Prin sentinţa civilă nr. 1833 din 05 august 2014 pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei s-a respins contestaţia la executare înaintată de contestatoarea Pop Loredana cu domiciliul în Sighetu Marmaţiei, str. Bogdan Vodă, nr. 222, jud. Maramureş, CNP 2870227244494, cu domiciliul ales în Sighetu Marmaţiei, str. C.Coposu, nr. 7, jud. Maramureş, la sediul Cabinetului de Avocat Mesaroş Tomoiagă Andreea, în contradictoriu cu intimata SC Credit SAT AN Impex IFN SA cu sediul în Satu Mare, str. Careiului, nr. 67, jud. Satu Mare, s-a respins cererea de suspendare a executării silite din dosar execuţional nr. 62/2012, al Biroului executorului judecătoresc Batin Petru, excepţia prescripţiei şi excepţia perimării.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
În dosarul execuţional nr. 9/2011 al Biroul Executorului Judecătoresc Rus Vid Ioan Cătălin, deschis la data de 13 ianuarie 2011, s-a început executarea silită faţă de Ştroble Casian şi Pop Loredana în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 1075/10.06.2010, contract încheiat în baza Legii 93/2009 şi nu a Legii 289/2004, cum greşit a susţinut contestatoarea.
Somaţia, procesul-verbal de cheltuieli şi o copie a titlului executoriu i s-a comunicat contestatoarei la data de 5 aprilie 2011, fila 18.
Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 405 Cod proc.civ. termenul în care se poate exercita dreptul de a cere executarea silită este de 3 ani de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.
Contractul a fost încheiat la data de 10 iunie 2010, pentru suma de 1954 lei returnabil în 4 rate lunare, scadenţa primei rate fiind la data de 20 iulie 2010. De la această dată curge termenul de prescripţie a executării silite, termen de 3 ani, iar raportat la faptul că la data de 13 ianuarie 2011 s-a solicitat executarea silită, s-a întrerupt termenul de prescripţie. După întreruperea termenului începe să curgă un nou termen de prescripţie de 3 ani, dar şi acesta a fost întrerupt odată cu emiterea somaţiei şi comunicarea ei şi respectiv cererea de executare silită formulată către Biroului Executorului Judecătoresc Batin Petru la data de 26 martie 2013.
Faţă de considerentele mai sus expuse, instanţa că nu a reţinut ca întemeiată această excepţie şi a respins-o.
În ceea ce priveşte excepţia perimării executării silite, instanţa a reţinut că dispoziţiile art.389 alin. 1 cod pr. civilă prevăd că în cazul în care creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea acesteia.
Din dosarul de executare nr. 62/2012, reiese că cererea de executare silită s-a formulat la data de 26 martie 2013, înregistrată la executorul judecătoresc la data de 12 aprilie 2012 .
La data de 18 aprilie 2012 s-a pronunţat Încheierea civilă nr. 814 din dosar nr. 1195/307/2012 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, privind încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 1075/10.06.2010.
Somaţia din data de 14 octombrie 2013, i-a fost comunicată contestatoarei la data de 15 octombrie 2012.
La data de 12 martie 2014 s-a dispus executarea silită prin înfiinţarea popririi asupra veniturilor contestatoarea pe care le are de primit de la terţul poprit SC Arcer SRL.
Faţă de acestea, instanţa a constatat că executarea silită nu s-a perimat, astfel că a respins excepţia.
În ceea ce priveşte cererea de suspendare până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, instanţa a reţinut că nu s-a achitat cauţiunea, astfel încât a respins cererea de suspendare.
Pe fondul cauzei, contestatoarea invocă dispoziţii ale noului cod de procedură civilă , însă raportat la faptul că executarea silită a început înainte de intrarea în vigoare a noului Cod proc.civ. , aplicabile în speţă sunt dispoziţiile vechiului Cod proc.civ.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 399 c. proc. Civ. Împotriva executării silite se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. Contestatorul nu face dovada şi nu invocă vătămarea ca urmare a începerii executării.
