Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi timbrajul
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul II, în contradictoriu cu pârâta Comuna N. prin Primar, înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de … sub numărul ….. s-a solicitat instanţei să constate dreptul de proprietate al reclamantului asupra suprafeţei de teren intravilan de 0,80 ha şi curţi construcţii de 92 mp situate pe raza satului P.., comuna N., jud. B..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin actul de dare în plată emis în favoarea acestuia de către autorităţile locale este proprietar asupra unei suprafeţe de teren cu destinaţia curţi construcţii situat în comuna N. Reclamantul a arătat că stăpâneşte efectiv terenul în mod public şi sub nume de proprietar de mai bine de 10 ani, nefiind tulburat de nimeni în posesia asupra terenului. A mai arătat reclamantul că în anul 1996 a edificat o casă pe această suprafaţă de teren cu mijloace proprii, în suprafaţă de 92 mp, pentru care plăteşte taxe şi impozite, la fel ca şi pentru teren.
Cererea a fost legal timbrată cu 60 lei taxa de timbru şi 1,15 lei timbru judiciar.
În drept, reclamantul invocă dispoziţiile art. 111 C.pr.civ.
În susţinerea cererii , reclamantul a ataşat copii după următoarele înscrisuri : chitanţă pentru creanţe ale bugetelor locale seria BC ALD nr……./26.09.2006 şi adeverinţă emisă de Consiliul Local N. nr. …….
Pârâta nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nici nu a formulat întâmpinare.
2. Probatoriul administrat
La termenul de judecată din data de …., instanţa a încuviinţat reclamantului administrarea probelor cu înscrisuri, testimonială cu 2 martori şi expertiză construcţii şi topo fixând obligaţia achitării onorariilor pentru experţii desemnaţi, în cauză, în sarcina reclamantului.
În şedinţa publică din data de …. au fost audiaţi pentru reclamant martorii DA şi FG. La data de ….., au fost depuse rapoartele de expertiză efectuate de expertul tehnic judiciar în specialitate topografie, cadastru şi geodezie AP şi expertul tehnic judiciar în specialitate construcţii CN Nu s-au făcut obiecţiuni la rapoartele de expertiză depuse de experţi la dosarul cauzei.
3. Ciclul procesual
Prin sentinţa civilă nr. ….., în dosarul nr. ….., Judecătoria Bacău a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea civilă formulată de către reclamanţi ca inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr. ….., Tribunalul B. a admis recursul civil formulat de recurentul –reclamant şi a casat sentinţa recurată cu trimitere spre rejudecare aceleiaşi instanţe arătând în esenţă următoarele:
– reclamantul a formulat acţiunea în constatarea existenţei dreptului său de proprietate asupra imobilului format din teren şi construcţii dobândit prin uzucapiunea de la 10 la 20 de ani, întemeind acţiunea sub aspect procesual pe art. 111 C.pr.civ.
– hotărârea judecătorească pronunţată sub acest aspect este mixtă întrunind atât elemente declarative cât şi elemente constitutive, iar teza finală a art. 111 C.pr.civ privind caracterul subsidiar al acţiunii în constatare faţă de acţiunea în realizare este străină pricinii.
Ca urmare a casării cu trimitere, acţiunea reclamanţilor a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de …. sub nr. de dosar …..
4. Reglementări interne pertinente
Potrivit art.1895 C. civ., cel ce câştigă cu bună-credinţă şi printr-o justă cauză un bun imobil determinat, va prescrie proprietatea acestuia prin 10 ani, dacă adevăratul proprietar locuieşte în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul şi prin 20 de ani, dacă locuieşte în afara acestei raze.
Art. 1897 C. civ. stipulează că justa cauză este orice titlu translativ de proprietate, precum vânzarea, schimbul etc. şi că un titlu nul nu poate servi de bază prescripţiei de 10 până la 20 de ani.
Din dispoziţiile art. 1899 rezultă fără putinţă de tăgadă că cel ce invocă justul titlu, întotdeauna îi incumbă sarcina să îl probeze.
5. Situaţia de fapt
În speţa de faţă reclamantul invocă ca just titlu un act de dare în plată pentru suprafaţa de teren de 0,80 ha situată în vatra satului P., comuna N., jud. B., act ce nu este depus la dosarul cauzei motivat de faptul că reclamantul nu mai este în posesia lui, dar că acest act s-ar putea găsi la sediul Primăriei Comunei N.. Pentru capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate pentru curţi construcţii de 92 mp aferente terenului menţionat nu depune niciun înscris.
6. Concluziile instanţei
Instanţa porneşte de la considerentele că în cazul uzucapiunii de scurtă durată nu este suficientă posesia utilă ci este necesar ca aceasta să fie întemeiată pe un just titlu şi, de asemenea, să fie de bună-credinţă, toate aceste elemente fiind cumulative.
Art. 1897 alin.1 C.civ. precizează că justa cauză reprezintă orice titlu translativ de proprietate, caracterizat însă printr-un element esenţial, şi anume acela că nu provine de la adevăratul proprietar.
Cu alte cuvinte, justul titlu se înfăţişează ca un act juridic translativ de proprietate care îndeplineşte toate condiţiile de validitate cerute pentru transmiterea proprietăţii, mai puţin pe aceea a calităţii de proprietar a transmiţătorului. Dacă acest act juridic este lovit de nulitate absolută, el nu poate reprezenta un element constitutiv al uzucapiunii de scurtă durată, potrivit art. 1897 alin.2 c.civ., iar dacă este lovit de nulitate relativă nu poate fi opus celui care ar avea dreptul să invoce nulitatea relativă.
