Art. 23, art. 48 alin. 1 lit. a), art. 50 din Legea nr. 164/2001
H.G. nr. 1294/2001
Cum, potrivit prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, cuantumul pensiilor militare se actualizeaza în raport de majorarile soldelor cadrelor militare în activitate, recurentul beneficiind de actualizarea pensiei în conditiile prevazute de lege, nu se poate retine ca acesta a fost prejudiciat, ca urmare a crearii unei situatii dezavantajoase, prin raportare la alte categorii de personal sau la situatia altor persoane care au avut solda de grad si functia unui maistru militar clasa a III-a.
Cum, potrivit prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, cuantumul pensiilor militare se actualizeaza în raport de majorarile soldelor cadrelor militare în activitate, recurentul beneficiind de actualizarea pensiei în conditiile prevazute de lege, nu se poate retine ca acesta a fost prejudiciat, ca urmare a crearii unei situatii dezavantajoase, prin raportare la alte categorii de personal sau la situatia altor persoane care au avut solda de grad si functia unui maistru militar clasa a III-a.
În conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 164/2001, procentele corespunzatoare pentru activitatea desfasurata în conditii deosebite sau speciale se acorda cadrelor militare care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani în conditii deosebite sau 15 ani în conditii speciale. Daca au lucrat mai putin, la procentele corespunzatoare activitatii desfasurate în conditii normale se acorda un spor proportional cu timpul efectiv lucrat în conditii speciale sau deosebite.
În raport de dispozitiile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, în vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevazute la art. 49 sunt obligate sa întocmeasca dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga raspundere pentru exactitatea datelor înscrise. Or, în speta, o atare obligatie revenea, conform art. 49 alin. 1 pct. A lit. a) din Legea nr. 164/2001, unitatii militare din care a facut parte militarul.
Decizia civila nr. 5438/R din 07 octombrie 2009
Prin sentinta civila nr.2738 din data de 31.03.2009, pronuntata în dosarul nr. 41192/3/2008, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a Conflicte de si Asigurari Sociale a respins actiunea formulata de reclamantul B.S. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apararii Nationale, ca neîntemeiata.
În motivarea solutiei, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Din copia deciziei nr. 241/26.06.2006 emisa de MApN – Comisia de contestatii pensii, rezulta ca reclamantului i s-a stabilit initial, prin decizia nr. 0110738/20.04.2006, dreptul la pensia de invaliditate, începând cu data de 01.07.2005. Contestatia formulata împotriva acestei decizii a fost admisa în parte si s-a dispus emiterea unei noi decizii de pensie, urmând a i se acorda pensia al carei cuantum este mai avantajos.
Prin decizia nr. 0110738/11.10.2006, de revizuire si de acordare a pensiei de serviciu în loc de de invaliditate, reclamantului i s-a acordat de serviciu, începând cu data de 01.09.2006, în raport de o solda lunara bruta ca baza de calcul a pensiei de 705 lei.
Împotriva acestei decizii a fost formulata contestatie, care a fost respinsa, prin decizia nr. 448/22.12.2006, de catre Ministerul Apararii -Comisia de Contestatii Pensii.
Împotriva acestei decizii a fost formulata contestatie, care a fost respinsa, prin decizia nr. 448/22.12.2006, de catre Ministerul Apararii -Comisia de Contestatii Pensii.
Contestatorul a criticat aceasta decizie în raport de baza de calcul în functie de care a fost stabilita pensia cuvenita, considerând ca aceasta nu a fost corect determinata, precum si prin prisma faptului ca nu au fost avute în vedere conditiile deosebite în care si-a desfasurat activitatea.
Prima instanta a avut în vedere dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, potrivit carora baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunara bruta avuta în ultima luna de activitate, care include solda de grad corespunzatoare la data trecerii în rezerva, precum si prevederile art. 3 din Legea nr. 138/1999, în conformitate cu care cadrele militare în activitate si militarii angajati pe baza de contract au dreptul la o solda lunara, compusa din: solda de functie, solda de grad, solda de merit, indemnizatia de comanda, gradatii si indemnizatia de dispozitiv.
Din copia fisei de pensie depusa la dosar, a mai retinut Tribunalul, rezulta ca reclamantul a avut gradul militar de maistru militar clasa a III a la arma marina.
