DOSAR NR.2325/93/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECŢIA CIVILĂ,
SENTINTA CIVILA NR. 643
ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 18.02.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: E.M.
GREFIER : I.L.E.
Pe rol soluţionarea cererii formulată de reclamanta B.C. în contradictoriu cu pârâţii SC T. B.SRL şi I.S., având ca obiect acţiune în constatare.
Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 11.02.2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta şi când având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise la dosar instanţa a amânat pronunţarea pentru data de astăzi când,
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov sub nr. 2325/93/2013, reclamanta B. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii SC T.B. SRL şi I.S. pronunţarea unei hotărâi judecătoreşti prin care să se constate potrivit art. 2015 C. Civ. caducitatea procurilor autentificate sub nr. …/04.02.2005 şi nr. …/22.07.2005 la Biroul Notarial Expert din Bucureşti; să se constate potrivit art. 1654 C. Civ. existenţa incapacităţii de vânzare/cumpărare a terenurilor e fac obiectul contractului de vânzare 471/21.12.2001 încheiat de BNP D.G., şi pe cale de consecinţă să se dispună anularea actelor subsecvente, respectiv a contractului de vânzare cumpărare nr. 471/21.12.2011 încheiat de BNP D.G., reînscrierea dreptului de proprietate al reclamantei în Cartea Funciară şi obligarea pârâţilor la plata cheltuirilor de judecată.
În subsidiar s-a solicitat, în măsura în care se va constatat valabilitatea procurilor, să se constate existenţa interdicţiei de înstrăinare a mandatarului către sine şi că preţul nu a fost achitat de către cumpărător vânzătorului, că în realitate plata nu s-a efectuat, nici anterior şi nici la data încheierii contractului, neexistând vreun transfer bancar care să ateste plata preţului şi pe cale de consecinţă anularea contractului pentru nerespectarea obligaţiei de plată a preţului şi a cauzei ilicite cu obligarea pârâţilor la plata în solidar a daunelor interese rezultate din vânzare efectuată în frauda mandantului prin înţelegerea frauduloasă dintre mandatarul I.S. în calitate de vânzător şi Sc. T.B. Srl în calitate de cumpărător şi obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale a sumei datorate până la achitarea integrală a acesteia.
În fapt s-a arătat că la data de 21.12.2012, la BNP D. G., I. S., s-a prezentat în calitate de mandatar al reclamanţilor B.C. şi cu procurile autentificate sub nr. 254/04.02.2005 şi nr. 1744/22.07.2005 şi a vândut pârâtei SC Toramia Bussiness Srl reprezentată prin Ikeda Taiga – fiul pârâtului I.S., următoarele imobile: teren liber de construcţii în suprafaţă de 1799,55 mp situat în B., str. … nr. …., sector …. intabulat în CF nr. …., a Sectorului 4 Bucureşti, nr. cadastral ….; teren lot 2 suprafaţă de 2.212,00 mp situat în B., ….. nr. …., sector …, intabulat în Cartea Funciară nr. …. a Sectorului … B., cu număr cadastral … (imobil transcris în CF ….); teren lot 3 cu destinaţia de drum de acces în suprafaţă de 610,00 mp situat în B., …. nr. …, sector …, intabulat în Cartea Funciară nr. …. a Sectorului … Bucureşti, cu număr cadastral …. (imobil transcris în CF ….); teren extravilan în suprafaţă de 3.300,00 mp (3.427,97 mp rezultaţi din măsurătorile cadastrale) situat în comuna B., judeţ Ilfov, intabulat în Cartea funicară nr. …. B. cu număr cadastral ….; teren intravilan în suprafaţă de 1.702,49 mp situat în comuna B., judeţul Ilfov, intabulat în Cartea Funciară nr. … B. cu nr. cadastral ….
Preţul de vânzare stabilit de către pârâtul I.S. către propria societate este de 1.128.662,15 ron din care 437.427,90 ron pentru terenul în suprafaţă de 1799,55 mp situat în B., str. …. nr. …, sector …, intabulat în Cartea Funciară nr. …. nedefinitivă a sectorului …Bucureşti, cu nr. cadastral ….; 280.326,76 ron pentru terenul lot 2 în suprafaţă de 2.212, 00 mp situat în B., … nr. …, sector …, Bucureşti, cu număr cadastral …. (imobil transcris în CF ….); 276.017, 99 ron, pentru terenul lot 1 în suprafaţă de 2.178,00 situat în B., …. nr. …, sector …, intabulat în Cartea Funciară nr. …. a sectorului …, Bucureşti cu număr cadastral ….(imobil transcris în CF …); 77347,30 ron pentru terenul lot 3 cu destinaţia de drum de acces în suprafaţă de 610,00 mp situat în B., …. nr. …, sector …., intabulat în Cartea Funciară nr. …a Sectorului …Bucureşti, cu număr cadastral …. (imobil transcris în CF ….);7.500,00 ron pentru terenul extravilan în suprafaţă de 3.300,00 mp (3.427,97 mp rezultaţi din măsurătorile cadastrale) situat în comuna B., judeţ Ilfov, intabulat în Cartea funicară nr. …. B. cu număr cadastral …; 50.042,20 ron pentru terenul intravilan în suprafaţă de 1.702,49 mp situat în comuna Baloteşti, judeţul Ilfov, intabulat în Cartea Funciară nr. … B. cu nr. cadastral ….
Reclamanta a mai arătat că se susţine că acest preţ ar fi fost plătit de pârâta SC T. B. Srl şi că ar fi fost încasat de vânzătoare, prin mandatar, la dat autentificării contractului de vânzare, clauza din contract ţinând loc de chitanţă descărcătoare a plăţii.
S-a arătat de asemenea că reclamanta B.C.şi soţul acesteia J.M.Z.T.I, în anul 2004 considerând că vor face o afacere imobiliară din înstrăinarea terenurilor a acordat mandat pârâtului I.S., pentru ca în numele acestora să negocieze vânzarea terenurilor cuprinse în procuri la cel mai bun preţ şi, să le înstrăineze unor terţe persoane, urmând a încasa preţul şi a îl înmâna mandanţilor.
Procurile autentificate concretizau contracte de mandat dintre mandanţii şi pârâtul I. S. pe de o parte, însă la data efectuării vânzării acestea nu mai erau valabile întrucât potrivit art. 2015 C. civ. durata mandatului încetează la 3 ani, în lipsă de stipulaţie contrară, dar şi ca mandatul fusese revocat tacit.
S-a mai arătat că procurile vizau alte loturi şi suprafeţe de teren, aceste suprafeţe de teren fiind dezmembrate, obiectul procurii nu mai era acelaşi teren.
Reclamanta a arătat că soţul său J.M.Z.T.I, nu a acordat mandat şi nici nu s-a prezentat personal pentru a renunţa la dreptul său de superficie asupra terenului. Întrucât mandatul nu a fost realizat timp de 6 ani, iar reclamanta nu a primit nicio informare despre mandatul acordat în primii ani a apreciat că acesta a încetat prin neexecutare.
Pe de altă parte, mandatarul nu putea să înstrăineze bunul către sine nici direct nici prin persoane interpuse.
Aşadar, pârâtul I.S. deşi avea obligaţia de a acţiona în interesul mandantei reclamante B.C. acesta nu numai că nu a negociat cel mai bun preţ ci a acţionat în detrimentul acesteia, vânzându-i proprietatea către o societate în care el şi fiul său erau asociaţi, un astfel de contract având un caracter imoral şi ilicit şi prin aceea că prin înstrăinarea terenului forestier către persoana juridică de drept român Sc T.B. Srl s-au eludat dispoziţiile legale de interdicţie a cetăţenilor străini de a dobândi terenuri în România, societate ce a fost constituită doar în scopul de a dobândi bunuri imobile.
