Curtea Supremă de Justiţie (C.S.J.), Secţia de administrativ, decizia nr. 528 din 3 martie 1998 (dosar tir. 818/1997)
Din petitul acţiunii rezultă că reclamanta a solicitat, în baza art. 1 şi 11 din Legea nr. 29/1990, obligarea Direcţiei Regionale Vamale Cluj la emiterea unui aviz favorabil privind scutirea de taxe vamale şi restituirea sumei de 70.806.618 lei, reprezentând taxe vamale stabilite prin declaraţiile vamale de
import definitiv nr. 4165 din 22 mai 1996 şi 4306 din 28 mai 1996.
Anterior sesizării instanţei de contencios administrativ, societatea comercială s-a adresat pentru restituirea sumei amintite, atât şefului unităţii vamale care a efectuat vămuirea, cât şi organului ierarhic superior al acestuia, arătând că beneficiază de scutire de taxe vamale deoarece este societate cu capital străin, iar importurile au reprezentat materiale şi componente pentru producţie proprie.
Aşadar, se constată din cele expuse, că nu refuzul expres sau tacit al autorităţii vamale a fost atacat în contencios administrativ, ci actele administrative ale Vămii Cluj – Napoca, prin care s-au stabilit taxele vamale în sarcina reclamantei, anume declaraţiile vamale de import definitiv nr. 4169 din 22 mai 1996 şi 4306 din 28 mai 1996.
Având un asemenea obiect, în mod corect prima instanţă a reţinut că societatea comercială reclamantă trebuia să urmeze procedura prealabilă prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1996.
Potrivit art. 22 alin. 1 din acest act normativ, contestaţiile referitoare la aplicarea tarifului vamal de import – cum este cazul în speţă la stabilirea valorii în vamă şi a încadrării tarifare, se depun în termen de 30 de zile de la luare la cunoştinţă de către agentul economic şi se soluţionează de şeful unităţii vamale unde s-a efectuat vămuirea.
în conformitate cu prevederile alineatului următor al aceluiaşi articol, împotriva soluţiei se poate face întâmpinare în termen de 30 de zile, la Direcţia Generală a Vămilor, iar în ultimul alineat s-a prevăzut că în termen de 15 zile de la luarea la cunoştinţă a modului de rezolvare de către Direcţia Generală a Vămilor, se poate face plângere la instanţa judecătorească competentă.
Rezultă că, prin lege specială, s-a instituit o procedură administrativ- jurisdicţională obligatorie pentru soluţionarea contestaţiilor cu privire la aplicarea tarifului vamal de import, la stabilirea valorii în vamă şi a încadrării tarifare, procedură pe care reclamanta nu a urmat-o.
Constatând că instanţa de fond a interpretat în mod judicios normele juridice aplicabile în cauză, recursul urmează a fi respins ca nefondat.