Prin calitate procesuală se înţelege titlul sau modul în care o persoană participă într-un anumit raport juridic, îndreptăţind-o să fie parte în proces.
Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa identităţii între persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic.
Constatarea neîndeplinirii condiţiilor reglementate prin dispoziţiile art. 1001 din Codul civil impune analiza pe fond a acţiunii deduse judecăţii, şi nu respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
(Decizia nr. 1013 din 28 iunie 2002 – Secţia a Vl-a comercială)
Prin acţiunea înregistrată la 19.09.2001, reclamanta S.C. “A.” S.A. l-a chemat în judecată pe pârâtul M.M., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 320.843.000 lei, reprezentând despăgubiri civile şi dobânda legală aferentă sumei.
Prin Sentinţa civilă nr. 223 din 17.01.2002, Tribunalul Bucureşti – Secţia comercială a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului şi a respins acţiunea introdusă de reclamantă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că din Procesul-verbal de contravenţie nr. 1338948 din 29.04.2001 reiese că accidentul a fost provocat de un cal lăsat nesupravegheat, presupus că aparţine pârâtului, care a semnat procesul-verbal.
Ulterior, animalul s-a întors la domiciliul pârâtului şi, prin urmare, calul acestuia nu a fost cel care a provocat accidentul.
Recursul declarat de reclamantă a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală este titlul legal care îndreptăţeşte o persoană să fie parte în proces.
Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic.
Or, în speţă, faptul că animalul ce aparţinea pârâtului s-a întors acasă este o apărare ce poate fi făcută în cadrul analizei pe fond a cauzei, şi nu în susţinerea excepţiei calităţii procesuale pasive.
Aceasta cu atât mai mult cu cât pârâtul a semnat Procesul-verbal de contravenţie nr. 2338948 din 29.04.2001, întocmit de organele de poliţie, şi nu l-a contestat potrivit reglementărilor în vigoare.
Prin urmare, reţinând că, în mod greşit, prima instanţă a constatat că pârâtul nu are legitimare procesuală în cauză, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 5 din Codul de procedură civilă, cu raportare la art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, a admis recursul, a casat hotărârea atacată, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
