Potrivit art.299 alin.1 coroborat cu art.282 alin.1 din Codul de Procedura Civila, pot fi atacate cu recurs numai acele încheieri prin care s-a întrerupt cursul judecatii, iar împotriva încheierilor premergatoare pot fi atacate numai odata cu fondul.
Potrivit art.299 alin.1 coroborat cu art.282 alin.1 din Codul de Procedura Civila, pot fi atacate cu recurs numai acele încheieri prin care s-a întrerupt cursul judecatii, iar împotriva încheierilor premergatoare pot fi atacate numai odata cu fondul.
Din redactarea acestui text, reiese clar ca vointa legiuitorului a fost aceea de a statua ca se poate declara recurs doar împotriva încheierilor prin care s-a întrerupt cursul judecatii. În acest sens, se arata ca o astfel de încheiere “poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara”.
Din redactarea acestui text, reiese clar ca vointa legiuitorului a fost aceea de a statua ca se poate declara recurs doar împotriva încheierilor prin care s-a întrerupt cursul judecatii. În acest sens, se arata ca o astfel de încheiere “poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara”.
Or, în speta de fata nu este vorba despre o atare încheiere, ci de încheierea din data de 30.09.2009, prin care s-a dispus o masura procedurala, respectiv citarea recurentei-pârâte cu mentiunea de a preciza daca întelege sa semneze si sa sustina exceptiile depuse si invocate în dosar, respectiv exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.222 si art.282 din Codul Muncii, a dispozitiilor art.73 din Legea nr.168/1999 si art.164 din Codul de Procedura civila.
Or, în speta de fata nu este vorba despre o atare încheiere, ci de încheierea din data de 30.09.2009, prin care s-a dispus o masura procedurala, respectiv citarea recurentei-pârâte cu mentiunea de a preciza daca întelege sa semneze si sa sustina exceptiile depuse si invocate în dosar, respectiv exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.222 si art.282 din Codul Muncii, a dispozitiilor art.73 din Legea nr.168/1999 si art.164 din Codul de Procedura civila.
Decizia nr. 108/R din 12 ianuarie 2010
Prin încheierea din data de 30.09.2009 Tribunalul Teleorman – Sectia Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Administrativ Fiscal – Complet Specializat pentru Conflicte de si Asigurari, a dispus emiterea unei adrese la pârâta SC P SA, cu mentiunea de a preciza daca întelege sa semneze si sa sustina exceptiile depuse si invocate în dosar, respectiv exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.286,287 si 288 din Codul Muncii, a dispozitiilor art.74, 75 si 77 din Legea nr.168/1999 si a art.164 din Codul de Procedura civila.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâta, sustinând, în esenta, faptul ca instanta de fond a încalcat dispozitiile art.29 din Legea nr.47/1992, judecând pe fond exceptia de neconstitutionalitate invocata.
În drept, recurenta si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992.
Intimata-reclamanta nu a formulat întâmpinare.
În sedinta publica din 12.11.2010, Curtea, din oficiu, a invocat si a pus în discutia partilor exceptia inadmisibilitatii recursului în baza art.299 alin.1 coroborat cu art.282 alin.1 din Codul de Procedura Civila, întrucât, din continutul acestui text legal rezulta ca sunt supuse recursului doar încheierile prin care se întrerupe cursul judecatii, nu si încheierile premergatoare prin care se dispun masuri procedurale, se încuviinteaza probe sau se solutioneaza exceptii. Aceste din urma încheieri pot fi atacate numai odata cu fondul.
Examinând cererea de recurs cu prioritate, conform art. 137 din Codul de procedura civila, prin prisma exceptiei inadmisibilitatii recursului, Curtea constata urmatoarele:
Recurenta a formulat prezentul recurs considerând ca instanta de judecata s-a pronuntat prin încheierea de sedinta din data de 30.09.2009, în sensul respingerii, ca inadmisibila, sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate a art.222 si art.282 din Codul Muncii, a dispozitiilor art.73 din Legea nr.168/1999 si art.164 din Codul de Procedura civila.
Fara a verifica masurile dispuse de catre instanta de judecata, recurenta-pârâta a exercitat cu rea-credinta calea de atac a recursului împotriva încheierii de sedinta din data de 30.09.2009.
Reaua-credinta a recurentei-pârâte este cu atât mai evidenta cu cât la filele 72-80 din dosarul de fond au mai fost depuse înscrisuri prin care se invoca exceptiile de neconstitutionalitate ale dispozitiilor art.286,287 si 288 din Codul Muncii, art.74,75 si 77 din Legea nr.168/1999 si art.164 din Codul de Procedura Civila. Nici aceste exceptii nu au fost puse în discutia partilor de catre instanta de fond si nu au fost solutionate.
Având în vedere aceasta atitudine procesuala a recurentei-pârâte, care doreste sa tergiverseze solutionarea cauzei, Curtea apreciaza ca instanta de fond ar putea face aplicarea art.108 /1 pct.1 lit.a din Codul de Procedura Civila, dupa ce pune în discutia partilor si solutioneaza exceptiile de neconstitutionalitate a exceptiile dispozitiilor art.286,287 si 288 din Codul Muncii, a dispozitiilor art.74, 75 si 77 din Legea nr.168/1999 si a art.164 din Codul de Procedura civila, invocate prin înscrisurile de la filele 72-80 din dosarul de fond, cât si exceptiile de neconstitutionalitate ale dispozitiilor art.222 si art.282 din Codul Muncii, a dispozitiilor art.73 din Legea nr.168/1999 si art.164 din Codul de Procedura civila, invocate prin înscrisurile de la filele 146-169 din dosarul de fond.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin. 1 si art. 299 alin.1 coroborat cu art. 282 alin.1 din Codul de Procedura Civila, Curtea va admite exceptia inadmisibilitatii si va respinge recursul ca inadmisibil.