Reclamanta a mai susţinut că şi în situaţia în care se presupune validitatea mandatului, în schimbul transferului dreptului de proprietate, cumpărătoarea Sc T.B. Srl, trebuia să plătească preţul. Or se susţine în mod mincinos că preţul a fost achitat la data încheierii contractului de vânzare cumpărare sus menţionat întrucât o societate comercială nu putea face plăţi unei persoane fizice la valoarea contractului decât prin bancă şi nu în numerar.
În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâţilor, martori, expertiza şi orice alte probe ce se vor dovedi utile.
În drept au fost invocate disp. art. 2012, art. 2015 C. Civ. art. 2032, art. 1359, art. 1345, art. 1362 C. Civ. art. 1654 C. civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 08.08.2013, pârâţii au solicitat admiterea excepţiei netimbrării cererii cu consecinţa anulării cererii de chemare în judecată, admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată cu consecinţa respingerii cererii ca inadmisibilă; admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunilor în constatare având în vedere faptul că reclamanta are la îndemână acţiunea în realizare; admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii formulate în baza art. 1345 Noul Cod Civil, privind îmbogăţirea fără justă cauză; admiterea excepţiei litispendenţei în ceea ce priveşte capetele doi şi şase din cererea de chemare în judecată şi respingerea cererii de chemare în judecată.
În motivare s-a arătat că în urma cu circa 10 ani, paratul I.S. l-a cunoscut pe sotul reclamantei, numitul J.M.Z.T., cetatean iranian, posesor a Cartii de Identitate pentru Rezidenta Temporara pentru Cetatenii Straini in Romania nr. ….. RPR …., eliberata de catre Ministerul. de Interne din Romania la data de …., domiciliat in B., …. Nr…., care era frizer in B., iar in timp, s-a imprietenit cu acesta pentru ca vorbea limba japoneza si a aflat de la acesta ca in Romania, ca urmare a schimbarii regimului de guvernare, se pot face afaceri, inclusiv imobiliare. J.T. i-a recomandat sa investesc sume importante in cumpararea de imobile, terenuri si constructii. Intrucat legislatia romaneasca nu permite achizitionarea de terenuri de cetăţenii straini, pe de oparte, si intrucat pârâtul I.S. in K. si lucra ca director general la M.E.K., şi pe de altă parte, au convenit ca toate construcţiile ce vor fi cumparate sa fie achizitionate pârâtului Ikeda Shigeo si al unei societatii in care eram asociat cu J.M.Z.T. (I ….. SRL, înregistrată la ORC Bucureşti cu nr. ….,Cod unic de înregistrare …), iar terenurile sa fie achizitionate pe numele sotiei lui J.T., si anume pe numele reclamantei B.C.
În baza acestor intelegeri, in cursul anilor 2004 si 2005, B.C., a achizitionat din . fondurile trimise de pârâtul I.S. mai multe imobile printre care si terenurile ce fac obiectul prezentului litigiu,
S-a mai menţionat ca achiziţionarea terenurilor s-a facut pe numele sotiei lui J.T., respectiv pe numele reclamantei, deoarece pârâtul I.S. deplina incredere in acesta. Între părţi au existat si intelegeri scrise, iar ultima dintre acestea intitulata “Contract de parteneriat” a fost incheiat la data de 01.01.2009, cu referire la terenurile in discutie. Potrivit acestui contract, intervenit intre pârâtul I.S. in calitate de mandant si J.T.in calitate de partener, s-a stabilit ca: tranzactiile imobiliare efectuate pe teritoriul Romaniei au fost initiate de la mijlocul anului 2003, cand a fost înfiinţat si un sediu pentru desfasurarea operatiunilor); se reconfirma de catre Jalal Tarani, sotul reclamantei, ca toate achizitiile pentru proprietatile imobiliare, atat constructiile cat si terenuri cumparate pe numele lui. B.C. “sunt finantate in intregime” de catre mine (art. 1 pct. 2 si 3); proprietatea asupra acestor imobile, care sunt mentionate in lista A, anexa la intelegere, inclusiv a terenurilor ce fac obiectul prezentului dosar, imi apartine in totalitate (art. 1.4); toate cheltuielile si costurile legatede achizitionarea acestor imobile, cat si cele de gestionare a sediului de desfasurare a operatiunilor se recunosc ca fiind. facute in. totalitate de catre subsemnatul (art. 2.1).
La momentul achizitionarii terenurilor de catre B.C., a fost stabilit prin contractul de parteneriat din 2009, ca B.C. sa emita procuri autentice pe numele pârâtului I. S., fiind emise astfel procurile autentificate sub nr. …./04.02.2005 si …./22.07.2005 de BN EXPERT, prin care pârâtul I. S. era mandatat sa poată vinde terenurile, pe care B.C. le cumparase in baza contractelor de vanzare cumparare autentificate de BN EXPERT sub nr. …./24.09.2004, …/07.02.2005, …/22.04.2005 si contractelor de vanzare-cumparare autentificate de BN F.N. sub nr. …./2.12.2004 si …/2.12.2004. In baza procurilor emise pârâtul I.S. avea dreptul sa vandă “cui voi crede de cuvinta”, sa trateze conditiile vanzarii si sa încaseze pretul convenit dand chitanta descarcatoare”.
În anul 2008, pârâtul I.S. a venit si a rezidat constant in Romania, fapt pentru care s-a convenit si s-a incheiat contractul de parteneriat la data de 01.01.2009, prin care se reconfirma de catre J.T., sotul lui B.C., intelegerile anterioare ca proprietatile care formeaza obiectul acestui contract si enumerate în lista A, anexa la contract, inclusiv terenurile in litigiu, îi aparţin pârâtului I.S.. Explicatia este simpla, nici J.T.si nici B.C., nu au investit vreo suma de bani in achizitionarea acestor proprietati. Dimpotriva, acestia au beneficiat de un sediu al caror cheltuieli de exploatare le-a suportat pârâtul I.S. in exclusivitate la care s-a adaugat o suma de 2.000 euro lunar cu titlul de indemnizatie. De altfel B.C.si nici J.T.nu aveau posibilitatea fizica obiectiva sa detina aceste fonduri pentru cumpararea terenului, deoarece nu au venituri la acest nivel. In vederea dovedirii transmiterii sumelor de bani aferente platii pretului pentru terenul in litigiu.
Vazand ca au trecut doi ani de la data incheierii contractului de parteneriat din 2009, timp in care J.T. nu si-a indeplinit obligatia de a gasi cumparatori pentru terenuri, obligatie nerespectata in realitate pe o perioada de sapte ani, pe de o parte, precum si dezinteresul manisfestat de J.T. in continuarea parteneriatului, pârâtul I.S. a hotarat ca terenurile, in baza procurilor ce ii fusesera emise, sa le vand catre societatea T. B. SRL, unde avea calitatea de asociat majoritar, alaturi de fiul meu I.T., semnand contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. …. din 21.12.2011 de BNP D.G..
Cu toate ca atat reclamanta cat si sotul acesteia, J.T., nu au emis nici o pretentie la momentul vanzarii terenurilor catre T.B. SRL ca urmare a faptul ca terenurile au fost achizitionate din sumele transmise exclusiv de mine, in acest moment, B.C. sustine fara fundament ca aceste terenuri ii apartin dar nu arata situatia de fapt descrisa si anume ca in baza înţelegerii avute aceste terenuri au fost cumparate de B.C. pentru pârâtul I.S. cu sumele trimise de catre pârâtul I.S..
