În motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca sunt mostenitorii defunctei S.N, respectiv sot si fiu al acesteia.
Ca urmare a aplicarii Legii 18/1991, autoarei lor i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 3,53 ha, teren individualizat în titlul de proprietate contestat. Din aceasta suprafata de teren face parte si suprafata de 0,3200 ha intravilan, curti-constructii.
Dreptul de proprietate a fost reconstituit de pe urma lui C. S. tatal autoarei lor. Acesta la rândul sau, primise terenul loc de casa în anul 1939 de la tatal sau C. M.
Conform testamentului terenul transmis a avut o suprafata de 0,3750 ha, însa autoarei lor i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,3200 ha.
Reclamantii au mai sustinut ca, în urma cu doi ani, pârâta T.C. acaparat din terenul lor si a început amplasarea unui gard, fara a respecta vechile semne de hotar. Cu ocazia masuratorilor efectuate au constatat ca detin mai putin teren decât stiau ei.
Având în vedere ca potrivit disp.art.11 alin.2 din Legea 18/1991, dovada dreptului de proprietate se face cu orice act, coroborat si cu declaratiile de martori, considera ca, pe baza probelor administrate, urmeaza sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate si reconstituirea în intravilan a dreptului de proprietate pentru suprafata de 3750 m.p.
Prin aceeasi actiune, reclamantii au solicitat si granituirea proprietatilor lor si a pârâtei.
Prin încheiere de sedinta din data de 09.09.2010, în baza disp.art.165 C.pr.Civ. instanta a dispus disjungerea celor doua capete de cerere, considerând ca numai primul capat de cerere ( constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate) este în stare de judecata, iar în conformitate cu disp.art.244 al.1 pct.1 Cod procedura civila a dispus suspendarea judecatii capatului de cerere privind granituirea pâna la solutionarea primului capat de cerere printr-o sentinta irevocabila.
Pârâta T.C. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
În motivarea cererii, pârâta a aratat ca reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile situate în extravilanul si intravilanul localitatilor se face la cerere, potrivit legilor fondului funciar, care stabilesc proceduri speciale de reconstituire.
Instanta nu poate, pe calea dreptului comun, asa cum a solicitat reclamantii, sa dispuna reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de teren care conform sustinerilor acestora, le lipseste din titlul de proprietate. În conditiile în care erau nemultumiti de hotarârea Comisiei Judetene, ei sau autoarea lor aveau deschisa calea legala de a formula plângere la instanta, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotarârii, drept de care acestia nu au uzat.
Analizând materialul probator administrat în cauza, instanta a apreciat ca cererea reclamantilor este nefondata, motiv pentru care a respins-o.
Astfel instanta a apreciat ca, în speta, nu-si gasesc aplicare disp. art.III alin (1) din Legea nr.169/1997.
Asa cum a rezultat din documentatia comunicata de comisia judeteana, S. N., autoarea reclamantilor, în calitate de mostenitoare a autorului sau C. M., în baza Legii 18/1991, a solicitat reconstituirea dreptului sau de proprietate pentru suprafata de 3,60 ha, din care 3,38 ha arabil, 0,12 ha vie si 0,10 ha curti constructii. Din aceeasi documentatie, instanta a retinut ca, la data când a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, autoarea reclamantilor nu a depus la comisia locala testamentul de care face vorbire în actiune.
Prin urmare, acesta nu a beneficiat, din culpa sa, de dispozitiile legale, care stabilesc o procedura speciala de solutionare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel ca nu se poate retine ca titlul de proprietate emis pe numele acesteia a fost emis cu încalcarea legilor funciare.