Din anexa 1 pct. c) din Legea nr. 138/1999, rezulta ca pentru maistrii militari clasa a-III-a coeficientul de ierarhizare ai soldelor de grad este 1,30.
Din anexa 1 pct. a) din Legea nr. 138/1999, rezulta ca solda de functie în cazul functiilor corespunzatoare gradului de maistru militar este de 1,90, în cazul studiilor medii.
Tot conform fisei de pensie, s-a stabilit ca reclamantul a beneficiat de gradatii si indemnizatie de dispozitiv.
Concluzia Tribunalului a fost în sensul ca pârâtul a stabilit corect si legal baza de calcul a pensiei reclamantului si ca a avut în vedere la stabilirea drepturilor de pensie atât solda de grad cât si solda de functie.
S-a retinut ca, prin înmultirea coeficientului de ierarhizare de 1,30 cu valoarea de referinta sectoriala de 1658222 lei, rezulta valoarea soldei de grad de 2155688 lei, rotunjita la 216 lei; prin înmultirea coeficientului de ierarhizare de 1,90 cu valoarea de referinta sectoriala de 1658222 lei rezulta valoarea soldei de functie de 3150621 rotunjita la 316 lei. Aplicarea gradatiilor de 6% (potrivit art. 11 alin.5 din Legea nr. 138/1999, fiecare gradatie reprezinta 6% din solda de functie, solda de grad, solda de merit si indemnizatia de comanda) la suma celor doua solde cumulate de 532 lei(deoarece din fisa de pensie nu rezulta ca partea a avut solda de merit si indemnizatie de comanda) determina o valoare a gradatiilor de 32 lei iar aplicarea procentului de 25% la suma tuturor elementelor de mai sus cumulate determina o valoare de indemnizatiei de dispozitiv de 141 lei (potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili beneficiaza de o indemnizatie de dispozitiv lunara de 25% din solda de functie, solda de grad, solda de merit, indemnizatia de comanda si gradatii, respectiv din salariul de baza).
Toate elementele soldei cumulate sunt în valoare de 705 lei, care constituie baza de calcul a pensiei.
Sub aspectul celei de a doua critici referitoare la faptul ca pârâtul nu ar fi avut în vedere conditiile deosebite în care reclamantul si-a desfasurat activitatea, Tribunalul s-a raportat la dispozitiile art. 49 alin.1 lit. a) si art. art. 50 alin.1 din Legea nr. 164/2001, constatând, din economia dispozitiilor legale mai sus mentionate, ca pârâtul avea obligatia sa procedeze la stabilirea dreptului la pensie, dar în baza actelor existente în dosarul de pensionare.
Cum, în fisa de pensie, doar perioada 01.01.1969-15.08.1971 a fost încadrata în grupa I de munca, iar restul perioadei nu este încadrata în conditii deosebite sau speciale, pârâtului nu i se poate retine vreo culpa în sensul mentionat de catre reclamant.
Astfel, a mai retinut prima instanta, în decizie se mentioneaza ca, din vechimea în serviciu de 4 ani 10 luni 28 zile, perioada de 2 ani 7 luni 14 zile (01.01.1969-15.08.1971, conform fisei de pensie) este considerata timp lucrat în conditii speciale, pentru care s-a acordat un spor de 50% respectiv de 1 an 3 luni 22 zile.
În consecinta, s-a retinut ca pârâtul a procedat în conformitate cu dispozitiile art. 23 alin.2 lit. b) din Legea nr. 164/2001.
Critica reclamantului a privit, astfel cum a retinut instanta de fond, modul de întocmire a fisei de pensie, operatiune care potrivit dispozitiilor legale aplicabile în cauza este atributul exclusiv al unitatii militare din care a facut parte militarul aceasta purtând întreaga raspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
În opinia Tribunalului, atâta vreme cât fisa de pensie nu a fost modificata pâna la data solutionarii cererii de pensionare sau a contestatiei promovate împotriva acesteia, pârâtul nu putea proceda la stabilirea drepturilor de pensie prin raportare la o alta situatie de fapt decât cea care rezulta din fisa de pensie.
