Faptul că în cererea de repunere pe rol a unei cauze suspendate în temeiul art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod de procedură civilă au fost menţionaţi doar moştenitorii uneia dintre părţile decedate, iar cu privire la cealaltă parte decedată au depus diligenţe, nu poate determina aprecierea instanţei, excesiv formală, a neîndeplinirii de către petenţi a condiţiei prevăzută de art. 250 alin. 2 Cod de procedură civilă, privind indicarea moştenitorilor, mai ales că succesorii părţii decedate nu au nici un interes în a interveni în proces şi respectiv a cere redeschiderea acestuia, dimpotrivă o eventuală hotărâre de perimare a apelului le-ar fi favorabilă.
Demersurile unor terţi străini de succesiune cum sunt petenţii în cauza suspendată, se impunea a fi sprijinite chiar de către instanţa de judecată în vederea verificării calităţii de moştenitori a succesorilor indicaţi, chiar dacă succesiunea după una din persoanele decedate nu a fost finalizată, astfel că neprocedând în acest sens instanţa nu a dat dovadă de rol activ în vederea clarificării respectivei chestiuni, operaţiune necesară pentru stabilirea cadrului procesual continuării judecăţii.
– art. 129 Vechiul Cod de procedură civilă
– art. 243 Vechiul Cod de procedură civilă
– art. 245 Vechiul Cod de procedură civilă
– art. 250 Vechiul Cod de procedură civilă
DECIZIA CIVILĂ NR. 114/2015-R din 26.03.2015 (dosar nr. 6342/111/2005*/a1)
Prin încheierea de şedinţă din data de 08.01.2014, pronunţată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 6342/111/2005*, s-a suspendat judecarea cauzei, în temeiul art. 243 al. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, până la indicarea succesorilor pârâţilor B. F. jr. şi B. E., precum şi a adreselor acestora, având în vedere că există dovada că pârâţii B. F. jr. şi B. E. sunt decedaţi, însă nu sunt dovezi ferme în ceia ce priveşte calitatea de succesori.
Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din data de 22.10.2014, în dosar nr. 6342/111/2005*, Tribunalul Bihor a respins cererea de repunere pe rol, constatând că subzistă motivele de suspendare în temeiul art. 243 al. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, întrucât la dosar s-a depus doar certificatul de moştenitor după defunctul B. F. şi nu s-a făcut dovada prin înscrisuri a calităţii de moştenitori după B. E., ci doar s-a prezumat că aceasta ar avea ca moştenitori doar pe cei 7 copii.
Împotriva acestor încheieri, în termen legal, timbrat cu suma de 4 lei, au formulat recurs reclamanţii: S. A., S. M., S. J.G. şi S. A.S., solicitând admiterea acestuia, modificarea încheierilor şi repunerea pe rol a cauzei, continuarea judecării, fără cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs, s-a invocat că li s-a pus în vedere în 20.11.2013 că au decedat B. F., B. E. şi B. F. şi să indice moştenitorii pentru introducerea în proces. La 8.01.2014, au învederat instanţei că B. F. trăieşte, au depus certificate de moştenitor după B. F., au făcut dovada decesului pârâtei B. E., indicând moştenitorii.
Au depus încheierea nr.8/17.12.2013 a BNP B. F.E., din care reiese să B. E. a decedat la 29.11.2012, nefiind finalizată procedura succesorală.
Au arătat la 8.01.2014 şi în cererea de repunere a cauzei pe rol că moştenitorii după B. E. sunt cei 7 copii: B. F., B. D., P. E., B. F., P. G., M. A.L., M. I. şi au solicitat introducerea în cauză, cauza însă a fost suspendată pe nedrept câtă vreme au respectat art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă şi au solicitat introducerea în cauză a moştenitorilor.
Nelegal s-a respins cererea de repunere pe rol deoarece în condiţiile art. 245 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă au formulat cerere de repunere pe rol. Nu s-a ţinut cont de faptul că au interese contrare cu moştenitorii şi astfel nu au posibilitatea de-a solicita de la aceştia acte de stare civilă pentru a face dovada calităţii de moştenitori. Legea cere doar indicarea moştenitorilor urmând ca după citarea acestora să clarifice în instanţă situaţia lor exactă.
Au arătat unde s-a deschis succesiunea fără a fi finalizată, iar instanţa dacă avea nevoie de alte informaţii le putea solicita. Informaţiile privind succesiunile nu sunt publice iar ei astfel nu au acces la ele.
În drept s-a invocat art. 2441 Cod procedură civilă.
Intimata SC Î. SA B., prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului raportat la incidenţa art. 243 alin. 2 pct. 1 Cod procedură civilă, nefiind îndeplinite cerinţele impuse de art. 245 pct. 2 Cod procedură civilă. Era obligată instanţa să suspende procesul independent de voinţa părţilor sau de aprecierea judecătorului, putând fi amânat o singură dată procesul pentru introducerea în cauză a moştenitorilor.
La termenul din 22.04.2013 s-au indicat persoane presupuse a fi moştenitori după B. E., fără documente anexă şi corect s-a suspendat din nou cauza. S-au acordat mai multe termene pentru a se depune dovezi, nu s-au ataşat înscrisuri care să probeze demersurile făcute pentru identificarea moştenitorilor.