Cu privire la excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată pârâţii au arătat că: potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea 146/1997 privind taxele de timbru in vigoare la data introducerii cererii “acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează” la valoare.
Secţiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin Decizia I1r. 32/09.06.2008 examinand recursul in interesul legii inaintat de Procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 pct. 1, art. 2 pct.l lit. a) si b) si art. 2821 alin. (1) din Vechiul Cod proc. civ., in ceea ce priveste caracterul evaluabil sau neevaluabil in bani al litigiilor civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, dispune admiterea recursului in sensul in care: “Dispozitiile art. 1 pct. 1, art. 2pct. lIit. a) si b)si art. 2821 din Vechiul Cod proc. civ. se interpreteaza in sensul ca, in vederea determinarii competentei materiale de solutionare in prima instanta si in caile de atac, sunt evaluabile in bani litigiile civile si fU comerciale, avand ca obiect constatarea existentei sau inexistenteiunuidrept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent
daca este formulat petitul accesoriu privind .restabilirea situatiei anterioare”. Admiterea recursului in . interesul legii a produs modificarea Legii J 46/1997 prin introducerea la art.2 a alin; (11). “Dispoziţiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi cererilor în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum şi cererilor privind constatarea existenţei sau tnexistenşet unui drept patrimonial (…)”.
De asemenea, conform prevederilor art. 14 din Legea 146/1997 “Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel”.
Avand in vedere ca suntem in prezenta a mai multor actiuni formulate de reclamanta, cumulate intr-un. singur document intitulat “cerere de chemare in judecata”, au considerat pârâţii ca ar trebui calculate si platite taxele judiciare de timbru pe fiecare capat de cerere in parte.
Reclamanta a achitat taxa de timbru doar pentru capatul de cerere numarul trei privind “anularea actelor subsevecte, respectiva contractului de vanzare cumparare nr. 471/21.12.2011 BNP D.G.”. Al patrulea capat de cerere reprezinta de fapt o actiune in rectificarede carte funciara, neexistand in dispozitiile Legii 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara vreo alta operatiune de reinscriere a dreptului de proprietate in Cartea Funciara”, pe care pârâţii au considerat că reclamanta trebuie sa il precizeze si sa il timbreze conform legii.
In ceea ce privesc ultimele doua capate de cerere privind obligarea la daune interese si la dobanda legala, pârâţii au arătat reclamanta are obligatia sa indice o suma de bani pe care o solicita la momentul formularii cererii de chemare in judecata, la care va achita taxa de timbru provizorie conform dispozitiilor legale mai sus mentionate.
Faţă de aceste aspecte s-a solicitat admiterea exceptiei netimbrarii cererii si pe cale de consecinta, in baza prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea 146/1997 republicata, anularea cererii de chemare in judecata ca netimbrata in ceea ce priveste capatele de cerere. privind rectiflearea cartii funciare, daune interese si dobanda legala.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată pârâţii au arătat că desi reclamanta solicita anularea contractului de vanzare cumparare pentru cauza ilicita si imorala, nu se invoca vreo cauza a contractului in general. Din modul in care este redactata cererea de chemare in judecata in ceea. ce. priveste capatul sapte al cererii de chemare in judecata, respectiv anularea contractului pentru cauza ilicita, avand in vedere principiul disponibilitati, au apreciat că reclamanta invoca nulitatea absoluta pentru lipsa cauza ilicita si imorala dar nu face referire la motivul care determina fiecare parte sa incheie. contractul, asa cum prevede art. 1235 Noul Cod civ.
In situatia in care nu se indica o cauza a contractului in general, apreciem ca nu se poate solicita nici anularea contractului pentru cauza ilicita si imorala.
Din descrierea situatiei de fapt, rezulta indubitabil cauza pentru care B.C. a incheiat contractul de vanzare-cumparare din 2004 si. pentru care i-a fost acordat mandat pârâtului, I. S..
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare pârâţii au arătat că în baza art. 35 Noul Cod proc. civ.”Cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Cererea poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege.”
In cazul de faţă reclamanta are la indemana diverse actiuni in realizare.cum ar fi cea privind constatarea nulitatii (care este din punct de vedere juridic este o actiune in realizare) in cazul existentei vreunei interdictii, motiv pentru care nu poate solicita constatarea existentei unei interdictii de instrainare si a neachitarii efective a preţului.
În privinţa excepţiei inadmsibilităţii cererii întemeiate pe disp. art. 1345 Noul Cod Civil privind îmbogăţirea fără justă cauză, pârâţii au arătat că având in vedere caracterul subsidiar al acestei actiuni prevazut de art. 1348 Noul Cod civ. (“cererea de restituire nu poate fi admisa, daca cel prejudiciat are dreptul la o alta actiune pentru a obtine ceea ce ii este datorat”) si datorita faptul ca reclamanta are la indemana diverse actiuni ce pot fi formulate pentru a obtine presupusa “datorie”, inseamna ca actio de in rem versoeste inadmisibila.
În ceea ce priveşte excepţia litispendenţei cu privire la capătul doi şi şase al cererii de chemare în judecată, pârâţii au arătat că reclamanta invoca aceeasi actiune privind constatarea interdictiei de instrainare aterenurilorla capetele doi si sase din cererea de chemare in judecata. Nu conteaza ca pentru cel de-al saselea capat al cererii de chemare in judecata este trecut de catre reclamanta ca “subsidiar”.
Au apreciat pârâţii ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 137 Noul Cod proc. civ. fiind vorba de o chemare in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte, inaintea aceleiasi instante, prin cereri distincte (faptul ca ambele cererii sunt fizic in acelasi document, la capete de cerere separate, nu ar trebui sa induca instanta in eroare cu privire la notiunea de “cerere” distincta, deoarece prin Cerere, se intelege juridic actiunea promovata si nu documentulfizic ‘pe care este expusa o actiune, avand in vedere si dispozitiile art. 198 Noul Cod proc. civ.)
În ceea ce priveşte priveste primul capat de cerere. de constatare a caducitaţii procurilor autentificate sub nr. …/04.02.2005 si …/22.07.2005 de Biroul Notarial “Expert” din Bucuresti. conform prevederilor arte 2015 din Noul Cod Civil pârâţii au arătat următoarele:
Caducitatea este o cauză de ineficacitate a actului juridic, care constă în lipsirea acestuia de toate efectele, datorită intervenirii unor cauze posterioare încheierii lui şi . independent de voinţa autorului actului 1. Caducitatea se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: presupune un act juridic valabil incheiat; produce efecte numai pentru viitor; presupune o cauza ulterioara .incheierii actului juridic; imprejurarea care determina caducitatea este, intotdeauna , straina de vointa autorului actului juridic. Caducitatea, ca institutie de drept, nu a fost reglementata in. vechiul Cod Civil sau alt. act normativ si nici in actualul Cod civil, aceasta fiind mentionata de doctrina doar raportat la anumite materii cum ar fi cea a Iegatelor si ofertelor de vanzare-cumparare dar nu cu privire la mandat.
Raportat la speţa de faţă, pentru ca procurile sa fie “caduce” inseamna ca aceste au fost valabil incheiate, cu respectarea legii, dar, ca urmare a unei cauze posterioare incheierii acestora si straina de B.C. procurile sa fie lipsite de efect. Reclamanta nu identifica nicio cauza posterioara incheierii procurilor spre a fi analizata. De asemenea, aceasta cauza ar trebui sa fie anterioara semnarii contractului de vanzare-cumparare din 2011.
