Plângere contravenţională – fapta nu întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei. Contravenţii. Închisoare contravenţională


Prin sentinţa civilă nr. 1927/27.10.2009, pronunţată de Judecătoria Găeşti, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta S.C. D. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I.G.P.R. – S.P.A. Biroul Poliţiei A1 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că susţinerile petentei în sensul că descrierea faptei s-a făcut în mod generic, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, sunt neîntemeiate, întrucât procesul verbal cuprinde toate elementele prevăzute de lege, respectiv data, ora şi locul săvârşirii faptei, datele de identificare ale conducătorului auto şi ale autovehiculului condus de acesta, precum şi descrierea faptei reţinute în sarcina sa.

Pe de altă parte, instanţa a constatat că nici susţinerile petentei în sensul că s-au încălcat dispoziţiile art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 nu pot fi luate în considerare, întrucât reprezentantul societăţii contraveniente nu era de faţă la întocmirea procesului verbal, iar art. 19 coroborat cu art. 26 din O.G. nr. 2/2001 arată că procesul verbal poate fi încheiat şi în lipsa contravenientului, dreptul la apărare fiind respectat prin existenţa posibilităţii de a contesta în instanţă legalitatea şi temeinicia procesului verbal, prevăzută de art. 31 alin. 1 din acelaşi act normativ.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului verbal, instanţa a apreciat că situaţia de fapt reţinută de agentul constatator corespunde realităţii, întrucât petenta nu a putut prezenta organelor de poliţie numărul necesar de diagrame tahografice obligatorii în trafic sau formular pentru atestarea altor activităţi. Aceste aspecte sunt confirmate de martorul audiat în cauză, care a atestat că actele solicitate la control se aflau la sediul societăţii.

Instanţa a considerat că prezentarea ulterioară a acestor documente justificative, în cursul judecării plângerii contravenţionale, nu echivalează cu respectarea obligaţiei impuse de lege de a le prezenta organului de poliţie la momentul controlului.

De asemenea, instanţa a apreciat ca neîntemeiată susţinerea petentei că, la momentul controlului, conducătorul auto a prezentat contractul de muncă din care reieşea că abia fusese angajat în cadrul societăţii, întrucât această afirmaţie nu se coroborează cu nicio altă probă, însuşi martorul audiat declarând că şoferul autovehiculului nu încheiase de fapt un contract de muncă cu societatea.

Instanţa a observat şi că sancţiunea aplicată este în limitele prevăzute de lege şi este proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.

Împotriva sentinţei menţionate a declarat recurs petenta, criticând-o pe considerentul că instanţa de fond nu a ţinut seama de încălcarea art. 16 alin. 1 şi art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, de faptul că agentul constatator a nesocotit explicaţiile conducătorului auto şi înscrisurile care au fost prezentate şi nici nu a apreciat asupra posibilităţii înlocuirii amenzii cu avertismentul, ţinând cont de probele administrate în cauză.

Prin decizia nr. 506/12.05.2010, Tribunalul Dâmboviţa a admis recursul declarat de petentă şi a modificat sentinţa recurată, în sensul că a admis plângerea şi a anulat procesul verbal de contravenţie.

Pentru a decide astfel, Tribunalul a reţinut că lipsesc elementele constitutive ale contravenţiei puse în sarcina petentei, întrucât: şoferul autovehiculului a prezentat diagrama pentru ziua de 6 iulie 2009, dar nu a putut prezenta celelalte 28 de diagrame, anterioare controlului, deoarece fusese angajat la data de 5 iulie 2009, aşa cum reiese din copia contractului de muncă şi îi fusese întocmită şi fişa AETR, pentru perioada 08.06.2009-05.07.2009. În privinţa acestei fişe, chiar martorul a precizat că s-a luat legătura cu administratorul societăţii, care a confirmat agentului de poliţie că fişa se află la firmă.

Prin prisma tuturor acestor elemente, Tribunalul a apreciat că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 8 pct. 51 din O.G. nr. 37/2007, urmând a admite recursul.