Din cuprinsul contestaţiei, nu reiese care ar fi motivul care ar putea atrage anularea tuturor formelor de executare silită şi a executării silite însăşi, precum şi a titlului executoriu.
Cu privire la nelămurirea contestatoarei în ceea ce priveşte legea în temeiul căreia a fost încheiat contractul de credit nr. 1075/10.06.2010, intimata face precizări în sensul că acesta a fost întocmit în baza Legii 93/2009 şi nu a Legii 289/2004 cum greşit a afirmat contestatoarea. Ulterior acestei precizări solicitate şi de contestatoare, aceasta nu a mai invocat alte motive ale neregularităţii executării silite.
Analizând cererea prin prisma tuturor dispoziţiilor legale, instanţa a constatat că nu sunt încălcate normele legale privind executarea silită, încălcare care ar justifica anularea tuturor formelor de executare, a executării silite însăşi, precum şi a titlului executoriu .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea Pop Loredana solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii pe fond a contestaţiei la executare.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că, titlu executoriu nu este valabil întrucât contractul de credit, considerat titlu executoriu potrivit Legii 93/2009, art. 52 nu este încheiat în condiţiile Legii 289/2004, aşa cum greşit se afirmă.
Potrivit legii privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum, considerate titluri executorii, sunt o serie de contracte pentru care legea invocată stipulează expres, în art. 3, că nu se aplică. În art. 3 pct. „I” din legea 289/2004 se arată că prezenta lege nu se aplică „contractelor de credit la care consumatorul este obligat să ramburseze creditul într-un număr maxim de 4 plăţi, într-o perioadă de cel mult 12 luni calculate de la data semnării contractului”.
Contractul de credit este încheiat între creditoare şi numitul Stroble Casian, pentru care contestatoarea a fost girant, este încheiat pe o perioadă de sub 12 luni şi prevede patru rate.
Prin urmare, acest contract nu respecta Legea 289/2004, fiind exceptat expres, deşi dobânda calculată de creditor se raportează la art. 2 alin. 1 lit. „e” din lege, aşadar se impune lămurirea naturii şi aplicării titlului executoriu.
Intimata SC Credit SAT AN Impex IFN SA, deşi legal citată, nu şi-a exprimat poziţia procesuală cu privire la recursul declarat în cauză.
Examinând hotărârea atacată pe fond, tribunalul reţine că recursul este fondat.
Prin contestaţia la executare ce face obiect al prezentului litigiu, contestatoarea Pop Loredana a înţeles să atace atât executarea însăşi, demarată sub nr. 62/2012 prin Biroul Executorului Judecătoresc Batin Petru, cât şi titlul executoriu ce stă la baza respectivei urmăriri silite.
Din dosarul execuţional depus la dosarul de fond al cauzei de faţă, reiese că BEJ Batin Petru, la cererea creditoarei SC Credit Sat An Impex, a emis acte de executare silită împotriva contestatoarei Pop Loredana, întemeindu-se pe contractul de credit nr. 001075/ 10 iunie 2010 încheiat între SC Credit Sat An Impex SRL pe de o parte, în calitate de împrumutător şi Stroble Casian , pe de altă parte, în calitate de împrumutat. Potrivit prevederilor contractuale, contestatoarei Pop Loredana îi revine calitatea de girant.
Tribunalul constată că, prin contestaţia cu care creditoarea învesteşte prima instanţă, se invocă, în esenţă, trei aspecte care, în opinia contestatoarei, ar trebui să conducă la admiterea acţiunii sale. Se susţine că ar fi intervenit prescripţia executării silite, se invocă perimarea executării silite şi, nu în ultimul rând, nulitatea titlului pe care creditoarea îşi fundamentează procesul de urmărire silită.
