Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:
Între contestatoarea BT SA – Sucursala Buzău şi debitorul D.M. s-a încheiat contractul de credit nr.1066/03.11.2005, iar ca urmare a neplăţii ratelor, contestatoarea a solicitat executorului P.S.A. declanşarea executării silite, formându-se dosarul de executare nr.196/2012.
În cadrul acestui dosar de executare, s-a întocmit procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 11.06.2012 în cuantum de 114,30 lei (fila 122).
Prin procesul-verbal de insolvabilitate şi închidere dosar executare din 06.03.2014, BEJ P.S.A. a constatat încetată executarea silită potrivit art.371 indice 5 lit.b C. proc. civ., dispunând înapoierea titlului executoriu către creditor şi trecerea dosarului în arhivă spre conservare.
La data de 24.03.2014, BEJ P.S.A. s-a adresat BEJA LEX (fila 121), solicitând punerea în executare silită, împotriva debitoarei B.T. S.A. a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 11.06.2012, întocmit în dosarul de executare nr.196/2012, precum şi a procesului-verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 22.05.2013, din acelaşi dosar de executare, pentru suma totală de 621,24 lei.
Prin Încheierea de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 17.04.2014 în dosarul nr.15493/299/2014, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite, în temeiul procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 11.06.2012, precum şi a procesului-verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 22.05.2013, întocmite în dosarul de executare nr.196/2012, pentru realizarea creanţei de 621,24 lei, la care se adaugă cheltuieli de executare.
Analizând argumentele contestatoarei privind lipsa unui titlu executoriu care să îi ateste calitatea de debitoare, instanţa reţine că în conformitate cu dispoziţiile art.371 indice 7 alin.1 C. proc. civ., partea care solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop; pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de catre creditor.
Totodată, potrivit art.371 indice 7 alin.2 C. proc. civ., cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel; de asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.
Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa reţine că legiuitorul a reglementat o obligaţie cu caracter de principiu a debitorului de a suporta cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite, iar pentru ipoteza particulară a renunţării la executare a stabilit în mod expres cui îi revine sarcina suportării cheltuielilor de executare, respectiv creditorului.
O reglementare similară se regăseşte şi în Noul Cod de procedură civilă, care la art.669 alin.2 prevede că „cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul în care creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel”.
Analizând situaţia existentă în cauza de faţă, instanţa apreciază că executorul judecătoresc PSA a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art.371 indice 7 alin.2 C. proc. civ., deoarece B.T. – Sucursala Buzău nu a renunţat la executare, pentru a fi incidente aceste prevederi legale, nefiind prezentată nicio cerere de renunţare din partea creditorului, după cum nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă că într-o situaţie ca cea din dosarul de executare nr.196/2012, cheltuielile de executare ar trebui suportate de către creditor, pentru a fi aplicabilă teza “dacă prin lege se prevede altfel”.
Faţă de cele arătate, este de subliniat, după cum dispune chiar textul art.371 indice 7 alin.2 raportat la art.371 indice 5 lit. b C.proc.civ., că aceste cheltuieli de executare sunt şi rămân în sarcina debitorului urmărit, care va fi ţinut răspunzător şi pentru plata acestora, procesele-verbale de cheltuieli de executare neputând constitui titluri executorii decât împotriva debitorului, iar nu şi a creditoarei, în condiţiile în care nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă altfel.
Mai mult, instanţa reţine şi clauzele din Protocolul de colaborare nr. 1729/20.03.2012 încheiat de reclamantă cu intimatul Bej PSA – potrivit cărora cheltuielile, inclusiv sumele avansate de bancă, cât şi onorariile, vor fi recuperate de la debitori proporţional cu recuperarea debitelor de către bancă; banca va avansa executorului judecătoresc suma de 200 de lei reprezentând cheltuieli, iar executorul judecătoresc nu va pretinde, iar banca nu va fi obligată să achite nicio altă sumă suplimentară pe durata desfăşurării executării silite.
