– Art.19 si art.20 din Legea nr.146/1997l;
– Art.112 alin.1 pct.1 Cod procedura civila.;
Obligatia de plata anticipata a taxelor judiciare de timbru incumba si reclamantilor-persoane fizice cu domiciliul în strainatate, unitatile administrativ-teritoriale în contul carora se face plata fiind acelea în a caror raza teritoriala reclamantii si-au ales domiciliul procesual în România, conform art.19 din Legea nr.146/1997 coroborat cu art.112 alin.1 pct.1 Cod procedura civila.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI-SECTIA A V- A COMERCIALA, DECIZIA COMERCIALA NR. 1392 din 27.09.2011)
Prin încheierea nr.36/11.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala în dosarul nr.8268/3/2011, s-a admis exceptia de netimbrare a cererii de interventie si s-a anulat ca netimbrata cererea de interventie formulata de intervenientii B.W. si P.A.L., în cadrul cererii petentei SC A.R. SA înregistrata la O.R.C.T.B. sub nr. 38564/28.01.2011.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut ca intervenientii au formulat cerere de interventie în interes propriu, însa nu au atasat dovada achitarii taxei de timbru si a timbrului judiciar conform legii. Desi au fost legal citati cu mentiunea achitarii taxelor judiciare, acestia nu au facut dovada îndeplinirii obligatiei de timbrare nici la termenul acordat, motiv pentru care tribunalul a aplicat dispozitiilor art. 20 alin. 3 din legea nr. 146/1997 si art. 9 alin. 2 din OG nr.32/1995.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs intervenientii B.W. si P.A.L., în termen legal, acesta fiind înregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a V-a Comerciala sub acelasi nr. unic 8268/3/2011.
În motivarea recursului, legal timbrat, recurentii-intervenienti au aratat ca încheierea atacata a fost pronuntata fara citarea lor legala, caci intervenientul B.W. nu a primit citatia, iar intervenienta P.A.L. a primit citatia în seara zilei de 11.02.2011, dupa pronuntarea încheierii de catre instanta de fond.
În ceea ce priveste anularea cererii de interventie ca netimbrata, recurentii au aratat ca aceasta masura nu se putea lua la termenul din 11.02.2011 deoarece partile nu au fost legal citate, iar pe de alta parte instanta nu a comunicat beneficiarul si contul în care urma a se face plata taxei judiciare de timbru. Au sustinut recurentii ca aceasta comunicare era necesara deoarece ei sunt cetateni straini, fara domiciliu sau sediu fiscal pe teritoriul României, iar legea taxelor judiciare de timbru nu cuprinde dispozitii exprese pentru aceasta situatie. Ca urmare, fara o dispozitie a instantei în sensul aratat mai sus, plata taxei judiciare de timbru nu este valabila, iar ei nu puteau fi sanctionati pentru neîndeplinirea unei obligatii incerte.
Fata de motivele invocate, recurentii-intervenienti au solicitat admiterea recursului, casarea hotarârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bucuresti.
În drept, recurentii – intervenienti au invocat dispozitiile art. 71 si art. 8 din OUG nr. 116/2009, art. 6 din CEDO, art. 19 din legea nr.146/1997, art. 3041 Cod procedura civila.
În sedinta publica din 27.09.2011 recurentii – intervenienti au depus la dosar copia cererii de interventie în interes propriu ce a fost anulata ca netimbrata prin încheierea atacata.