Motivarea in drept a solicitarii de constatare a caducitatii procurilor nu este relativa materiei caducitatii, in sensul ca art. 2015 din Noul Cod Civil prevede ca “daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza in 3 ani de la incheierea lui” si nu face referire la caducitate. Or, aceasta prevedere este relativa la incetarea efectelor contractului de mandat ca urmare a ajungerii la termen a acestuia si nu ca urmare a unei cauze posterioare incheieriieontractului de mandat si straina de B.C. care atrage desfiintarea acestora pentru viitor. .
Astfel, in opinia reclamantei procurile erau valabila o perioada de maximum trei ani intrucat asa prevad dispozitiile art. 2015 din Noul Cod Civil si ca urmare a expirarii acestuitermen de trei ani, ace aste procuri ar fi “caduce”. Totusi, contrar acestei opinii atat doctrina cat si jurisprudenta opineaza ca pentru a opera caducitatea unui act in general ar fi trebuit sa survina decesul, punerea sub interdictie a autorului actului sau pierea bunului. Or, Burlacu Corina nu se afla in niciunul din cazurile in care caducitatea ar fi putut opera.
Aspectu1 evocat de reclamanta in ceea ce priveste perioada de valabilitatea procurilor autentificate sub nr. …/04.02.2{)05 si …./22.07.2005 de BNP EXPERT, nu este in concordanta cu legea pentru urmatoarele argumente: prin legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Noului Cod Civil (legea m. 278/2009) se arata ca acesta intra in vigoare incepand cu data de 01.10.2011 iar contractul de vanzare-cumparare a fost semnat in data de 21.12.2011; prin art. 3 si 5 din aceasta lege similare cu art. 6 alin. (2) si (5) din Noul Cod Civil, se arata ca “actele si faptele juridice incheiate, ori dupa caz savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a Codului Civil nu pot genera alte efecte juridice decatcele prevazute de. legea in vigoare de la data incheierii sau dupa caz, savarsirii ori producerii lor” (art, 3). Dispozitiile actualului Cod Civil se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau dupa caz produse ori savarsite. dupa intrarea sa in vigoare (art. 5 alin. (1) din Legea 71/2011 si art. 6 alin. (5) din Noul Cod Civil);
Prin art. 6 alin. (1) din Noul Cod Civil se arata ca legea nu are putere retroactiva; Legea in vigoare la data încheierii unui act juridic va reglementa atat efectele trecute adica efectele care s-au produs sub imperiul ei (principiul neretroactivitatii), cat si efectele viitoare, adica efectele care se vor produce dupa intrarea in vigoare a legii noi (ultraactivitatea legii vechi).
Din continutul acestor texte rezulta ca in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art. 2015 din Noul Cod Civil, deoarece procurile au fost emise in baza prevederilor Vechiului Cod Civil care prevad ca procura este o varianta a contractului de mandat special reglementat. de dispozitiile art. 1532 si urmatoarele din Vechiul Cod Civil. ‘
Conform art. 1552 din Vechiul Cod civil, aplicabil spetei, se prevad doar trei cazuri de incetare a mandatului: prin revocare, prin renuntarea mandatarului si prin moartea sau punerea sub interdictie a mandatarului ori mandantului.
Spre deosebire de actualul Cod Civil, Vechiul Cod Civil nu prevede vreo durata limitata a contractului de mandat inclusiv a procurii si in consecinta procurile autentificate sub nr. …/04.02.2005 si …./22.07.2005 de BN EXPERT de BN Expert, urmeaza sa-si produca efectele daca nu intervine unul din cazurile prevazute de art.15 52 Vechiul Cod Civil.
In cazul de fata la data incheierii contractului, de vanzare-cumparare autentificat sub nr. …./21.12.2011 de BNP D.G., pentru procurile autentificate sub nr…../04.02.2005 si …/22.07.2005 de BN EXPERT notarul public a solicitat de la Registrul National al Procurilor Revocate (RNPR) certificatele emise de INFONOT sub nr. …, …, …, … cu privire la starea acestor procuri (atasate in copie prezentei intampinari), care atesta ca procurile nu erau revocare,
Pârâţii au mai arătat că nu au avut niciodată o discutie cu B.C. şi cu J.M.Z.T., de la data emiterii procurilor si paria in prezent in ceea ce priveste restituirea sau revocarea acestora. Deasemenea nu mi-am exprimat niciodata acordul pentru a preda aceaste procuri, dimpotriva scopul pentru care au fost emise era acela de a-mi garanta investitiafinanciara facute de mine, astfel cum am aratat mai sus.
In ceea ce privesc sustinerile reclamantei prin cererea de chemare in judecata ca “mandatul nu a fost realizat timp de 6 ani” pârâţii au invederat instantei urmatoarele: conform Conventiei de parteneriat din 2009 , pârâtul I.S. avea dreptul sa ia decizile de vanzare cu privire la teren; mandatul nu a fost acordat doar pentru o perioada de sase ani sau pentru o perioada determinata astfel incat acesta să aibă obligatia de a efectua vreun act de instrainare in perioada mentionata de reclamanta; reclamanta confunda mandatul cu o obligatie de instrainare stabilita pentru o anumita perioada; din cauza ascunderii situatiei de fapt reale, reclamanta se prezinta fals ca un veritabil proprietar asupra terenului.
II. In ceea ce priveste cel de-al doilea si al saselea capat de cerere privind constatarea interdictiei de instrainare a mandatarului catre sine si ca pretul nu a fost achitat de catre cumparator vanzatorului,precum si, anularea contractului’ pentru nerespectarea obligatiei de plata a pretului si pentru cauza ilicita pârâţii au învederat următoarele:
In primul rand, sla capatul sase al cererii de chemare in judecata, au considerat ca fi vorba de doua actiuni de constatare : prima privind interdictia de instrainare a mandatarului catre sine si cea de-a doua privind neachitarea efectiva a pretului; si doua actiuni de anulare pentru nerespectarea obligatiei de plata a pretului si pentru cauza ilicita.
In al doilea rand, s-a arătat ca reclamanta a mai solicitat partial acelasi lucru si prin capatul de cerere numarul doi, motiv pentru care s-au apreciat aplicabile aceleasi aparari pentru ambele capete de cerere. In situatia în care se considera ca ar fi vorba de o alta actiune, apreciem interdictia de instrainare a mandatarului catre sine neintemeiata in drept si nici in fapt, deoarece nu a, existat vreo vanzare catre mandatar ci catre o alta persoana juridica T.B. SRL. In temeiul art. 200 Noul Cod de Procedură Civilă s-a solicitat regularizarea cererii de chemare în judecată de către reclamant şi apoi în caz de neconformare, anularea acesteia.
În al treilea rând s-a arătat că reclamanta în mod greşit consideră ca o acţiune în constatare are drept consecinţă anularea actului juridic.
Astfel în baza art. 1 alin. (1) din Legea societatilor 3111990 “In vederea desfasurarii de activitati cu scop lucrativ, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati cu personalitate juridica, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi”, iar conform art. 41 alin. (1) din acelasi act normativ “societatea este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului”. In cazul de faţă T.B. SRL este o societate inregistrata in registrul comertului conform: Legii 31/1990 ceea ce inseamna ca este o entitate cu personalitate juridica proprie asa cum prevede art. 1889 Noul Cod Civil. In baza art. 192 si art. 193 alin. (1) NoulCodciv.: “persoana juridica participa in nume propriu la circuitul civil si raspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile proprii, afara de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel”. Pentru acest considerent inseamna ca nu exista situatia de fapt prevazuta la art. 1654 alin. (1) lit. a) Noul Cod Civil si in consecinta prevederea legala nu este aplicabila.
