmează a respinge excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei de interes, ca neîntemeiate.
Analizând actele dosarului cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Parchetul de pe langa Tribunalul A., instanţa reţine următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii.
În cauză, prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită a despăgubirilor stabilite în favoarea părților civile constituite în cadrul dosarului penal nr… /109/2009 şi pe cale de consecinţă, ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Rezoluția din data de 23.10.2009 emisă în dosarul penal nr. …/P/2009 și obligarea B. R. SA la eliberarea sumelor în cuantum de 56300 LEI, 800 USD şi 9150 EURO indisponibilizate în conturile deschise la această unitate.
Față de petite ale cererii de chemare în judecată, instanța reține că, primul capăt de cerere este formulat în contradictoriu cu pârâtele Banca C., R. Bank, S.C. B. S.A., iar ultimul capăt de cere este formulat în contradictoriu cu B.R. S.A..
În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Rezoluția din data de 23.10.2009 emisă în dosarul penal nr. …/P/2009, instanța reține că, în urma întocmirii rechizitoriului, parchetul se dezinvestește cu privire la soluționarea dosarului, pe cale de consecință, Ministerul Public nu mai are nicio competență și nicio atribuție în ceea ce privește măsurile care se impun a fi luate în legătură dosarul penal care a fost înaintat instanței de judecată cu propunerea de trimitere în judecată.
Astfel, având în vedere situația de fapt reținută, dând eficiență considerentelor de drept reținute, instanța constată că, pârâtul Parchetul de pe langa Tribunalul A. nu are calitate procesual pasivă, neexistând identitate intre persoana chemata in judecata si cea care poate fi obligata la emiterea dispoziției de ridicare a sechestrului asigurător, urmând a admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, și pe cale de consecință va respinge actiunea formulata in contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cauzei, din ansamblul înscrisurilor depuse la dosar, instanţa constată următoarele:
În urma percheziţiei domiciliare din data de 11.10.2009, efectuata la domiciliul reclamantului, au fost ridicate suma de 9.150,00 Euro, 56.300 lei si 800 USD, asa cum rezulta din procesul – verbal de percheziție încheiat la data de 11.10.2009 (f.9). Asupra acestei sume Parchetul de pe langa Tribunalul A. a dispus instituirea sechestrului asigurator prin rezoluţia din data de 23.10.2009 emisa in dosarul nr…. / P / 2009, act in temeiul caruia toate aceste sume au fost consemnate la B.R. în conturile RO20BRDE030SV81808290300, RO08BRDE030SV81808530300 şi RO35BRDE030SV81808960300, asa cum rezulta din extrasele de cont emise la data la data de 08.11.2013 (f.86-87).
Prin rechizitoriul întocmit de către Parchetul de pe langa Tribunalul A., in dosarul nr. 319 / P / 2009 din data de 28.12.2009, reclamantul a fost trimis în judecată, iar prin sentinţa penala nr. 123/14.04.2010 pronuntata de Tribunalul A. in dosarul nr. 37/109/2009, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3869/02.11.2010, reclamantul a fost obligat in solidar cu ceilalţi inculpaţi la plata despăgubirilor civile in suma de 34410,78 lei către B. C. , 77.170 lei către R. B. si 2.860 lei către S.C. B..
Prin sentinta penala nr. 123/14.04.2010 si decizia penala nr. 67/01.07.2010 pronuntate in dosarul nr. 37/109/2009, instantele de judecata au mentinut sechestrul asigurator asupra sumei de 9.150 Euro, pentru a se asigura părtilor civile repararea prejudiciului suferit, nefiind îsă mentionate in aceste hotarari suma de 56.300 lei si suma de 800 USD.