În ceea ce priveşte prescripţia executării silite, instanţa de recurs constată că aceasta nu a operat în cauză, întrucât cererea de executare silită formulată la 13.01.2011 întrerupe cursul prescripţiei şi începe să curgă un nou termen de prescripţie de 3 ani, care s-ar fi împlinit la data de 13.01.2014, dacă nu ar fi intervenit alte acte de întrerupere. Evident că atunci când se adresează cererea de executare silită celui de-al doilea executor judecătoresc, la data de 26.03.2012, executarea încă nu era prescrisă.
Cât priveşte perimarea, se constată că în recurs contestatoarea nu s-a mai prevalat de prevederile art. 389 Cod procedură civilă.
Tribunalul, constată însă, că litigiul nu este lămurit din perspectiva criticilor formulate în cuprinsul contestaţiei, prin care se afirmă nulitatea titlului executoriu, aspect esenţial pentru o corectă dezlegare a cauzei. Contestatoarea manifestă o oarecare ambiguitate atunci când face afirmaţii sub aspectul valabilităţii titlului executoriu. Afirmă chiar în conţinutul memoriului de recurs, pe de o parte că, de fapt, contractul nu s-ar fi încheiat în condiţiile Legii nr. 289/2004, pentru ca, în pagina a 2-a a declaraţiei de recurs, să se arate că „nu se poate afirma că acest contract de credit nu este încheiat sub auspiciile Legii 289/2004 câtă vreme, pe pagina acestuia, la capitolul condiţii de credit este menţionată această lege.”
Prin contestaţia la executare contestatoarea solicită instanţei lămurirea naturii titlului. Prima instanţă nu s-a preocupat însă îndeajuns de acest element determinant în cauză, rezumându-se la a-şi însuşi punctul de vedere al intimatei şi a arăta, fără nici un fel de argumentaţie, că încheierea convenţiei s-ar fi făcut în temeiul Legii nr. 93/2004.
Procedând în acest mod, prima instanţă a efectuat o insuficientă cercetare a fondului cauzei, ceea ce impune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi judecătorii.
În rejudecare, prima instanţă îşi va manifesta rolul activ la care o obligă prevederile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, urmând a pune în vedere contestatoarei să indice motivul de nulitate a contractului, să verifice dacă se invocă un motiv de nulitate absolută sau relativă, totală sau parţială. Să stabilească prin orice mijloc de probă util cauzei, motivat, care este legea aplicabilă contractului invocat drept titlu executoriu, să pună în discuţia părţilor orice alte aspecte ce pot conduce la corecta dezlegare a litigiului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
În dosarul execuţional nr. 9/2011 al Biroul Executorului Judecătoresc Rus Vid Ioan Cătălin, deschis la data de 13 ianuarie 2011, s-a început executarea silită faţă de Ştroble Casian şi Pop Loredana în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 1075/10.06.2010, contract încheiat în baza Legii 93/2009 şi nu a Legii 289/2004, cum greşit a susţinut contestatoarea.
Somaţia, procesul-verbal de cheltuieli şi o copie a titlului executoriu i s-a comunicat contestatoarei la data de 5 aprilie 2011, fila 18.
Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 405 Cod proc.civ. termenul în care se poate exercita dreptul de a cere executarea silită este de 3 ani de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.
Contractul a fost încheiat la data de 10 iunie 2010, pentru suma de 1954 lei returnabil în 4 rate lunare, scadenţa primei rate fiind la data de 20 iulie 2010. De la această dată curge termenul de prescripţie a executării silite, termen de 3 ani, iar raportat la faptul că la data de 13 ianuarie 2011 s-a solicitat executarea silită, s-a întrerupt termenul de prescripţie. După întreruperea termenului începe să curgă un nou termen de prescripţie de 3 ani, dar şi acesta a fost întrerupt odată cu emiterea somaţiei şi comunicarea ei şi respectiv cererea de executare silită formulată către Biroului Executorului Judecătoresc Batin Petru la data de 26 martie 2013.
Faţă de considerentele mai sus expuse, instanţa că nu a reţinut ca întemeiată această excepţie şi a respins-o.