Art. 1654 Noul Cod Civil nu este aplicabil avand in vedere ca procurile de vanzare au fost incheiate sub imperiul legii vechi, mai exact dispozitiile art. 1308 pct. 2 Vechiul Cod Civil: “Sub pedeapsa de nulitate, nu se pot face adjudecatari nici direct, nici prin persoane .interpuse: ( … ) mandatarii, ai averii ce sunt insarcinati sa vanda”. Aceleasi considerente pentru. care procurile sunt valabile in baza legii vechi si pentru care nu se aplica termenul de valabilitate a mandatului de trei ani conform noii reglementari sunt aplicabile si in acest caz.
Nu se poate ca dupa ce partile se inteleg pe un contract de mandat pe o lege veche, prin intrarea in vigoare a unei noi reglementari sa modifice conditiile juridice in care obligatiile pot fi desfasurate. La data la care procurile au fost acordate nu exista interdictia. prevazuta de art.16S4 Noul Cod Civil ci interdictia prevazuta de art.1308 pct. 2 Vechiul Cod Civil care. se aplica numai in cazuladjlldecarilorsi nu al vanzarii. .
In ceea ce priveste neachitarea efectiva a pretului reclamanta nu face nicio dovada in acest sens, motiv pentru care pârâţii au considerat cererea neintemeiata. Reclamanta mentioneaza ca plata nu a fost achitata efectiv deoarece nu exista un transfer bancar, dar in cazul de faţă plata s-a realizat in numerar. Aceasta situatie rezulta din contract de vanzare cumparare autentificat nr. …/21.12.2011 BNP D.G. in art. 4 cu puterea doveditoare prevazuta de art. 270 Noul Cod proc. civ. iar daca reclamanta intelege sa conteste acest aspect trebuie sa realizeze dovada contrara. Plata nu trebuie neaparat realizata doar prin transfer bancar ci se poate si in numerar. In realitate plata in principal reprezinta remiterea unei sume de bani; iar legea prevede si posibilitatea platii prin virament bancar, asa cum rezulta din dispozitiile art. 1469 si 1504 Noul Cod Civil, Aceasta cerere este neintemeiata si sub aspect ca neplata pretului unui contract in general nu atrage sactiunea nulitatii relative ci se poate vorbi de alte institutii de drept (art. 1724 Noul Cod Civil), daca sunt indeplinite conditiile legale.
Au mai arătat pârâţii că, in speta nu exista nici activitatea de interpunere de persoane deoarece societatea T.B. SRL nu a vandut ori transmis dreptul de proprietate sub o alta forma mai departe catre mandatarul I.S. si nici nu exista vreun inscris care sa exprime vreo promisiune de vanzare ori vreo intelegere in acest sens intre mandatar si T.B. SRL. Nu se poate vorbi de art. 1364 alin. (1) lit. a) Noul Cod Civil, respectiv de interdictia de vanzare amandatarului prin persoane interpuse a bunurilor pentru care este insarcinat sa le vanda, in conditiile in care nu exista inscrisul din care rezulta ca mandatarul este proprietarul bunurilor ce trebuia sa le vanda.
Desi nu se solicita drept capat de cerere, in dezvoltarea motivelor reelamanta invoca o imposibilitate de plata in numerar avand in vedere ca T.B. SRL este o societate inregistrata conform Legii 31/1990 (pag nr. 6), motiv pentru care pârâţii au arătat:
Modalitatile de plata, numerar sau prin banca, nu reprezinta o cauza de nulitate (absoluta sau relativa) a contractului de vanzare cumparare, ci o discutie de ordin fiscal, astfel încât încălcare normelor legale fiscale conduc la aplicarea amenzii contravenţionale şi în nici un caz la nulitatea absolută or relativă a vreunui act, indiferent de forma în care a fost încheiat.
În ceea ce priveşte anularea contractului pentru cauză ilicită, pârâţii au arătat că nu si-a menţionat temeiul juridic al acestei actiuni, facand astfel imposibil de realizat o completa exprimare a dreptului la aparare, drept care consideram caa fost incalcat in aceste conditii.
Avand in vedere dispozitiile art. 194 lit. d) Noul Cod proc. civ., pârâţii au solicitat instantei judecatoresti in temeiul art. 200 alin. (2) Noul Cod proc. civ. sa puna in vedere reclamantei sa indice temeiul juridic al nulitatii invocate si şi-au rezervat dreptul de completare a prezentei intampiriari dupa regularizarea actiunii.
Presupunând si apreciind aplicabile in speta dispozitiile art. 1235-1239 Noul Cod civ., unde “cauza este motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul” (art. 1235 Noul Cod civ.), cu urmatoarele conditii: “Cauza trebuie sa existe, sa fie ilicita si morala”(art. 1236 alin. (1) Noul Cod civ.). Presupunând de asemenea ca ar fi vorba de nulitate relativa avand in vedere careclamanta foloseste termenul de “anulare” a contractului de vanzare cumparare, pârâţii au arătat următoarele:
Din modul in care sunt formulate capetele de cerere de catre, reclamanta folosindu-se expresia pe cale de consecinta” la capatul sase al cererii de chemare in judecata si din dezvoltarea motivelor la comun pe toate capetele de cerere unde se’ mentioneaza ca paratul I.S. “nu a negociat cel mai bun pret ci a actionat in detrimentul” reclamantei, realizand o vanzare catre T.B.SRL unde asociat este reclamantul cu fiul sau, “un astfel de contract avand un caracter imoral si ilicit si prin aceea ca prin instrainarea terenului forestier catre T. B.SRL” se “eludau dispozitiile legale de interdictie a cetatenilor straini de a dobandi terenuri in Romania, societate constituita doar in scopul de a dobandi bunuri imobile”, deducem urmatoarele posibile solicitari in ceea ce priveste actiunea pentru cauza ilicita: interdictia, de instrainare prevazuta de art. 1654 Noul Cod civil; se considera cauza faptul ca paratulnua negociat cel mai bun pret; se ‘considera cauza faptul ca vanzarea s-a realizat catre o societate in care I.S. fiul lui sunt asociati; incalcarea dispozitiilor legale privind dobandirea de terenuri de catre straini. Desi in momentul in care se formuleaza capatul de cerere se mentioneaza doar caracterul ilicit al cauzei, in dezvoltarea motivelor se mentioneaza si caracterul imoral al cauzei, motiv pentru care ne vom apara, pe ambele caractere. Definitiile acestor caractere ale cauzei contractului in general sunt date de art. 1236 alin. (2) si (3) Noul Cod Civ.
Cu privire la împrejurarea că pârâtul I.S., deşi avea obligaţia de a acţiona în interesul mandantei B.C., nu a negociat cel mai bun preţ ci a acţionat în detrimentul acesteia s-a arătat că această imprejurare nu reprezinta cauza a contractului in general, inclusiv nici a contractului de vanzare cumparare conformart. 1235 NoulCod Civil; nu este contemporana semnarii contractului de vanzare cumparare, negocierea pretului ca operatiune realizandu-se in fapt inainte de incheierea contractului de va.nzare cumparare, motiv pentru care nu reprezinta motiv de nulitate in general, conditie ce rezulta din prevederile art. 1246 alin. (1) Noul .Cod civ.: “Orice contract incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabila este supus nulitatii, daca prin lege nu se prevede alta sanctiune”; nu se refera la vreo clauza din contractul a carui nulitate se solicita (contractul de va.nzare cumparare este reglementat expres de lege si nu constituie. in intregul lui sau in esenta lui drept contract cu cauza ilicita si imorala, deoarece vanzare-cumpararea in general de bunuri nu contravine legii, ordinii publice sau bunelor moravuri); si este nedoveditainfapt, Deasemenea, reclamanta nu indica care sunt dispozitiile legale, normele de conduita ale ordinii publice si/sau bunele moravuri care sunt incalcate.
