Curtea Supremă de Justiţie (C.S.J.), Secţia de administrativ, decizia nr. 822 din laprilie 1998 (dosar nr. 1107/1997)
Societatea reclamantă a încheiat în cursul anului 1994 contracte de “prestări servicii” cu un număr de 13 persoane fizice pentru achiziţionarea de melci vii, care urmau să fie prelucraţi şi apoi destinati vânzării interne şi externe.
în urma controlului efectuat, organele Gărzii Financiare a judeţului Mures au retinut in sarcina reclamantei obligaţia de a vira la bugetul statului sumele de 32.291.814 lei, impozit pe salarii şi 26.351.994 lei majorări de
tarif pentru anul 1994, măsură ce a fost menţinută de Ministerul Finanţelor care, prin decizia nr. 584 din 17 iulie 1996, a respins contestaţia formulată împotriva procesului-verbal de control.
In motivarea deciziei sale, organul administrativ jurisdicţional a reţinut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 32/1991, veniturile realizate sub formă de salarii şi alte drepturi salariale, precum şi drepturile băneşti acordate persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contracte civile, fără a avea calitatea de salariat, sunt supuse impozitării, iar impozitul pe salarii se calculează de plătitorii acestora şi se reţine lunar, pentru neplata în termen aplicându-se majorări de întârziere.
în cauză, operaţiunile desfăşurate între părţi în baza acelor contracte de “prestări servicii” reprezintă acte comerciale în cadrul larg al vânzării-cum părării care, de altfel, au fost înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii.
Contractele încheiate între reclamantă şi cele 13 persoane fizice nu sunt contracte de muncă şi nici nu pot fi asimilate unor astfel de contracte, având în vedere că prin ele nu s-a stabilit salariul persoanelor fizice, ci s-a prevăzut că preţul este negociabil.
Pe de altă parte, societatea reclamantă şi-a achitat toate datoriile legate de impozitul pe beneficiile realizate datorate pentru perioada supusă contractului.
Toate aceste aspecte au fost reţinute corect de expertiza contabilă efectuată în cauză, demonstănd că S C. “ROUGE IMPEX” S.R.L. Fântânele nu datorează sumele reţinute în sarcina sa cu titlu de impozit pe salarii şi majorările de întârziere aferente.
Faţă de cele ce preced, se constată că instanţa de fond, făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente în cauză, a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, iar motivele de casare fiind nefondate, recursul urmează a fi respins.