ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A VII-A CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ NR. 5904
ŞEDINTA DIN CAMERA DE CONSILIU DE LA 22.06.2015
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE – JUDECATOR SINDIC: BAE
GREFIER: CV
Pe rol se află soluţionarea cauzei civile formulată de contestatoarea-creditoare HR în contradictoriu cu administratorul judiciar Consortiul SMDA si GGE- şi debitoarea TR -, având ca obiect contestaţie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar prin completarea la raportul lunar de activitate publicat in BPI 830/15.1.2015 (completare publicată in Buletinul Procedurilor de Insolvenţă 4523/10.3.2015), reglementată de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă .
Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc în şedinţa publică de la 15.06.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta când, Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera , a amânat pronunţarea la data de 22.06.2015 , când a pronunţat prezenta sentinţă.
TRIBUNALUL
Prin contestaţia înregistrată la data de13.03.2015 creditoarea HR (fostă HIR) a solicitat în contradictoriu cu debitoarea TR anularea măsurilor incluse în „Completarea la Raportul lunar de activitate publicat în BPI 830 /15.01.2015” întocmit de administratorul judiciar Consorţiul SMDA şi GGE, publicată în BPI nr. 4523/10.03.2015, respectiv:
-obligarea administratorului judiciar să dispună de îndată plata în contul HR a sumei de 52.043.77 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în temeiul Contractului de închiriere nr. 456 / 22.04.2013;
-obligarea debitoarei TR. să facă de îndată plata în HRa sumei de 52.043.77 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în temeiul Contractului de închiriere nr. 456 / 22.04.2013 (factura nr. 19424 / 23.09.2014 şi factura nr. 20477 / 13.11.2014 emise pentru contravaloare rebuturi, reparaţii şi curăţare, discount);
-obligarea debitoarei în insolvenţă la suportarea cheltuielilor de judecată .
În motivare, contestatoarea arată că a fost menţinut, de administratorul judiciar, la momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, contractul de închiriere nr. 456 / 22.04.2013 având ca obiect “darea de către proprietar în folosinţa beneficiarului de echipamente Harsco” pentru o perioadă de minim 30 de zile şi ca termen de restituire “cel târziu la data de 30.04.2015”.
Prin urmare, HR. a continuat să presteze serviciile la care s-a obligat contractual şi după data de 15.09.2014, însă în cea mai mare parte, contravaloarea serviciilor prestate nu a fost achitată la scadenţă de către TR..
Menţionează că prin Anexele la. lb şi Ic la contract părţile au stabilit de la bun început “descrierea echipamentelor, cantităţile, preţurile şi termenele de închiriere ale acestora “, iar prin Anexele 2-6 la contract au fost detaliate condiţiile de închiriere, cele de returnare a echipamentelor închiriate, preţurile pentru serviciile de reparaţii şi curăţare şi pentru serviciile de transport.
Totodată, ulterior, în derularea raporturilor contractuale, în funcţie de nevoile concrete ale debitoarei, părţile au completat obiectul iniţial al contractului cu echipamente suplimentare şi preţuri noi de chirie, în acest sens fiind încheiate mai multe acte adiţionale .
Precizează că a închiriat debitoarei echipamentele solicitate şi a emis facturi pentru chiriile datorate, precum şi pentru celelalte servicii şi operaţiuni prestate în baza Contractului.
Cu toate acestea contravaloarea serviciilor incluse în factura nr. 19424 / 23.09.2014, astfel cum a fost aceasta diminuată prin factura de discount nr. 20477 /13.11.2014, nu s-a achitat până în prezent nici măcar în parte.
Astfel, la data de 15.12.2014 a formulat cerere de plată facturi curente prin care a solicitat administratorului judiciar să dispună plata de către debitoarea TR. în contul HR – a sumei totale de 97.284.49 lei reprezentând contravaloarea chiriei şi a serviciilor prestate în temeiul Contractului de închiriere nr. 456 / 22.04.2013.
Deşi au fost anexate Cererii de plată formulate toate înscrisurile necesare soluţionării de îndată a acesteia astfel cum se prevede la art.106 alin.1 coroborat art.75 alin. 3 din Legea nr.85 / 2014, administratorul judiciar nu a înţeles să comunice către HR măsurile luate faţă de Cererea de plată.