Fata de datele concrete din speta, Tribunalul a considerat ca recunoasterea si a altor perioade ca fiind perioade în care s-ar fi desfasurat activitati în conditii deosebite sau speciale de munca, peste ceea ce se mentioneaza în fisa de pensie, nu poate fi obtinuta în calea de atac exercitata împotriva deciziei de pensionare, ci pe cale separata, urmând ca, în situatia în care o astfel de recunoastere ar exista, aceasta sa constituie temei pentru revizuirea drepturilor de pensie.
În concluzie, Tribunalul a constatat ca nu se poate dispune obligarea pârâtului la recalcularea pensiei militare de serviciu si plata retroactiva a drepturilor banesti cuvenite de la data solicitata, câta vreme decizia contestata nu este netemeinica.
Împotriva sus mentionatei hotarâri, în termenul legal, a declarat recurs motivat B.S., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, care pot fi încadrate în dispozitiile art. 304 pct. 5 si 9 din Codul de procedura civila, recurentul a aratat, în esenta, urmatoarele:
Tribunalul nu si-a exercitat rolul activ, nu a verificat calculul expus de intimat în întâmpinare, pe care, însa, si l-a însusit si nu a impus pârâtului prezentarea întregului material întocmit de unitatea în care recurentul a activat, în conditiile în care, în raport de dispozitiile art. 5 si 9 din Legea nr. 164/2001 si ale H.G. nr. 1294/2001, Ministerul Apararii putea sa stabileasca daca recurentul beneficia de sporurile pentru conditii speciale sau deosebite, conform anexelor 1-6 ale H.G. nr. 1294/2001.
Prin urmare, motivarea primei instante în sensul ca nu poate obliga pârâtul la recalcularea pensiei militare de serviciu si la plata retroactiva a drepturilor banesti decât dupa exercitarea unei cai de atac separate împotriva unitatii militare nu este temeinica, mai ales ca aceasta unitate militara este subordonata pârâtului, care dispune de pârghiile legale de control pentru asigurarea aplicarii Legii nr. 164/2001 si a legislatiei conexe.
A mai aratat recurentul ca, referitor la baza de calcul a pensiei, respectiv solda lunara, simplul exercitiu matematic de determinare a acesteia, conform celor aratate de pârâta prin întâmpinare, fara a avea la baza întregul dosar de pensionare, nu poate constitui justificarea netemeiniciei contestatiei formulate.
Prin întâmpinarea depusa, intimatul a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei atacate, ca fiind legala si temeinica.
În recurs, nu au fost administrate probe noi.
Analizând întregul material probator administrat în cauza, prin prisma criticilor formulate, precum si sub toate aspectele, conform dispozitiilor art. 304/1 din Codul de procedura civila, Curtea constata ca recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Situatia de fapt a fost corect retinuta de prima instanta, în sensul ca recurentului i s-a stabilit initial, prin decizia nr. 0110738/20.04.2006, dreptul la pensia de invaliditate, începând cu data de 01.07.2005. Contestatia formulata împotriva acestei decizii a fost admisa în parte si, în consecinta, prin decizia nr. 0110738/11.10.2006, de revizuire si de acordare a pensiei de serviciu în loc de pensie de invaliditate, reclamantului i s-a acordat pensie de serviciu, începând cu data de 01.09.2006, în raport de o solda lunara bruta ca baza de calcul a pensiei de 705 lei.
La pct. 5 al ultimei decizii emise, se face mentiunea ca, pentru stabilirea drepturilor de pensie, a fost avuta în vedere, ca baza de calcul a pensiei, o solda lunara bruta în cuantum de 705 lei, contestata de beneficiarul drepturilor de pensie.
În cauza, nu se regaseste motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedura civila.
Astfel, nu poate fi primita critica recurentului potrivit careia prima instanta a procedat la solutionarea cauzei pe baza unui probatoriu incomplet si nu si-a exercitat rolul activ, în sensul de a solicita întregul dosar de pensie, respectiv întregul material întocmit de unitatea la care recurentul a activat, pentru a verifica modul de stabilire a pensiei militare.