Analizând hotarârea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, vazând si dispozitiile art. 3041 Cod procedura civila, Curtea a constatat ca recursul era nefondat pentru urmatoarele considerente:
Primul motiv de recurs invocat privind nelegala citare a partilor nu putea fi primit având în vedere ca din înscrisurile aflate la dosarul de fond rezulta legala citare a intervenientilor pentru termenul din 11.02.2011. Astfel, prin rezolutia de primire a cererii instanta de fond a dispus citarea partilor prin agent procedural, cu prescurtarea termenului la 24 de ore, facând aplicarea disp.art.89 alin.1 teza finala Cod procedura civila. Recurentul – intervenient B.W. a fost citat la data de 07.02.2011, iar recurenta-intervenienta P.A.L. a fost citata la data de 08.02.2011, conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare aflate la filele 10 si 11 dosar fond. Potrivit acestor dovezi de îndeplinire a procedurii de citare, ambii intervenienti au fost legal citati cu 24 h înainte de termenul de judecata, la domiciliile alese prin cererea de interventie (cerere depusa si în dosarul de recurs). Prin urmare, solutionarea cauzei s-a facut cu îndeplinirea dispozitiilor legale privind citarea partilor, respectiv art. 89 Cod procedura civila.
În ceea ce priveste al doilea motiv de recurs invocat referitor la necomunicarea de catre instanta de fond a beneficiarului si a contului în care urma a se face plata taxei judiciare de timbru, Curtea a constatat ca si acesta era nefondat deoarece nu exista nici o dispozitie legala care sa puna în sarcina instantei obligatia de a comunica partilor beneficiarul taxei judiciare de timbru si numarului contului acestuia.
Dispozitiile cuprinse în legea nr. 146/1997 sunt clare în ceea ce priveste plata taxei judiciare de timbru anticipat si în contul bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale în a carei raza îsi are domiciliul partea (conform art. 19 si art.20 alin.1).
Invocarea în speta a calitatii intervenientilor de cetateni straini nu avea relevanta deoarece, pe de o parte, nu exista nici o dovada a calitatii lor de cetateni straini, existenta domiciliul în strainatate nefiind sinonima cu cetatenia straina, iar pe de alta parte intervenientii si-au ales un domiciliu procesual în România, conform art. 112 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civila. Desi acest text de lege se refera la comunicarile ce urmeaza a se efectua în proces, el este deopotriva aplicabil atunci când se pune problema achitarii taxei judiciare de timbru întrucât legea nr.146/1997 nu distinge între domiciliu si domiciliu procesual ales. Asadar, conform art. 19 din legea nr.146/1997 taxa judiciara de timbru se plateste în contul bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale în a carei raza îsi are domiciliul partea, iar recurentii – intervenienti aveau posibilitatea sa achite taxa judiciare de timbru fie în contul beneficiarului Consiliului Local Sector 6 – DITL, fie în contul Consiliului Local Sector 1 – DITL, prin raportare la domiciliile alese potrivit cererii de interventie.
Având în vedere cele retinute mai sus si împrejurarea ca recurentii – intervenineti au fost legal citati pentru termenul din 11.02.2011, ambii cu mentiunea achitarii taxei judiciare de timbru de 8 lei si a timbrului judiciar de 0,3 lei, însa acestia nu au înteles sa se conformeze dispozitiilor legale, instanta de fond în mod corect a facut aplicarea art. 20 alin. 3 din legea nr.146/1997 si a art. 9 alin. 2 din OG nr.32/1995 si a dispus anularea cererii de interventie ca netimbrata.
Mai mult, raportat la acest motiv de recurs privind gresita anulare a cererii de interventie, Curtea a constatat ca recurentii – interveninti nu au înteles sa-si îndeplineasca obligatia legala de timbrare nici sub aspectul depunerii timbrului judiciar de 0,3 lei, desi aceasta obligatie putea fi îndeplinita indiferent de beneficiarul taxei judiciare de timbru.
Fata de toate aceste considerente, Curtea a constatat ca recursul era nefondat, motiv pentru care în baza art. 312 alin. 1 Cod procedura civila l-a respins ca atare.
În baza art. 274 Cod procedura civila Curtea a obligat recurentii – intervenienti la plata catre intimata – petenta a sumei de 15.624 lei reprezentând cheltuieli de judecata în recurs, având în vedere ca factura aflata la fila 12 dosar a fost emisa chiar la data încheierii contractului de asistenta juridica pentru acest dosar, fiind achitata înca din data de 18.02.2011 (fila 14 dosar).
2