Dosarul penal a fost solutionat in mod definitiv prin decizia penala nr. 3869/02.11.2010 pronuntata de Înalta Curte de Casaţie si Justitie, hotarare prin care instanta de judecata a mentinut dispoziţiile hotararilor judecătoreşti pronuntate in fond si in apel cu privire la menţinerea sechestrului asigurator asupra sumei de 9.150 Euro, însă nefiind facuta nicio precizare cu privire la suma de 56.300 lei si suma de 800 USD.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită a despăgubirilor la care reclamantul a fost obligat prin decizia penală nr.3869/02.11.2010 pronunțată în dosarul nr….109/2009, instanța reține că, sunt incidente prevederile art. 405 din CPC din 1865, potrivit cărora dreptul de a cere executarea silită a unui drept de creanță se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de prescripție începe să curgă la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
De asemenea, instanța reține că, în baza art.446 din Codul de Procedura Penala potrivit căruia „dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile.” rezultă că, în privința laturii civile a acțiunii penale devin aplicabile prevederile codului de procedură civilă care reglementează executarea silită.
În ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, rezultă că, potrivit art. 415 din Codul de Procedura Penala „Hotărârile instanţelor penale devin executorii la data când au rămas definitive.”.
Pe cale de consecință, în cauză reiese că, termenul de prescripție privind dreptul de a cere executarea silita de către pârâţii B.C.R., S.C. B. S.A. si R.B. pentru recuperarea sumelor cu care s-au constituit parti civile in cadrul dosarului penal, respectiv 34.410,78 lei B. C., 77.170 lei R.B. si 2.860 lei S.C. B. S.A. s-a născut la data de 02.11.2010, cand s-a soluţionat in mod definitiv dosarul penal prin pronunţarea deciziei penale nr…. din 02.11.2010 de Înalta Curte de Casaţie si Justitie, iar termenul pana la care puteau fi puse in executare dispoziţiile privind despăgubirile civile acordate părților civile, era 02.11.2013.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept reținute, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va constată prescris dreptul pârâtelor B. C., SC B. SA şi R.B. de a solicita executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa nr.123/14.04.2010, definitivă prin pronunţarea deciziei nr.3869/02.11.2010 în dosarul nr…./109/2010.
În continuare, analizând celelalte capete de cerere, prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Rezoluția din data de 23.10.2009 emisă în dosarul penal nr…/P/2009 și obligarea B.R. la eliberarea sumelor în cuantum de 56300 LEI, 800 USD şi 9150 EURO indisponibilizate în conturile deschise la această unitate, ca urmare a constatării prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, instanța reține că, se impune ridicarea sechestrului asigurator instituit, precum și eliberarea sumelor indisponibilizate în conturile deschise la pârâta B.R..
În ceea ce primește temeinicia capetelor de cerere prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurator instituit, precum și eliberarea sumelor indisponibilizate, văzând prevederile art. 163 din Codul de Procedura Penala potrivit cărora “Măsurile asigurătorii se iau în vederea (…) reparării pagubei produse prin infracţiune (…)”, precum și prevederile art. 595 CPC conform cărora “In cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila, ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii” rezultă că, odată ce nu mai subzistă scopul măsurii asigurătorii, respectiv în cauză recuperarea prejudiciului produs părților civile, se impune ridicarea sechestrului și eliberarea sumelor.
Astfel, instanța reține că, odată constatată prescripția dreptului de a cerere executarea silită a prejudiciului cauzat părților civile, nu se mai justifică menținerea sechestrului asigurător dispus în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracțiune. În acest sens, prin constatarea prescripției fiind sancționată atitudinea creditorului care nu a înțeles să își execute dreptul de creanță în termenul legal de prescripție. Mai mult decât atât, instanța reține că, în cadrul întâmpinărilor formulate, părțile civile din cadrul dosarului penal, în susținerea excepțiilor inadmisibilității și a lipsei de interes au arătat că, la data formulării prezentei acțiuni, împotriva reclamantului nu a fost demarată nicio procedură de punere în executarea a titlului executoriu, astfel încât masura asigurătorie să își fi putut produce efectele.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept reținute, instanța va dispune ridicarea sechestrul instituit în temeiul rezoluţiei emise în data de 23.10.2009 de către PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL A., în dosarul penal 319/P/2009, cu privire la sumele de 56300 LEI, 800 USD şi 9150 EURO și va dispune eliberarea sumelor în cuantum de 56300 LEI, 800 USD şi 9150 EURO indisponibilizate de pârâta B.R. în conturile RO20BRDE030SV81808290300, RO08BRDE030SV81808530300 şi RO35BRDE030SV81808960300.