Potrivit adresei nr. ….. emisă de Comuna N.Consiliul Local (fila 51 ds.) terenul în suprafaţă de 800 mp a fost atribuit de Comisia Locală N. în compensare tatălui reclamantului IG care a fost membru cooperator. Înainte de 1948 terenul a aparţinut de drept defunctului MD care a primit compensare teren în altă parcelă. Mai arată Comisia că terenul nu este proprietatea publică sau privată a Comunei N., el a fost la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar şi a fost atribuit foştilor membri cooperatori, iar tatăl reclamantului nu a făcut cerere de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate.
Din adresa nr. ….. trimisă de către Primăria Comunei N. la dosarul cauzei rezultă că din cercetările efectuate la arhiva fostului C.A.P. nu au fost găsite documente privind darea în plată către reclamant a terenului menţionat. (fila 59 ds.) acest act reiese că ar exista doar din declaraţia reclamantului.
La fila 53 din dosarul cauzei există un certificat pentru atestarea posesiei sub nume de proprietar din care rezultă ca reclamantul II figurează înscris în registrul agricol ediţia 2010 al localităţii N. comuna N., jud. B., volumul 08 poziţia nr. 27 începând cu anul 1996 cu un imobil situat în intravilanul/extravilanul localităţii. comunei N., punctul P. compus din teren fără a arăta suprafaţa stăpânită şi casă de locuit cu suprafaţa de 92 mp construită în anul 1996.
În cauza dedusă judecăţii, instanţa constată că nu există just titlu, actul de dare în plată a cărui existenţă o invocă reclamantul nu se regăseşte în realitate în materialitatea sa. Astfel că justul titlu reprezentat de actul de dare în plată este un titlu putativ, el existând doar în imaginaţia posesorului. Or între actele acestui dosar nu se regăseşte vreun înscris care poate fi invocat drept “just titlu” sau să întrunească elementele necesare pentru a primi această calificare.
În eventualitatea în care un astfel de act ar fi existat în materialitatea sa, darea în plată reprezintă un mijloc de stingere a unei obligaţii existente între părţile unui raport juridic, constând în acceptarea de către creditorul obligaţiei a unei prestaţii în locul celei datorate de către debitor. Reclamantul nu a dovedit existenţa raportului juridic existent între tatăl acestuia în calitate de creditor al unei obligaţii de îndeplinit şi Comuna N. în calitate de debitoare a raportului obligaţional.
Din declaraţia martorului FG rezultă că în anul 1992 a fost dat pământ unor persoane care au cerut autorităţilor, probabil în baza Legii 18/1991, aflând de la reclamant că şi acesta ar fi cerut să i se dea o bucată de pământ respectiv 20 m lăţime pe 40 m lungime, iar din declaraţia martorului DA rezultă că reclamantul a primit pământ de la Primăria N, în suprafaţă de 8 ari.
În această situaţie este clar că reclamantul întemeindu-şi posesia pe un titlu putativ, prescripţia achizitivă prescurtată invocată nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a putea transforma situaţia de fapt într-o situaţie de drept şi care să impună recunoaşterea efectelor juridice aparenţei îndelungate de proprietate.
În ceea ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate asupra construcţiei prin acelaşi mod originar de dobândire al proprietăţii instanţa constată că nici cu privire la acest capăt de cerere nu sunt îndeplinite condiţiile privitoare la uzucapiunea de scurtă durată pentru aceleaşi considerente expuse anterior: inexistenţa justului titlu care trebuie dovedit separat de buna credinţă a posesorului, lipsa unei autorizaţii de construire, drept pentru care nici buna credinţă nu poate fi reţinută şi nici nu a reuşit să probeze că a construit pe un teren care i-ar fi fost dat în plată tatălui său.
Dispoziţiile art. 6 din CEDO reglementează dreptul la un proces echitabil, stabilind în materie civilă că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil. Temeinicia pretenţiilor reclamantului se analizează de instanţă pe baza probelor administrate, proba constituind un instrument de cunoaştere prin intermediul căruia organul judiciar află adevărul.
Lipsa probelor echivalează cu lipsa raportului juridic ce se doreşte a fi constatat de către instanţă. convingerea asupra faptelor ce se doresc dovedite se formează doar pe baza probelor. În conformitate cu dispoziţiile articolului 1169 C cv, „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. În materie civilă, principiul care guvernează desfăşurarea procesului civil este principiul disponibilităţii. Modul cum este condusă apărarea rămâne atributul celui interesat, fiind aplicabil principiul conform căruia cel ce acuză este obligat să probeze. După cum s-a arătat în cauză reclamanta a înţeles să îşi probeze cererea cu înscrisurile analizate mai sus, martori şi expertiză tehnică construcţii şi topo-cadastru.
Având în vedere probele administrate în cauză instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada raportului juridic în baza căruia se solicită să se constate dreptul de proprietate al reclamantului asupra suprafeţei de teren intravilan şi curţi construcţii situate pe raza satului P., comuna N., jud. B
Prin urmare, instanţa apreciază că nu sunt întrunite condiţiile legale, necesare pentru a conduce la dobândirea în patrimoniul reclamanţilor a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, teren intravilan de 0,80 ha şi curţi construcţii de 92 mp, în modalitatea uzucapiunii de 10-20 de ani, motiv pentru care va respinge acţiunea ca neîntemeiată.
??
??
??
??
1