Faţă de toate considerentele mai sus prezentate, instanţa reţine că executarea silită a fost demarată în dosarul de executare nr.46/2014, constituit de BEJA LEX, fără să existe un titlu executoriu împotriva debitoarei, astfel că toate actele de executare întocmite în dosarul de executare nr.46/2014, sunt nelegale, executarea silită pornită împotriva debitoarei B.T. realizându-se fără existenţa vreunei titlu executoriu din care să reiasă calitatea sa de debitor pentru sumele pentru care a fost derulată executarea silită.
Astfel, în privinţa condiţiei referitoare la existenţa unui titlu executoriu, instanţa reţine că potrivit art.632 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, la alineatul 2 al aceluiaşi articol fiind prevăzut că sunt titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare. De asemenea, la art.662 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă este stipulat că executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.
Analizând solicitarea contestatoarei de anulare a încheierii de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 17.04.2014 în dosarul nr.15493/299/2014, instanţa reţine că aceasta este întemeiată, în condiţiile în care s-a făcut dovada că în cauză creditorul nu deţine un titlu executoriu împotriva debitoarei care să ateste existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile, care să îi dea dreptul de a demara procedurile de executare silită.
Totodată, este de notat că debitoarea B.T. împotriva căreia fost încuviinţată executarea silită în dosarul nr.15493/299/2014 nu are nicio calitate în dosarul de executare nr.196/2012, în cadrul căruia au fost emise procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 11.06.2012, precum şi procesul-verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 22.05.2013, în baza cărora a fost încuviinţată executarea silită.
Astfel, după cum a precizat chiar creditorul BEJ P.S.A. în cuprinsul procesului-verbal de stabilire cheltuieli executare, calitatea de creditoare în dosarul de executare nr.196/2012 aparţine B.T. Sucursala Buzău, iar nu B. T.-societatea centrală cu sediul în Cluj-Napoca, str. G. Baritiu nr.8, judeţul Cluj, împotriva căreia a fost încuviinţată executarea silită.
De asemenea, se poate observa că executarea silită a fost încuviinţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, deşi sediul debitoarei Banca Transilvania-societatea centrală este în Cluj-Napoca, judeţul Cluj, iar al Băncii Transilvania Sucursala Buzău, în Buzău, creditorul BEJ PSA adresându-se în aceste condiţii cu cererea de executare silită unui executor judecătoresc din raza Curţii de Apel Bucureşti.
Faţă de considerentele de fapt şi de drept prezentate, instanţa, constatând că încuviinţarea executării silite s-a realizat fără îndeplinirea cerinţelor legale, va admite contestaţia la executare şi va dispune anularea Încheierii de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 17.04.2014 în dosarul nr.15493/299/2014.
Totodată, instanţa va dispune anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr.46/2014, constituit la BEJA LEX, în condiţiile în care în cauză s-a dovedit că întreaga executare silită, inclusiv încuviinţarea executării silite, s-au realizat fără a fi îndeplinite cerinţele imperativ prevăzute de lege cu privire la existenţa unui titlu executoriu împotriva debitoarei supusă executării silite şi a unei creanţe certe, lichide şi exigibile pe care debitoare ar trebui să o suporte din patrimoniul său.
Faţă de soluţionarea la acest termen a contestaţiei la executare şi dispoziţiile art.718 alin.1 teza întâi NCPC, instanţa constată că cererea de suspendare a rămas fără obiect, urmând a fi respinsă ca atare.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că cererea contestatoarei de acordare a acestora este neîntemeiată, urmând a fi astfel respinsă, deoarece pentru suma achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru pentru contestaţia la executare are dreptul de a cerere restituirea acesteia la data rămânerii definitive a contestaţiei, potrivit art.45 alin.1 lit.f) din OUG nr.80/2013.
Faţă de soluţia de admitere a contestaţiei la executare şi dispoziţiile art.716 alin.2 NCPC, instanţa va obliga intimatul BEJ Popescu Silviu Andrei să achite către BEJA LEX suma de 62 lei, reprezentând costul copiei dosarului de executare nr.46/2014.