În schimb, la data de 22.12.2014, administratorul special al debitoarei în insolvenţă a transmis HR adresa nr. 33802 / 18.12.2014 prin care a restituit facturile nr.19424. 19950, 20357, 20477 şi 20542 şi a comunicat, fără a face trimitere la vreun temei din legea părţilor (Contractul de închiriere nr. 456 / 22.04.2013), că:
– facturile ar fi “neconforme cu prestaţiile executate”;
– în factura nr. 19424 / 23.09.2014 ar fi amestecate prestaţii anterioare intrării în insolvenţă cu prestaţii ulterioare;
– ar trebui reverificate facturile şi întocmite alte facturi.
Faţă de această poziţie neînsuşită de administratorul judiciar la acel moment , a formulat şi a trimis către administratorul judiciar Completarea la cererea de plată prin care au fost date explicaţii suplimentare pe facturile solicitate la plată iniţial, precum şi pe numeroasele discounturi acordate TR
Deoarece prin primul raport de activitate, respectiv prin Raportul lunar de activitate publicat în BPI 830 /15.01.2015, administratorul judiciar nu a menţionat măsurile dispuse faţă de Cererea de plată şi Completarea la cererea de plată, în termen legal, a formulat contestaţia faţă de Raportul lunar, contestaţie ce a fost dedusă judecăţii în dosar nr. 29969/3/2014/a35.
Anterior primului termen stabilit în dosarul de contestaţie, în data de 05.02.2015, administratorul special al TR., a făcut plata sumei de 45.240,73 Ieireprezentând contravaloarea chiriei echipamentelor în perioada 15.09.2014 – 30.09.2014.
În dosarul nr. 29969/3/2014/a35 Tribunalul Bucureşti a admis contestaţia formulată de HR. şi, în, prin sentinţa civilă nr. 1791 / 23.02.2015 a dispus completarea raportului de activitate cu analiza şi verificarea efectuate de administratorul judiciar – consorţiul SMDA şi GGE asupra cererii de plată şi a completării la această cerere, formulate de creditoarea HR, precum şi a modului de soluţionare a acestora .
Ca urmare, la data de 04.03.2015 a primit din partea administratorului special şi a administratorului adresa nr. 1643 / 05.02.2014 prin care s-a comunicat măsura prin care se solicită “reîntocmirea” facturii nr. 19424/23.09.2014, cu respectarea solicitărilor formulate de debitoarea în insolvenţă.
La data de 10.03.2015 s-a publicat în BPI nr. 4523 Completarea la Raportul lunar de activitate (publicat în BPI nr. 830 / 15.01.2015) în care au fost incluse măsurile luate de administratorul judiciar faţă de Cererea de plată facturi curente şi Completarea la cererea de plată.
Apreciază creditoarea că prin măsurile comunicate , administratorul judiciar refuză în realitate să analizeze în concret şi să se pronunţe prin admitere sau respingere, în tot sau în parte, asupra Cererii de plată facturi curente şi a Completării cererii de plată, precum şi să dispună plata, în tot sau în parte, a sumei rămase neachitate din Cererea de plată, în cuantum total de 52.043,77 lei.
În drept, contestatoarea a invocat disp. art. 1350, 1523 alin. 2 lit. d, 1777 şi urm., 1851, NCC, art. 662, NCPC, art. 75 alin. 3, 59 alin. 5 – 7, 103 alin. 1, 102 alin. 6, din Legea nr. 85 / 2014.
În dovedirea contestaţiei a administrat proba cu înscrisuri.
Administratorul judiciar format din consorţiul SMDA si GGE a depus la dosarul cauzei note de şedinţă prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.
Analizând materialul probator existent în cauză judecătorul sindic reţine următoarele:
Contractul de închiriere nr. 456 / 22.04.2013 intervenit între HR în calitate de Proprietar (Locator) şi TR , în calitate de Beneficiar (Locatar) având ca obiect “darea de către Proprietar în folosinţa Beneficiarului de echipamente Harsco” pentru o perioadă de minim 30 de zile şi ca termen de restituire “cel târziu la data de 30.04.2015”, a fost menţinut de administratorul judiciar din consorţiul SMDA si GGE, la momentul deschiderii procedurii de insolvenţă.