În ceea ce priveşte excepţia perimării executării silite, instanţa a reţinut că dispoziţiile art.389 alin. 1 cod pr. civilă prevăd că în cazul în care creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea acesteia.
Din dosarul de executare nr. 62/2012, reiese că cererea de executare silită s-a formulat la data de 26 martie 2013, înregistrată la executorul judecătoresc la data de 12 aprilie 2012 .
La data de 18 aprilie 2012 s-a pronunţat Încheierea civilă nr. 814 din dosar nr. 1195/307/2012 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, privind încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 1075/10.06.2010.
Somaţia din data de 14 octombrie 2013, i-a fost comunicată contestatoarei la data de 15 octombrie 2012.
La data de 12 martie 2014 s-a dispus executarea silită prin înfiinţarea popririi asupra veniturilor contestatoarea pe care le are de primit de la terţul poprit SC Arcer SRL.
Faţă de acestea, instanţa a constatat că executarea silită nu s-a perimat, astfel că a respins excepţia.
În ceea ce priveşte cererea de suspendare până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, instanţa a reţinut că nu s-a achitat cauţiunea, astfel încât a respins cererea de suspendare.
Pe fondul cauzei, contestatoarea invocă dispoziţii ale noului cod de procedură civilă , însă raportat la faptul că executarea silită a început înainte de intrarea în vigoare a noului Cod proc.civ. , aplicabile în speţă sunt dispoziţiile vechiului Cod proc.civ.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 399 c. proc. Civ. Împotriva executării silite se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. Contestatorul nu face dovada şi nu invocă vătămarea ca urmare a începerii executării.
Din cuprinsul contestaţiei, nu reiese care ar fi motivul care ar putea atrage anularea tuturor formelor de executare silită şi a executării silite însăşi, precum şi a titlului executoriu.
Cu privire la nelămurirea contestatoarei în ceea ce priveşte legea în temeiul căreia a fost încheiat contractul de credit nr. 1075/10.06.2010, intimata face precizări în sensul că acesta a fost întocmit în baza Legii 93/2009 şi nu a Legii 289/2004 cum greşit a afirmat contestatoarea. Ulterior acestei precizări solicitate şi de contestatoare, aceasta nu a mai invocat alte motive ale neregularităţii executării silite.
Analizând cererea prin prisma tuturor dispoziţiilor legale, instanţa a constatat că nu sunt încălcate normele legale privind executarea silită, încălcare care ar justifica anularea tuturor formelor de executare, a executării silite însăşi, precum şi a titlului executoriu .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea Pop Loredana solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii pe fond a contestaţiei la executare.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că, titlu executoriu nu este valabil întrucât contractul de credit, considerat titlu executoriu potrivit Legii 93/2009, art. 52 nu este încheiat în condiţiile Legii 289/2004, aşa cum greşit se afirmă.
Potrivit legii privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum, considerate titluri executorii, sunt o serie de contracte pentru care legea invocată stipulează expres, în art. 3, că nu se aplică. În art. 3 pct. „I” din legea 289/2004 se arată că prezenta lege nu se aplică „contractelor de credit la care consumatorul este obligat să ramburseze creditul într-un număr maxim de 4 plăţi, într-o perioadă de cel mult 12 luni calculate de la data semnării contractului”.
Contractul de credit este încheiat între creditoare şi numitul Stroble Casian, pentru care contestatoarea a fost girant, este încheiat pe o perioadă de sub 12 luni şi prevede patru rate.
Prin urmare, acest contract nu respecta Legea 289/2004, fiind exceptat expres, deşi dobânda calculată de creditor se raportează la art. 2 alin. 1 lit. „e” din lege, aşadar se impune lămurirea naturii şi aplicării titlului executoriu.
Intimata SC Credit SAT AN Impex IFN SA, deşi legal citată, nu şi-a exprimat poziţia procesuală cu privire la recursul declarat în cauză.
Examinând hotărârea atacată pe fond, tribunalul reţine că recursul este fondat.