Au considerat pârâţii ca faptul de a “nu negocia cel mai bun pret” nu contravine legii, ordinii publice sau bunelor moravuri si, chiar daca imprejurarea ar fi probata, nu este de natura a răsturna prezumţia de cauza valabila a contractului de vanzare cumparare, conform art. 1239 alin. (2) Noul Cod civ.: “existenta unei cauze valabile •se prezuma pana la proba contrara”. Pentru .nerespectarea acestei obligatii contractuale exista alte institutii de drept puse la dispozitia mandantului in alt tip de actiune.
Cu privire la susţinerile reclamantei că paratul I.S. a vandut terenurile catre o societate care are in structura de asociat pe mandatar si pe fiul mandatarului, faptul ca paratul I. nu ar fi respectat dispoziţiile art. 1654 Noul Cod Civil şi faptul ca societatea parata a fost constituita in scopul de a dobândi bunuri imobile s-a arătat că aceste sustineri se refera toate impreuna la interdictia prevazuta de art. 1654 Noul Cod Civil, pentru care apararile realizate in ceea ce priveste capatul sase al cererii .de chemare in judecata sunt aplicabile si in acest caz. Prima si ultima imprejurare luate separat nu reprezinta cauze ale contractului in general, nu sunt motive de nulitate deoarece nu sunt contemporane semnarii contractului si nu se mentioneaza care sunt dispozitiile legale, normele de conduita ale ordinii publice si/sau bunele moravuri care sunt incalcate.
Semnarea unui contract de vanzare cumparare, in care vanzatorul este reprezentat prin mandatar iar cumparatorul este o societate, care are ca asociati pemandatar si pe fiul mandataruluisau care are obiect de activitate in domenIul imobiliar, nu contravine legii, ordinii publice. sau bunelor moravuri. Dimpotriva avand in vedere dispozitiile coroborate din materia contractului de vanzare cumparare, contractului de mandat si legislatie in materie de societate rezulta ca semnarea unui astfel de contract este legala.
Vanzarea unui bun imobil se poate realiza legal catre orice persoana fizica (cetatean roman) sau juridica (de nationalitate romana), indiferent de cine detine capitalul social si indiferent de caen.Si mai mult, T.B. SRL are ca obiect secundar de activitate Cod CAEN … ¬”Cumpararea si vanzarea bunurilor imobiliare proprii”, alaturi de alte cincizeci de obiecte de activitate.
Nu exista in acest sens vreo interdicţie reglementata in materia contractului de mandat, contractului de vanzare cumparare, drept societar sau cu privire la bunurile .imobile, in functie de structura asociatilor sau de obiectul de activitate al societatilor. .
În privinţa susţinerii reclamantei în sensul că prin înstrăinarea terenurilor s-au eludat dispoziţiile legale de interdicţie a cetăţenilor de a dobândi terenuri în România, pârâţii au arătat că prin vanzarea unui teren catre o societate romana nu se eludeaza interdicţiile cetatenilor straini de a dobandi terenuri in Romania. Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor a fost abrogata prin Legea 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente (Titlul X – Circulatia juridica a terenurilor), Titlul X din Legea 247/2005 fiind abrogat prin Legea 7112011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind Codul Civ. In baza art. 6 din Legea 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine:
In speta, nu exista vreun transfer al dreptului de proprietate asupra unui teren catre o persoana fIzica sau juridica straina care sa conduca la vreo incalcare a dispozitiilor legale in aceasta materie, ci catre o persoana juridica romana, respectiv T.B.SRL
Cu privire la capătul de cerere privind anularea actelor subsecvente, respectiv a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. …/21.12.2011, pârâţii au arătat că acest capăt este un capat de cerere subsecvent unei actiuni in constatarea nulitatii unui act iar reclamanta nu a formulat acest tip de actiune in nici un capat al cererii de chemare in judecata. Principiul anularii actelor sub secvente reprezinta un efect al nulitatii alaturi de retroactivitate si restabilirea situatiei anterioare. In cazul nostru, reclamanta confunda caducitatea cu nulitatea. Daca procurile ar fi “caduce” asa cum reclamanta solicita in primul capat al cererii de chemare in judecata, nu inseamna ca vanzarea ar fi lovita de nulitate.
In ceea ce privesc capetele patru si cinci al cererii de chemare in. judecata privind “reinscrierea dreptului de proprietate al reclamantei in Cartea Funciara. repunand reclamanta in situatia anterioara” si “obligarea la plata cheltuielilor de judecata” s-a arătat că avand in vedere modul de redactare al cererii, in primul rand acest capat de cerere ar trebui precizat de catre reclamanta pe considerentul ca nu exista operatiunea de “reinscriere a dreptului de proprietate in Cartea Funciara” iar motivarea in drept a acestei solicitari este inexistenta in cuprinsul cererii de chemare in judecata.
Raportat la solicitarea cuprinsa in capatul patru de cerere, s-a opinat ca de fapt reclamantii ar solicita o rectificare a inscrierilor din Cartile Funciare ale terenului ce face obiectul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. …./21.12.2011. Conform prevederilor art. 907 si art. 908 din Noul cod civil, actiunea in rectificare este acea actiune prin care orice persoana interesata poate solicita, in cazurile prevazute de lege, radierea sau indreptarea ori corectarea inscrierilor de carte funciara in scopul restabilirii concordantei dintre starea tabulara si situatia juridica reala a imobilului inscris in cartea funciara. In acest sens, se poate aprecia ca actiunea in rectificare este o actiune reala, deoarece urmareste ocrotirea unui drept real si personal, dupa caz, accesorie (in principiu), in realizarea de drepturi, si, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiune, imprescriptibila extinctiv impotriva.succesorului tabular sia tertilor subdobanditori de reacredinta.
Pârâţii au considerat capatul de cerere privind reinscrierea dreptului de proprietate al reclamantei in cartea funciara drept secundar primului si celui de-al treilea capat al cererii de chemare in judecata formulata de reclamanta, pentru care au solicitat respingerea ca nefondat in cazul in care se respinge si capotului de cerere principal.
În ceea ce priveşte capătul de cerere privind daunele interese reprezentând diferenţa de preţ, s-a arătat că reclamanta nu mentioneaza la inceputul cererii de chemare in judecata care este frauda, ci doar in dezvoltarea motivelor se mentioneaza ca “in conditiile in care ii era interzisa instrainarea unui bun catre sine, in lipsa de stipulatie contrara, consider, de asemenea, ca aceasta conventie s-a incheiat in mod fraudulos” si apoi se solicita daune interese “pe cale de consecinta”. Fraudarea legii intr-un contract nu presupune obligarea la•daune interese, motiv pentru care s-a solicitat respingerea acestui capăt de cerere
Conditiile raspunderii civile delictuale care trebuie indeplinite sunt urmatoarele: existenta unei fapte ilicite; raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia. A vand in vedere ca reclamanta solicita obligarea paratilor in solid ar inseamna ca toate conditiile trebuie sa se identifice atat pentru I.S. cat si pentru T.B. SRL, mai exact in persoana numitului I.T., administrator al societatii.
In ceea ce priveste prima conditie, interdictia prevazuta de art. 1654 alin. (1) lit. a) Noul Cod civ, invocata de catre reclamanta nu reprezinta o fapta in general, si evident nicio fapta ilicita, tocmai pentru ca este o dispozitie legala si nu o actiune/inactiune realizata de catre paratul I.S.. Altfel spus, in speta actiunea paratului I.S. este semnarea contractului de-vanzare cumparare, care nu reprezinta o fapta ilicita, si nu vanzarea sub interdictia prevazuta de art. 1654 alin. (1) lit. a) Noul Cod civ., deoarece aceasta ultima parte este o institutie de drept si nu o actiune/inactiune ce poate fi desfasurata de paratul I.S.. “Atunci cand se analizeaza fapta ilicita ca element al raspunderii civile delictuale, se are in vedere acceptiunea obiectiva, adica manifestarea exterioara a unei atitudini de constiinta si de vointa a unei anumite persoane.
