Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 6 parag. 3
în raport de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, contravenţiile intră în sfera acuzaţiilor în materie penală, astfel că făptuitorului îi sunt recunoscute şi garanţiile prevăzute la art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care face parte din dreptul intern şi are prioritate, în baza art. 11 alin. (2) şi art. 20 alin. (2) din Constitutia României, atunci când există neconcordante. Con-
9 7 9
form parag. 3 al art. 6 din Convenţie, „orice acuzat are, în special, dreptul să fie informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa”, or, în cauza dedusă judecăţii, deşi petentul nu cunoaşte limba română, astfel cum însuşi agentul constatator a consemnat în cuprinsul procesului-verbal la rubrica „alte menţiuni”, acesta a fost sancţionat contravenţional, cu încălcarea dreptului de a fi informat, într-o limbă pe care o înţelege, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.
în contextul expus, semnarea de către petent a procesului-verbal de contravenţie redactat într-o limbă pe care nu o înţelege, fără a fi informat de către un interpret asupra naturii cauzei acuzaţiei îndreptate împotriva sa, atrage nulitatea absolută a actului respectiv.
Trib. Buzău, dec. civ. nr. 405/R/2009, portal.just.ro
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Pătârlagele în data de 18 noiembrie 2008, petentul R.G. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimatul I.P.J., să se dispună anularea procesului-verbal de contravenţie seria CC nr. 1962524 din 17 noiembrie 2008 în baza căruia a fost sancţionat cu 9 puncte amendă în cuantum de 486 lei şi reţinerea permisului în vederea suspendării exercitării dreptului de conducere autovehicule, pentru pretins comiterea contravenţiei prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, cu referire la art. 121 alin. (1) din Regulamentul de
aplicarc a O.U.G. nr. 195/2002. In motivarea plângerii, petentul a susţinut că nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa prin procesul-verbal contestat, în sensul că ar fi condus autoturismul în localitate cu o viteză de 116 km/h. La momentul încheierii procesului-verbal de contravenţie, nu numai că nu a comunicat cu agentul
constatator, întrucât nu cunoaşte limba română, dar nici nu i s-a prezentat vreo probă de natură să confirme pretinsa faptă săvârşită.
Intimatul a formulat întâmpinare în temeiul art. 115-118 C. proc. civ., solicitând motivat respingerea plângerii ca neîntemeiată. Prin sentinţa civilă nr. 13 din 6 ianuarie 2009, s-a respins plângerea ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut, în baza probatoriului administrat, că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 cu referire la art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, constând în conducerea, la data de 17 noiembrie 2008, orele 13,42, a autoturismului localitate cu o viteză de 116 km/h, înregistrată cu un cinemometru verificat metrologic şi declarat „admis”, astfel cum rezultă din planşa fotografică depusă la
dosar. împotriva sentinţei a declarat recurs petentul, în termen legal, conform art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, potrivit motivelor de recurs depuse la dosar în
temeiul art. 303 C. proc. civ. In expunerea motivelor de recurs, petentul a invocat, în esenţă, că procesul-verbal de contravenţie contestat este afectat de nulitate absolută, întrucât, la momentul încheierii, i s-a încălcat garanţia prevăzută la art. 6 parag. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, în condiţiile în carc, necunoscând limba română, nu i s-a asigurat un interpret spre a fi informat asupra acuzaţiei aduse împotriva sa.
Prin decizia civilă nr. 405 din 11 mai 2009, s-a admis ca întemeiat recursul declarat de petent, modificându-se sentinţa atacată, în sensul admiterii plângerii şi anulării procesului-verbal de contravenţie. S-a avut în vedere, în acest sens, că, în raport de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, contravenţiile intră în sfera acuzaţiilor în materie penală, astfel că petentului îi sunt recunoscute şi garanţiile prevăzute la art. 6 din Convenţie, care face parte din dreptul intern şi are prioritate, în baza art. 11 alin. (2) şi art. 20 alin. (2) din României, atunci când există neconcordanţe. Conform parag. 3 al art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, „orice acuzat are, în special, dreptul să fie informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa”. Or, în cauza dedusă judecăţii, deşi petentul nu cunoaşte limba română, astfel cum însuşi agentul constatator a consemnat în cuprinsul procesului-verbal la rubrica „alte menţiuni”, acesta a fost sancţionat contravenţional cu încălcarea
dreptului de a fi informat, într-o limbă pe care o înţelege, asupra naturii şi cauzei acuzaţici aduse împotriva sa.
In contextul expus, tribunalul a apreciat că semnarea de către petent a procesului-verbal de contravenţie redactat într-o limbă pe carc nu o înţelege, fară a fi informat de către un interpret asupra naturii cauzei acuzaţiei îndreptate împotriva sa, atrage nulitatea absolută a actului respectiv.