Prin contestaţia la executare ce face obiect al prezentului litigiu, contestatoarea Pop Loredana a înţeles să atace atât executarea însăşi, demarată sub nr. 62/2012 prin Biroul Executorului Judecătoresc Batin Petru, cât şi titlul executoriu ce stă la baza respectivei urmăriri silite.
Din dosarul execuţional depus la dosarul de fond al cauzei de faţă, reiese că BEJ Batin Petru, la cererea creditoarei SC Credit Sat An Impex, a emis acte de executare silită împotriva contestatoarei Pop Loredana, întemeindu-se pe contractul de credit nr. 001075/ 10 iunie 2010 încheiat între SC Credit Sat An Impex SRL pe de o parte, în calitate de împrumutător şi Stroble Casian , pe de altă parte, în calitate de împrumutat. Potrivit prevederilor contractuale, contestatoarei Pop Loredana îi revine calitatea de girant.
Tribunalul constată că, prin contestaţia cu care creditoarea învesteşte prima instanţă, se invocă, în esenţă, trei aspecte care, în opinia contestatoarei, ar trebui să conducă la admiterea acţiunii sale. Se susţine că ar fi intervenit prescripţia executării silite, se invocă perimarea executării silite şi, nu în ultimul rând, nulitatea titlului pe care creditoarea îşi fundamentează procesul de urmărire silită.
În ceea ce priveşte prescripţia executării silite, instanţa de recurs constată că aceasta nu a operat în cauză, întrucât cererea de executare silită formulată la 13.01.2011 întrerupe cursul prescripţiei şi începe să curgă un nou termen de prescripţie de 3 ani, care s-ar fi împlinit la data de 13.01.2014, dacă nu ar fi intervenit alte acte de întrerupere. Evident că atunci când se adresează cererea de executare silită celui de-al doilea executor judecătoresc, la data de 26.03.2012, executarea încă nu era prescrisă.
Cât priveşte perimarea, se constată că în recurs contestatoarea nu s-a mai prevalat de prevederile art. 389 Cod procedură civilă.
Tribunalul, constată însă, că litigiul nu este lămurit din perspectiva criticilor formulate în cuprinsul contestaţiei, prin care se afirmă nulitatea titlului executoriu, aspect esenţial pentru o corectă dezlegare a cauzei. Contestatoarea manifestă o oarecare ambiguitate atunci când face afirmaţii sub aspectul valabilităţii titlului executoriu. Afirmă chiar în conţinutul memoriului de recurs, pe de o parte că, de fapt, contractul nu s-ar fi încheiat în condiţiile Legii nr. 289/2004, pentru ca, în pagina a 2-a a declaraţiei de recurs, să se arate că „nu se poate afirma că acest contract de credit nu este încheiat sub auspiciile Legii 289/2004 câtă vreme, pe pagina acestuia, la capitolul condiţii de credit este menţionată această lege.”
Prin contestaţia la executare contestatoarea solicită instanţei lămurirea naturii titlului. Prima instanţă nu s-a preocupat însă îndeajuns de acest element determinant în cauză, rezumându-se la a-şi însuşi punctul de vedere al intimatei şi a arăta, fără nici un fel de argumentaţie, că încheierea convenţiei s-ar fi făcut în temeiul Legii nr. 93/2004.
Procedând în acest mod, prima instanţă a efectuat o insuficientă cercetare a fondului cauzei, ceea ce impune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi judecătorii.
În rejudecare, prima instanţă îşi va manifesta rolul activ la care o obligă prevederile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, urmând a pune în vedere contestatoarei să indice motivul de nulitate a contractului, să verifice dacă se invocă un motiv de nulitate absolută sau relativă, totală sau parţială. Să stabilească prin orice mijloc de probă util cauzei, motivat, care este legea aplicabilă contractului invocat drept titlu executoriu, să pună în discuţia părţilor orice alte aspecte ce pot conduce la corecta dezlegare a litigiului.