In ceea ce priveste existenta unui prejudiciu, se mentioneaza diferenta dintre pretul de piata si pretul din contractul de vanzare cumparare incheiat. Din punct de vedere juridic nu exista in realitate un pret de piata pentru a determina o diferenta. Reclamanta B.C.nu a achitat vreo suma de bani pentru terenurile ce fac obiectul contractului de vanzare cumparare ca sa se puna problema existentei unui prejudiciu. in patrimoniul ei. Nu exista o scadere a patrimoniului reclamantei in conditiile in care sumele de bani prin care au fost achizitionate terenurile au fost furnizate de catre I.S., astfel cum am aratat in prezentarea situatiei de fapt.
In ceea ce priveste raportul de cauzalitate, nu exista legatura intre diferenta de pret invocata de catre reclamanta si interdictia prevazuta de art. 1654 alin. (1) lit. a) Noul Cod Civil. De asemenea, nu exista cauzalitate intre T.B. SRL si fapta ilicita, interdictia prevazuta de art. 1654 alin. (1) lit. a) Noul Cod Civil aplicandu-se pentru dobandire/cumparare dar numai in persoana mandatarului, I.S., nu si a altei persoane, fizice sau juridice.
Paratul I.S. nu se face vinovat de savarsirea vreunei fapte ilicite. Vanzarea sub interdictia mai sus mentionata nu este realizata cu vinovatie din partea lui I.S., deoarece nu existau dispozitiile art. 1654 alin. (1) lit. a) Noul Cod civ.Ia momentul in care au fost emise procurile si nici nu se aplicau legal la momentul semnarii contractului de vanzare cumparare. De asemenea, ni putem observa vreo culpa din partea T.B.SRL.
Analizand dispozitiile art. 1359 Noul Cod civ. privind repararea prejudiciului constand in vatamarea unui interes, apreciem ca reclamanta nu face dovada conditiilor pe, care trebuie sa le indeplineasca interesului: legitimitatea, seriozitatea si aptitudinea de a creea aparenta unui drept subiectiv. In realitate reclamanta nu mentioneaza care este interesul care a fost vatamat, iar ceea ce sustine reclamanta apare clar ca fiind un drept subiectiv si nu un interes.
Au mai arătat pârâţii că nu s-a realizat vreo punere in intarziere cu privire la solicitarea vreunei sume de bani printr-o notificare inainte de cererea de chemare in judecata.
În ceea ce priveşte capătul de cerere privind dobânda legală pârâţii au arătat că acest capat de cerere este accesoriu capatului de cerere privind solicitarea de daune, motiv pentru care solutia de respingere pe capatul opt al cererii de chemare in judecata trebuie sa conduca si la solutia respingerii ultimului capat de cerere.
Pârâţii au solicitat instantei sa puna in vedere reclamantei sa indice suma solicitata cu prezentarea modului de calcul in temeiul art. 200 Noul Cod proc .. civ., pentru ca paratii sa poata sa-si pregateasca apararile corespunzatoare, iar in cazul in care regularizarea nu este realizata solicitam anularea cererii in baza aceluiasi temei legal. ‘ ,
Pârâţii au arătat că nu s-a realizat vreo punere in intarziere printr-o notificare anterioara cererii de chemare in judecata cu privire la dobanda legala şi că nu se poate cumula dobanda legala cu prejudiciul.
În ceea ce priveşte dezmembrare terenului situat în str. …. nr. …., sector ….B. s-a arătat că terenul in suprafata de 5.000 mp situat in Municipiul B., str. …. Nr…, sector …., stola …, parcela … a fost dezmembrat in trei loturi conform actului de dezmembrare autentificat sub nr. …./14.08.2008, si din acest motiv in contractul de vanzare cumparare apar cele trei loturi care insumate fac aceiasi suprafata. Din punct de vedere juridic obiectul procurilor este acelasi cu obiectul contractului de vanzare cumparare semnat in anul 2011, chiar daca unul dintre imobile la care una dintre procuri se refera a fost dezmembrat. Operatiunea de dezmembrare din punct de vedere juridic nu presupune emiterea de noi procuri pentru suprafetele rezultate, fiind o activitate des inta1nita in domeniul imobiliarelor de impartire a proprietatile in loturi spre a fi vandute mai usor. Principiul juridic de baza aplicabil este acela conform caruia “acolo unde legea prevede sau permite mai mult, implicit permite, si mai putin” (“a maiori ad minus”). In cazul nostru legea este contractul de mandat conform art. 969 Vechiul Cod Civil (preluat in art: 1270 Noul Cod Civil).
În ceea ce priveşte îmbogăţirea fără justă cauză s-a arătat în finalul cererii de chemare in judecata reclamanta invoca dispozitiile art. 1345 din Codul Civ. ce se refera la imbogatirea fara justa cauza, cerere neformulata la inceputul cererii si nedezvoltata in cuprinsul acesteia, pentru care au solicitat si anularea, in caz de neconformare , . a reclamantului, in baza art. 200 Noul Cod proc. civ.
Pârâţii au mai arătat ca nu sunt indeplinire condiţiile acestei institutii de drept inclusiv că nu există o diminuare a patrimoniului reclamantei si nici o creştere a patrimoniului. paratilor, nici vreo legatura intre aceste diferente de patrimoniul, nu este vorba de o cauza in justa s.a.m.d.
În ceea ce priveşte lipsa consimţământului lui J.M.Z.T., s-a arătat că nu a facut dovada ca detine vreun drept de superficie asupra terenurilor litigioas asa cum este definit de art. 693 din Noul Cod civ., vreun drept de proprietate sau alt drept real asupra terenului din speta.
Acesta fiind cetatean strain, in conditiile art. 44 alin 2 din Constitutia Romaniei, nu poate dobandi in proprietate terenuri in Romania, prin urmare nu are calitatea de proprietar-vanzator al terenului descrise in cuprinsul contractului de vanzare-cumparare a carui nulitate o solicita. Si mai mult, nici nu este mentionat ca vanzator in cuprinsul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. …/21.12.2011. Singura persoana care are calitate de vanzator in contractul de vanzare¬cumparare este rec1amanta B.C..
Pârâţii au arătat că nu există obligatia acestuia sa renunte la un eventual drept de superficie asupra terenului. Nu exista aceasta conditie exprimata in vreo dispozitie legala, inclusiv nici pentru contractul de mandat si nici pentru contractul de vanzarecumparare. Mai mult, in momentul in care da mandat se mentioneaza si cu privire lafaptul ca acesta ar detine doar un drept de superficie.
Terenurile in discutie erau la momentul cumpararii si sunt in continuare libere de constructii, nepunându-se problema existentei vreunui drept de superficie.
În drept au fost invocat disp. art. 205 şi următoarele N CPC.
Prin întâmpinare s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, probei cu interogatoriul reclamantei şi proba testimonială.