Între contestatoarea BT SA – Sucursala Buzău şi debitorul D.M. s-a încheiat contractul de credit nr.1066/03.11.2005, iar ca urmare a neplăţii ratelor, contestatoarea a solicitat executorului P.S.A. declanşarea executării silite, formându-se dosarul de executare nr.196/2012.
În cadrul acestui dosar de executare, s-a întocmit procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 11.06.2012 în cuantum de 114,30 lei (fila 122).
Prin procesul-verbal de insolvabilitate şi închidere dosar executare din 06.03.2014, BEJ P.S.A. a constatat încetată executarea silită potrivit art.371 indice 5 lit.b C. proc. civ., dispunând înapoierea titlului executoriu către creditor şi trecerea dosarului în arhivă spre conservare.
La data de 24.03.2014, BEJ P.S.A. s-a adresat BEJA LEX (fila 121), solicitând punerea în executare silită, împotriva debitoarei B.T. S.A. a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 11.06.2012, întocmit în dosarul de executare nr.196/2012, precum şi a procesului-verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 22.05.2013, din acelaşi dosar de executare, pentru suma totală de 621,24 lei.
Prin Încheierea de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 17.04.2014 în dosarul nr.15493/299/2014, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite, în temeiul procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 11.06.2012, precum şi a procesului-verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 22.05.2013, întocmite în dosarul de executare nr.196/2012, pentru realizarea creanţei de 621,24 lei, la care se adaugă cheltuieli de executare.
Analizând argumentele contestatoarei privind lipsa unui titlu executoriu care să îi ateste calitatea de debitoare, instanţa reţine că în conformitate cu dispoziţiile art.371 indice 7 alin.1 C. proc. civ., partea care solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop; pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de catre creditor.
Totodată, potrivit art.371 indice 7 alin.2 C. proc. civ., cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel; de asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.
Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa reţine că legiuitorul a reglementat o obligaţie cu caracter de principiu a debitorului de a suporta cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite, iar pentru ipoteza particulară a renunţării la executare a stabilit în mod expres cui îi revine sarcina suportării cheltuielilor de executare, respectiv creditorului.
O reglementare similară se regăseşte şi în Noul Cod de procedură civilă, care la art.669 alin.2 prevede că „cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul în care creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel”.
Analizând situaţia existentă în cauza de faţă, instanţa apreciază că executorul judecătoresc PSA a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art.371 indice 7 alin.2 C. proc. civ., deoarece B.T. – Sucursala Buzău nu a renunţat la executare, pentru a fi incidente aceste prevederi legale, nefiind prezentată nicio cerere de renunţare din partea creditorului, după cum nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă că într-o situaţie ca cea din dosarul de executare nr.196/2012, cheltuielile de executare ar trebui suportate de către creditor, pentru a fi aplicabilă teza “dacă prin lege se prevede altfel”.
Faţă de cele arătate, este de subliniat, după cum dispune chiar textul art.371 indice 7 alin.2 raportat la art.371 indice 5 lit. b C.proc.civ., că aceste cheltuieli de executare sunt şi rămân în sarcina debitorului urmărit, care va fi ţinut răspunzător şi pentru plata acestora, procesele-verbale de cheltuieli de executare neputând constitui titluri executorii decât împotriva debitorului, iar nu şi a creditoarei, în condiţiile în care nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă altfel.
Mai mult, instanţa reţine şi clauzele din Protocolul de colaborare nr. 1729/20.03.2012 încheiat de reclamantă cu intimatul Bej PSA – potrivit cărora cheltuielile, inclusiv sumele avansate de bancă, cât şi onorariile, vor fi recuperate de la debitori proporţional cu recuperarea debitelor de către bancă; banca va avansa executorului judecătoresc suma de 200 de lei reprezentând cheltuieli, iar executorul judecătoresc nu va pretinde, iar banca nu va fi obligată să achite nicio altă sumă suplimentară pe durata desfăşurării executării silite.