Prin urmare, HR a continuat să presteze serviciile la care s-a obligat contractual şi după data de 15.09.2014.
La data de 15.12.2014, creditoarea a formulat cerere de plată facturi curente prin care a solicitat administratorului judiciar să dispună plata de către debitoarea TR în contul HR – a sumei totale de 97.284.49 lei reprezentând contravaloarea chiriei şi a serviciilor prestate în temeiul Contractului de închiriere nr. 456 / 22.04.2013.
În acest sens, creditoarea a emis :factura fiscală nr.19424 / 23.09.2014 (scadentă la data de 07.11.2014) pentru contravaloare rebuturi, reparaţii şi curăţare în cuantum de 80.084,37 lei şi, ulterior, factura nr. 20477 / 13.11.2014 cu discountul acordat pentru factura nr. 19424, în cuantum de 28.040,58 lei.
Administratorul judiciar a refuzat plata sumei totale de 52.043,77 lei inclusă în factura nr.19424 / 23.09.2014, întrucât ar fi amestecate prestaţii anterioare intrării în insolvenţă cu prestaţii ulterioare.
Potrivit art.102 alin.(6) din Legea nr.85/2014:”Creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute după data deschiderii procedurii de faliment. „
Sub acest aspect, judecătorul sindic reţine că în speţă, în factura fiscală nr.19424/23.09.2014(invocată de contestaţoare ca temei al creanţei sale) sunt facturate rebuturile returnate în perioada 28.08.2014-11.09.2014 precum şi serviciile de curăţare si reparaţii ale materialelor restituite de către TR la depozitul HR în perioada 28.08.2014-11.09.2014, deci anterior intrării debitoarei în insolvenţa.
În ceea ce priveşte ultima poziţie a facturii fiscale nr.19424/23.09.2014, adică cea denumita în factura “servicii de curăţare si reparaţii” cuprinse în protocoalele de recepţie RMA00743687/28.08.2014, RMA00743690/28.08.2014, RMA00744630/01.09.2014, RMA00744631/01.09.2014, RMA00744769/02.09.2014, RMA00744784/02.09.2014, RMA00746957/09.09.2014, RMA007466984/09.09.2014,R MA00747476/10.09.2014, RMA00747488/10.09.2014, RMA00748136/11.09.2014, RMA00748172/1 1.09.2014, operaţiuni ca necesita un interval de timp pentru finalizare, judecătorul sindic consideră că deci sunt ulterioare intrării TR în insolvenţă.
În concluzie, factura fiscală nr. 19424/23.09.2014 cuprinde : 44.090.65 lei, fără TVA, prestări anterioare declarării insolventei şi 20.493,52 lei, fără TVA, prestări ulterioare declarării insolventei.
Factura fiscală nr.20477/13.11.2014, care reprezintă discount la factura fiscală nr.19424/23.09.2014, stornează 22.613,37 lei din prestarea anterioara declarării insolventei.
Astfel, HR este îndreptăţită în temeiul articolului 102 (1) si (6) din Legea 85/2014, la suma de 20.493,52 lei, fără TVA, reprezentând contravaloarea prestaţiilor ulterioare deschiderii procedurii insolventei, restul până la concurenţa sumei de 52.043,77 lei, fiind prestaţii anterioare deschiderii insolventei.
În consecinţă, în raport de aceste considerente, va admite în parte contestaţia şi va dispune plata sumei de 20.493,52 lei, fără TVA către HR. din averea debitoarei TR.
În raport de disp.art.453 alin.2 Cod de procedură civilă va obliga debitoarea la 2.250,51 lei cheltuieli de judecat către contestatoare(reprezentând onorariu avocat, cheltuieli de transport şi taxa de timbru).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte contestaţia formulată de contestatoarea-creditoare HR în contradictoriu cu administratorul judiciar Consortiul SMDA si GGE şi debitoarea TR.
Dispune plata sumei de 20.493,52 lei, fără TVA către HR din averea TR
În raport de disp.art.453 alin.2 Cod de procedură civilă obligă debitoarea la 2.250,51 lei cheltuieli de judecat către contestatoare(reprezentând onorariu avocat, cheltuieli de transport şi taxa de timbru).
Cu apel, în termen de 7 zile de la comunicarea hotărârii, ce va fi depus la Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22.06.2015.
PRESEDINTE GREFIER