Prin încheierea de şedinţă din data de 01.10.2013, Tribunalul a respins excepţia de netimbrare şi excepţia de litispendenţă în privinţa capetelor doi şi şase din cererea de chemare în judecată, a calificat excepţia inadmisibilităţii ca fiind apărare de fond, a încuviinţat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul persoanelor fizice şi proba testimonială, a respins ca inadmisibilă cererea de audiere a martorului J..M.Z.T.şi a respins ca neutilă soluţionării cauzei cererea de încuviinţare a probei cu interogatoriul pârâtei – persoană juridică şi a respins ca nefiind utilă soluţionării cauzei proba cu expertiza în specialitatea evaluarea proprietăţii imobiliare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul reţine următoarele:
La data de 22.07.2005 a fost întocmită procura autentificată cu nr. 1744, prin care B.C.şi J.M.Z.T.l-au împuternicit pe I.S. să vândă terenul situat în B., …. nr. …, sector …, parcela …., în suprafaţă de 5.000 m.p., precum şi terenul situat în Bucureşti, str. …i nr. …, sector …, în suprafaţă de 1.799,55 m.p.. De asemenea, în baza procurii autentificate cu nr. …/04.02.2005, I.S. a fost împuternicit de către aceiaşi mandanţi să vândă terenurile dobândite în baza contractelor de vânzare – cumpărare autentificate cu nr. …, …, …, …, …, … şi ….
În baza procurilor menţionate, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat cu nr. …/21.12.2011 la BNP D.G., B.C., prin mandatar I.S., a înstrăinat către S.C. T. B. S.R.L. mai multe terenuri, în schimbul sumei totale de 1.128.662,15 lei.
Primul capăt al cererii de chemare în judecată se referă la faptul că, potrivit art. 2015 C. civ., procurile autentificate cu nr. …/04.02.2005 şi nr. …/22.07.2005 sunt caduce, întrucât conform textului de lege menţionat, durata mandatului încetează la trei ani, în lipsă de stipulaţie contrară, dar şi pentru că mandatul fusese revocat tacit.
Tribunalul reţine că potrivit art. 2015 C. civ., dacă părţile nu au prevăzut un termen, contractul de mandat încetează în trei ani de la încheierea lui. În acelaşi timp, potrivit art. 142 din Legea nr. 71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, contractele de mandat încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, pentru care părţile nu au prevăzut un termen, rămân supuse legii în vigoare la data încheierii lor. Prin urmare, în speţă, întrucât procurile nr. … şi … au fost încheiate în cursul anului 2005, nu le sunt aplicabile prevederile art. 2015 C. civ., referitoare la încetarea contractului de mandat în termen de trei ani de la data încheierii sale, ci prevederile 1532 – 1559 din Codul civil anterior, referitoare la contractul de mandat, având în vedere că în cuprinsul acestor procuri nu este stipulat un termen.
Tribunalul constată că nu s-a dovedit existenţa, în speţă, a unei cauze de încetare a celor două contracte de mandat, respectiv nu s-a probat existenţa unei revocări tacite din partea mandantului. Astfel, revocarea tacită poate fi dedusă din orice împrejurări (acte sau fapte) care vădesc neîndoielnic intenţia mandantului. În ceea ce priveşte declaraţia martorului T.S., aceasta a declarat că a auzit-o pe reclamanta B.C.spunând, la o întâlnire care s-a petrecut în cursul anului 2009, că nu mai intenţionează să vândă terenuri. Pe lângă faptul că această declaraţie nu echivalează, în aprecierea tribunalului, cu o revocare tacită a mandatului acordat pârâtului, aceasta a fost rostită în limba română, necunoscută de către pârât, astfel încât nu putea fi înţeleasă de către acesta.
Al doilea capăt al cererii de chemare în judecată priveşte constatarea de către instanţă, potrivit art. 1654 C. civ., a existenţei incapacităţii de vânzare – cumpărare a terenurilor care fac obiectul contractului de vânzare – cumpărare autentificat cu nr. …/21.12.2011, încheiat la BNP D.G., având în vedere că înstrăinarea a fost realizată către SC T.B. SRL, societate controlată de către I.S., unde acesta are calitatea de asociat şi de administrator.
Potrivit art. 1654 C. civ., sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, chiar şi prin licitaţie publică, mandatarii, pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi să le vândă. Or, în speţă tribunalul constată că nu sunt incidente aceste prevederi legale, întrucât în speţă nu mandatarul este cel care a cumpărat, ci SC T.B. SRL, prin urmare o altă persoană. Chiar dacă în cadrul acestei societăţi pârâtul are calitatea de asociat, tribunalul nu poate aprecia că mandatarul a acţionat în acest caz printr-o persoană interpusă, nefiind făcută dovada în acest sens. Aşadar, nu se poate reţine aplicabilitatea acestor prevederi legale.
În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei conform căreia plata pentru terenurile înstrăinate nu a fost efectuată, tribunalul reţine că potrivit art. 4 din contractul de vânzare – cumpărare menţionat, preţul a fost plătit de către societatea comercială cumpărătoare şi încasat de către vânzătoare, prin mandatar, această clauză ţinând loc de chitanţă descărcătoare a plăţii. Împotriva acestei menţiuni din contract, exista posibilitatea, pentru reclamantă, de a se face proba contrară, potrivit art. 249 C. pr. civ., ceea ce în speţă nu s-a întâmplat.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata de daune – interese rezultate din vânzarea efectuată în frauda mandantului, prin înţelegerea frauduloasă dintre mandatar şi SC T. B., în calitate de cumpărător, reprezentând diferenţa dintre valoarea de circulaţie a bunului şi valoarea cu care acesta a fost înstrăinat, tribunalul reţine că în cauză nu s-a dovedit existenţa unei asemenea diferenţa şi nici a faptului că preţul menţionat în contractul de vânzare – cumpărare nu ar corespunde valorii de circulaţie a bunurilor înstrăinate. De asemenea, nu s-a dovedit existenţa unei înţelegeri frauduloase dintre mandatarul reclamantei şi SC T. B.SRL.
Contrar susţinerilor reclamantei, tribunalul apreciază că pentru înstrăinarea terenurilor nu era necesar consimţământul numitului J.M.Z.T., acesta având numai un drept de superficie asupra terenului. Or, obiectul contractului de vânzare – cumpărare nr. 471/21.12.2011 a fost reprezentat numai de dreptul de proprietate asupra terenurilor menţionate. În acelaşi timp, chiar dacă terenurile care au făcut obiectul contractului de vânzare – cumpărare menţionat, au fost dezmembrate în perioada dintre data încheierii procurilor şi cea a întocmirii contractului de vânzare – cumpărare, nu se poate reţine că prin această din urmă convenţie s-ar fi înstrăinat alte terenuri decât cele menţionate în cuprinsul procurilor.
Pentru considerentele expuse mai sus, cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca neîntemeiată.
În temeiul prevederilor art. 451 C. pr. civ., având în vedere soluţia pronunţată cu privire la cererea principală, va fi obligată reclamanta la plata către pârâţi a sumei de 2.500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, cu aplicarea art. 451 alin. 2 C. pr. civ.. Tribunalul apreciază că se impune reducerea acestui onorariu, având în vedere complexitatea şi valoarea cauzei, precum şi activitatea desfăşurată de către avocatul părţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. C. CNP ….. domiciliată în B…., …. nr. …., cu domiciliul ales la Cab. Av. „M.Ş.” în B., str. …nr…., et. …, sector …, în contradictoriu cu pârâţii SC T.B. SRL J ….., CUI …., cu sediul în B., str. …., nr. …, parter, bl. …, sc…, ap. …, sector … şi I.S. CNP …., domiciliat în B., bd. …. nr. …, ap. …, sector …, ambii cu sediul şi domiciliul ales în B. str. …., nr. …, parter, bl. …, sc. …, ap. …, sector …, ca neîntemeiată.
Obligă pe reclamantă la plata către pârâţi a câte 2.500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, cu aplicarea art. 451 alin. 2 C. pr. civ..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Ilfov.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 18.02.2014
Preşedinte Grefier
E.M. I.LE.
Concept red. gref. L.I
Red. Jud: ME./4 exemplare
Comunicat exemplare
