Prin plângerea înregisdtrată la Judecătoria Buzău sub nrX/X/2009, petentul A. R. a solicitat ca prin hotârârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Buzău să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria CC nr. X/2009 în baza căruia a fost sancţionat cu 9 puncte amendă în cuantum de 540 lei , reţinerea permisului şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru pretins comiterea contravenţiei prevăzute la art. 102 alin. 3 lit. e ) din OUG nr. 195/2002 .
În motivarea plângerii petentul a invocat că nu se face vinovat de săvârşirea contravenţiei reţinute în sarcina sa prin procesul verbal contestat, în sensul că la data de 27.07.2009 ar fi condus autoturismul Y în afara localităţii Spătaru, judeţul Buzău cu o viterză de 178 km/h.
Consideră că procesul verbal de contravenţie este afectat de nelegalitate întrucât a fost întocmit de către un alt agent de poliţie decât operatorul radar , solicitând prin consecinţă să i se asigure garanţiile procesuale prevăzute de art. 6 din CEDO .
Intimatul a formulat întâmpinare conform art. 115 – 118 din Codul de procedură civilă, solicitând motivat respingerea plângerii ca neîntemeiată .
Prin sentinţa civilă nr. X/2010 pronunţată de Judecătoria Buzău s-a respins plângerea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel instanţa fondului a reţinut în baza probatoriului administrat că ptetentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002, constând în conducerea autoturismului Y , la data de 27.07.2009, orele 07:52 , pe DN 2 E 85, în afara localităţii Spătaru judeţul Buzău cu o viteză de 178 km/h , înregistrată cu un aparat radar verificat metrologic şi declarat admis , conform planşei fotografice depusă la dosar .
Sub aspectul legalităţii procesului verbal de contravenţie , instanţa a reţinut că actul a fost încheiat cu respectarea prevederilor OG nr. 2/2001 , agentul constatator procedând la măsurarea vitezei conform dispoziţiilor Normei de metrologie legală NML 021-05 /23.11.2005 .
Împotriva sentinţei a declarat recurs petentul în termen legal conform art. 301 din Codul de procedură civilă, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar .
În expunerea motivelor de recurs , petentul a invocat în esenţă că: procesul verbal a fost întocmit cu nerespectarea punctului 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05 /2005, în sensul că nu s-au produs dovezi sub aspectul efectuării autotestării conform 3.2.6. , iar din planşa fotografică depusă la dosar nu rezultă punerea în evidenţă numărul de înmatriculare al autovehiculului ; în mod greşit instanţa fondului nu a încuviinţat administrarea probei testimoniale , solicitată în scopul demonstrării faptului că deşi aparatul radar era destinat exclusiv utilizării în regim staţionar , acesta a fost folosit în mişcare ; în mod injust procesul verbal a fost întocmit de către un alt agent de poliţie decât operatorul radar .
Prin nota depusă la filele 14 – 18 dosar , petentul recurent a completat motivele de critică pentru termenul de judecată din 7.07.2010 , invocând nemotivarea sentinţei conform prevederilor art. 261 pct. 5 din , pronunţarea hotărârii în baza unui probatoriu incomplet , în condiţiile în care instanţa a avut în vedere doar planşa fotografică depusă la dosar; neaplicarea de către agentul constatator a sancţiunii complementare privind suspendarea exerciţiului dreptului petentului de a conduce autovehicule pe drumurile publice .
Prin decizia civilă nr. X/2010 s-a respins recursul ca neîntemeiat.
Hotărând astfel, tribunalul a reţinut:
În baza probatoriului administrat , instanţa fondului a reţinut în mod corect şi motivat că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002 constând în conducerea autoturismului Y , la data de 27.07.2009, orele 07;52 , pe DN 2 E 85 în afara localităţii Spătaru judeţul Buzău cu o viteză de 178 km/h , înregistrată cu un aparat radar verificat metrologic şi declarat admis .
Contrar motivelor de critică invocate, din planşa fotografică depusă la fila 13 dosar fond rezultă că a fost pus în evidenţă cu claritate numărul de înmatriculare al autovehiculului condus de petent .
Injustă este şi critica referitoare la neefectuarea autotestării conform 3.2.6. din norma de metrologie incidentă cauzei , în condiţiile în care dispoziţiile referitoare la autotestare şi anume punctul 3.5.1. liniuţa a IV –a din normă au fost abrogate prin Ordinul nr. 187 din 14.07.2009 ( punctul 23 din actul normativ ) .
Instanţa fondului a respins în mod corect administrarea probei testimoniale, avându-se în vedere faptul că din documentaţia cauzei rezultă neechivoc faptul că aparatul radar a fost utilizat în regim staţionar .
În raport de prevederile art. 177 alin. 1 din H.G. nr. 1391 /2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 potrivit cărora poliţiştilor rutieri le revin atribuţii exprese în ce priveşte îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulaţia pe drumurile publice şi luarea măsurilor legale în cazul în care constată încălcări ale acestora , fapta contravenţională a fost constatată şi consemnată în procesul verbal în mod corect , în echipaj constituit , în exercitarea atribuţiilor de serviciu .
Probele administrate în cauză atestă vinovăţia petentului în comiterea faptei contravenţionale reţinute în sarcina sa , sentinţa pronunţată de instanţa fondului fiind redactată cu respectarea întocmai a prevederilor art. 261 pct. 5 din Codul de procedură civilă .
Prin procesul verbal de contravenţie s-a aplicat măsura tehnico administrativă a reţinerii permisului de conducere , fiind bifată rubrica constituită în acest sens , iar sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă determinată este prevăzută în însuşi textul incriminator menţionat în act : art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002 .