Simpla indicare a prezumtivilor moştenitori nu îndeplineşte cerinţele impuse de art.243 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, corect instanţa de fond reţinând că doar după dovedirea calităţii de moştenitor este lămurită legitimarea procesuală pasivă.
Intimatul pârât P. Z. prezent în instanţă, a solicitat respingerea recursului.
Ceilalţi intimaţi, deşi legal citaţi nu şi-au comunicat poziţia în cauză.
Examinând încheierile recurate, prin prisma motivelor de recurs cât şi din oficiu, instanţa de recurs a constatat următoarele:
Prin încheierea din 8.01.2014 – filele 203 – 204 dosar de fond -, instanţa de fond a dispus în baza art. 243 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, suspendarea judecării cauzei până la indicarea moştenitorilor pârâţilor: B. F. – junior şi B. E., a adreselor acestora, reţinând că s-a acordat anterior un termen de judecată pentru a se depune la dosar acte de stare civilă pentru pârâţii decedaţi, obligaţie pe care nu au respectat-o reclamanţii.
Din verificarea actelor aflate în dosarul de fond, se reţine faptul că la data de 8.01.2014, reclamanţii au depus la dosar un memoriu însoţit de acte anexă – filele 185 – 189 -, printre care copia unui certificat de moştenitor nr. x/29.01.2009 emis de BNP O. L.D. din care reiese că B. F. a decedat la data de 21.11.2005, ai cărui moştenitori sunt: B. E. – soţie, P. G. M. – fiică, B. F. – fiu, M. A.L. – fiică, B. D. – fiu, P. E. – fiică, M. I. – fiică şi B. F. – fiică, act ce a consemnat şi domiciliile acestora.
Potrivit adresei nr. 584539/24.12.2012 emisă de SPCLEP Oradea – fila 199 dosar de fond -, B. E. a decedat la data de 29.11.2012, sens în care s-a ataşat un extras din registrul de decese – fila 200 dosar de fond -. Faptul că B. F. a decedat reiese din încheierea nr. x/27.12.2013 emisă de BNP – B. – fila 188 dosar de fond -, decesul survenind la data de 21.11.2005, neexistând acte din care să reiasă că şi fiul acestora – B. F. – ar fi decedat. Singurul înscris care ar indica acest aspect este dovada de îndeplinire a procedurii de citare – fila 130 dosar de fond -, pe cuprinsul căreia agentul însărcinat cu predarea a menţionat că ar fi decedat, însă, acest aspect a fost combătut de reclamanţi, demersurile inclusiv la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Populaţiei – fila 190 -, neconfirmând acest fapt. Mai mult, din adresa nr. 31076/9.07.2014 emisă de Primăria Târgu-Secuiesc – fila 257 -, reiese că B. F. nu figurează în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor că ar fi decedat.
Potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, judecarea pricinilor se suspendă de drept, prin moartea uneia dintre părţi, afară de cazul în care partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a moştenitorilor.
Curtea a reţinut din cele expuse că recurenţii reclamanţi au făcut demersuri pentru identificarea moştenitorilor părţilor pârâte decedate, depunând la dosar copia certificatului de moştenitor din care reiese numele, domiciliul acestora şi astfel se impunea a fi introduşi în cauză şi implicit citaţi, dispoziţiile art. 243 alin.1 pct. 1 Cod procedură civilă fiind greşit aplicate, criticile fiind fondate.
Cererea de repunere pe rol a cauzei a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 22.10.2014 şi care face obiectul prezentului recurs, alături de încheierea de suspendare a judecăţii dată în 8.01.2014, cu motivarea că s-a depus la dosar doar certificatul de moştenitor după defunctul B. F., că nu s-a făcut dovada calităţii de moştenitor după B. E., ci s-ar fi prezumat că i-ar avea ca moştenitori doar pe cei 7 copii.
Din cele expuse mai sus, Curtea a reţinut faptul că în dosar s-a făcut dovada faptului că au decedat doar pârâţii B. F. şi B. E., că succesiunea s-a dezbătut doar după defunctul B. F. ai cărui moştenitori, conform certificatului de moştenitor susmenţionat, au fost – soţia B. E. – la rândul ei decedată şi 7 copii: P. G. M. – fiică, B. F. – fiu, M. A.L. – fiică, B. D. – fiu, P. E. – fiică, M. I. – fiică şi B. F. – fiică, a căror domicilii s-au menţionat în cuprinsul acestuia.
Într-adevăr, succesiunea după defuncta B. E. nu s-a finalizat, dar, operează o prezumţie raportat la cele expuse în sensul că moştenitori ai acesteia sunt tot cei 7 copii, iar în măsura în care ar mai fi şi alte persoane, acestea după introducerea în cauză, se poate indica acest aspect.
Ca urmare, câtă vreme recurenţii au făcut dovada demersurilor efectuate în vederea indicării datelor necesare continuării judecăţii, au depus actele obţinute în acest sens, în mod greşit instanţa de fond a dispus suspendarea judecăţii în baza art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă şi a respins şi cererea de repunere a cauzei pe rol, dispoziţiile art. 245 alin.2 Cod procedură civilă fiind eronat aplicate şi interpretate.
Faţă de toate considerentele expuse, fiind incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanţa de recurs în baza art. 312 alin. 1 şi 3 Cod procedură civilă, a admis ca fondat recursul, a modificat în întregime încheierile recurate în sensul că a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea continuării judecării acesteia.