Faţă de toate considerentele mai sus prezentate, instanţa reţine că executarea silită a fost demarată în dosarul de executare nr.46/2014, constituit de BEJA LEX, fără să existe un titlu executoriu împotriva debitoarei, astfel că toate actele de executare întocmite în dosarul de executare nr.46/2014, sunt nelegale, executarea silită pornită împotriva debitoarei B.T. realizându-se fără existenţa vreunei titlu executoriu din care să reiasă calitatea sa de debitor pentru sumele pentru care a fost derulată executarea silită.
Astfel, în privinţa condiţiei referitoare la existenţa unui titlu executoriu, instanţa reţine că potrivit art.632 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, la alineatul 2 al aceluiaşi articol fiind prevăzut că sunt titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare. De asemenea, la art.662 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă este stipulat că executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.
Analizând solicitarea contestatoarei de anulare a încheierii de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 17.04.2014 în dosarul nr.15493/299/2014, instanţa reţine că aceasta este întemeiată, în condiţiile în care s-a făcut dovada că în cauză creditorul nu deţine un titlu executoriu împotriva debitoarei care să ateste existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile, care să îi dea dreptul de a demara procedurile de executare silită.
Totodată, este de notat că debitoarea B.T. împotriva căreia fost încuviinţată executarea silită în dosarul nr.15493/299/2014 nu are nicio calitate în dosarul de executare nr.196/2012, în cadrul căruia au fost emise procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 11.06.2012, precum şi procesul-verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 22.05.2013, în baza cărora a fost încuviinţată executarea silită.
Astfel, după cum a precizat chiar creditorul BEJ P.S.A. în cuprinsul procesului-verbal de stabilire cheltuieli executare, calitatea de creditoare în dosarul de executare nr.196/2012 aparţine B.T. Sucursala Buzău, iar nu B. T.-societatea centrală cu sediul în Cluj-Napoca, str. G. Baritiu nr.8, judeţul Cluj, împotriva căreia a fost încuviinţată executarea silită.
De asemenea, se poate observa că executarea silită a fost încuviinţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, deşi sediul debitoarei Banca Transilvania-societatea centrală este în Cluj-Napoca, judeţul Cluj, iar al Băncii Transilvania Sucursala Buzău, în Buzău, creditorul BEJ PSA adresându-se în aceste condiţii cu cererea de executare silită unui executor judecătoresc din raza Curţii de Apel Bucureşti.
Faţă de considerentele de fapt şi de drept prezentate, instanţa, constatând că încuviinţarea executării silite s-a realizat fără îndeplinirea cerinţelor legale, va admite contestaţia la executare şi va dispune anularea Încheierii de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 17.04.2014 în dosarul nr.15493/299/2014.
Totodată, instanţa va dispune anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr.46/2014, constituit la BEJA LEX, în condiţiile în care în cauză s-a dovedit că întreaga executare silită, inclusiv încuviinţarea executării silite, s-au realizat fără a fi îndeplinite cerinţele imperativ prevăzute de lege cu privire la existenţa unui titlu executoriu împotriva debitoarei supusă executării silite şi a unei creanţe certe, lichide şi exigibile pe care debitoare ar trebui să o suporte din patrimoniul său.
Faţă de soluţionarea la acest termen a contestaţiei la executare şi dispoziţiile art.718 alin.1 teza întâi NCPC, instanţa constată că cererea de suspendare a rămas fără obiect, urmând a fi respinsă ca atare.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că cererea contestatoarei de acordare a acestora este neîntemeiată, urmând a fi astfel respinsă, deoarece pentru suma achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru pentru contestaţia la executare are dreptul de a cerere restituirea acesteia la data rămânerii definitive a contestaţiei, potrivit art.45 alin.1 lit.f) din OUG nr.80/2013.
Faţă de soluţia de admitere a contestaţiei la executare şi dispoziţiile art.716 alin.2 NCPC, instanţa va obliga intimatul BEJ Popescu Silviu Andrei să achite către BEJA LEX suma de 62 lei, reprezentând costul copiei dosarului de executare nr.46/2014.