Se retine ca pensia militara a fost stabilita pe baza elementelor determinate conform Legii nr. 138/1999, în raport de datele înscrise la pct. 11 din Fisa de pensie întocmita de UM necontestata de recurent, astfel încât în mod just aceasta a fost avuta în vedere de intimatul Ministerul Apararii, Directia Financiar – Contabila la stabilirea pensiei militare de serviciu.
În raport de dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, în conformitate cu care baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunara bruta avuta în ultima luna de activitate si fata de mentiunile din Partea a III-a a Fisei de pensie, care, asa cum s-a aratat anterior si cum corect a retinut si instanta de fond, nu au fost contestate, Tribunalul, în mod just, verificând calculul realizat de emitentul deciziei de pensie (operatiune pe deplin posibila pe baza materialului probator administrat) a constatat corectitudinea acestuia, motiv pentru care si l-a însusit.
În acest context, în mod just instanta de fond a apreciat ca nu sunt necesare probe suplimentare, câta vreme contestatorul nu a solicitat administrarea unei probe cu expertiza contabila si nici nu a indicat concret în ce consta greseala de calcul savârsita de emitentul deciziei sub aspectul stabilirii soldei lunare brute ca baza de calcul a pensiei.
De asemenea, este lipsita de suport critica recurentului în sensul ca algoritmul de calcul utilizat atât de intimat, cât si de prima instanta este aplicabil numai gradelor militare superioare, iar nu si în situatia sa.
Si în ce priveste cel de al doilea capat de cerere privind acordarea sporului corespunzator activitatii prestate în conditii deosebite, se retine ca solutia primei instante este temeinica si legala.
Atât prin decizia privind acordarea pensiei de invaliditate, cât si prin decizia de acordare a pensiei de serviciu, s-a retinut ca recurentul a realizat o vechime în serviciu de 4 ani 10 luni si 28 de zile, din care în conditii speciale 2 ani 7 luni si 14 zile, pentru care s-a acordat un spor 50%, respectiv 1 an 3 luni si 22 zile.
În conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 164/2001, procentele corespunzatoare pentru activitatea desfasurata în conditii deosebite sau speciale se acorda cadrelor militare care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani în conditii deosebite sau 15 ani în conditii speciale. Daca au lucrat mai putin, la procentele corespunzatoare activitatii desfasurate în conditii normale se acorda un spor proportional cu timpul efectiv lucrat în conditii speciale sau deosebite, astfel:
La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea conditii: a) 1 an si 3 luni în cazul celor care si-au desfasurat activitatea în conditii deosebite; b) 1 an si 6 luni în cazul celor care si-au desfasurat activitatea în conditii speciale; c) 2 ani în situatie de razboi sau în alte conditii prevazute prin hotarâre a Guvernului.
În mod just, prima instanta a constatat ca pârâtul a procedat cu respectarea dispozitiei legale mai sus evocate, fapt care rezulta fara dubiu din mentiunile înscrise în deciziile de pensie.
Sub un alt aspect, se retine ca, în mod corect instanta de fond a avut în vedere dispozitiile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, în conformitate cu care, în vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevazute la art. 49 sunt obligate sa întocmeasca dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga raspundere pentru exactitatea datelor înscrise. Or, în speta, o atare obligatie revenea, conform art. 49 alin. 1 pct. A lit. a) din Legea nr. 164/2001, unitatii militare din care a facut parte militarul.
Prima instanta a facut o corecta analiza a materialului probator administrat în cauza, retinând ca, în fisa de pensie, doar perioada 01.01.1969-15.08.1971 a fost încadrata în grupa I de munca, restul activitatii nefiind încadrata în conditii deosebite sau speciale.
Pentru considerentele mai sus expuse, nu poate fi primita nici critica recurentului în sensul ca prima instanta a ignorat nesocotirea de catre intimat a dispozitiilor art. 5 si art. 9 din Legea nr. 164/2001.
În consecinta, nu subzista în cauza nici motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
Cum prima instanta a interpreta corect materialul probator administrat în cauza si a facut o justa interpretare si aplicare a dispozitiilor legale incidente, Curtea constata ca hotarârea atacata este legala si temeinica, urmând a fi mentinuta, astfel încât, în raport de dispozitiile art. 312 din Codul de procedura civila, va respinge recursul, ca nefondat.
