Legea nr. 554/2004, art. 14, art. 15, art. 28 alin. (1)
Soluţia de respingere a acţiunii întemeiate pe art. 581 C. proc. civ. ca inadmisibilă este legală, întrucât în materia contenciosului administrativ nu sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la cererea de ordonanţă preşedinţială; aceste dispoziţii nu sunt compatibile cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004, în sensul art. 28 din lege, iar acest act normativ instituie proceduri speciale de suspendare a executării unui act administrativ, atât în faza procedurii prealabile (art. 14), cât şi în faza sesizării instanţei (art. 15).
C.A. Bucureşti, Secţia a VIII-a cont. adm. şi fisc., decizia nr. 1335 din 14 mai 2009, nepublicată
Prin sentinţa civilă nr. 9 din 5 ianuarie 2009, Tribunalul Bucureşti, Secţia a IX-a administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanţii P.A.M. şi P.P., în contradictoriu cu pârâţii D.M.P. şi Primăria Sectorului 3 Bucureşti.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de fond a reţinut că este neîntemeiată excepţia necompetenţei materiale faţă de dispoziţiile art. 581 alin. (2) C. proc. civ., luând act că reclamanţii au invocat nelegalitatea autorizaţiei de construire ca temei al prejudiciilor suferite şi nu un fapt material, distinct de actul administrativ constituit de auto-
rizaţia de construire. In plus, s-a avut în vedere faptul că instanţa de contencios administrativ este competentă să analizeze în fond legalitatea autorizaţiei de construire.
Referitor la inadmisibilitatea acţiunii reclamanţilor, Tribunalul a arătat că legiuitorul a instituit o cale specială pentru suspendarea executării actului administrativ, astfel că procedura ordonanţei preşedin-ţiale nu este aplicabilă în această materie. S-a concluzionat în sensul că suspendarea executării unui act administrativ poate fi dispusă exclusiv în cazul procedurilor special prevăzute de art. 14 sau art. 15 din Legea nr. 554/2004, modificată, proceduri care înlătură aplicabilitatea art. 581 C. proc. civ. S-a reamintit faptul că s-a avut în vedere disponibilitatea procesuală a părţii, în sensul că apărătorul reclamanţilor a solicitat soluţionarea cererii de faţă potrivit procedurii prevăzute de art. 581 C. proc. civ.
împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a fost promovat, în termen legal, recurs de către reclamanţi, care au solicitat modificarea în tot a sentinţei, în sensul admiterii cererii de ordonanţă preşedinţială.
In motivarea cererii de recurs, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 3041 şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reclamanţii susţin că, prin cererea de ordonanţă preşedinţială, nu s-a solicitat suspendarea executării actului administrativ atacat prin cererea principală, ci s-a solicitat sistarea lucrărilor de construire până la soluţionarea în fond a dosarului.
In concepţia recurenţilor, sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, întrucât există un prejudiciu grav pe care îl suferă imobilul învecinat, ca urinare a continuării acestor lucrări efectuate cu încălcarea legii, fapt confirmat de expertizele efectuate şi
chiar de Inspectoratul de Stat în Construcţii. In plus, recurenţii apreciază că urgenţa luării măsurii aflate în discuţie este justificată de faptul că imobilul se înalţă într-un ritm alert, iar dacă aceste măsuri nu
se suspendă, obligarea intimatului la demolarea construcţiei edificate ilegal ar aduce grave prejudicii chiar şi intimatului.
Analizând sentinţa atacată, atât în raport de criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Curtea apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea recursului ca nefondat.
Sentinţa atacată este legală şi temeinică, în speţă nefiind întrunite cerinţele impuse de art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii. Instanţa de control judiciar constată că s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente în materie, precum şi faptul că Tribunalul a reţinut corect situaţia de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză.
Prin cererea introductivă, recurenţii-reclamanţi au solicitat instanţei de contencios administrativ sistarea lucrărilor de construcţie până la soluţionarea cererii de anulare a autorizaţiei de construire. Temeiul juridic al acţiunii invocat de reclamanţi a fost art. 581 C. proc. civ. Din certificatul de grefa eliberat de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, rezultă că obiectul subsidiar al acţiunii vizează anularea autorizaţiilor de construire nr. 578 din 12 mai 2008 şi nr. 631 din 23 mai 2008 emise pentru imobilul din Bucureşti, Calea D., Sector 3, pentru care s-a solicitat sistarea lucrărilor de construire în prezenta cauză. La termenul de judecată din 5 ianuarie 2009, apărătorul reclamanţilor a solicitat sistarea lucrărilor de construcţie pe calea ordonanţei preşedinţiale.
Instanţa de control judiciar constată că, în speţa de faţă, s-a respectat principiul disponibilităţii părţii – specific procesului civil, astfel că s-au respectat prevederile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., în sensul că judecătorul a hotărât numai cu privire la obiectul cererii deduse judecăţii. Faţă de împrejurarea că într-un alt dosar s-a contestat legalitatea unor acte administrative reprezentate de două autorizaţii de construire, sistarea lucrărilor de construcţie echivala cu suspendarea executării actelor aflate în discuţie, respectiv, a autorizaţiilor de construire. De remarcat faptul că reclamanţii şi-au ales calea procedurală, respectiv ordonanţa preşedinţială reglementată de art. 581 C. proc. civ.
Soluţia Tribunalului de respingere a excepţiei de necompetenţă materială este legală, faţă de dispoziţiile art. 581 alin. (2) C. proc. civ., care arată că cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la
instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului. In cauză, Tribunalul Bucureşti, Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, este competent să soluţioneze cererea de anulare a actelor
administrative, în raport de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind vorba de acte emise de o autoritate publică locală.
Pe de altă parte, Curtea apreciază că şi soluţia de respingere a
acţiunii ca inadmisibilă este legală. In materia contenciosului administrativ, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 581 C. proc. civ. referitoare la cererca de ordonanţă preşedinţială, întrucât acestea nu sunt compatibile cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004, în sensul art. 28 din lege, iar acest act normativ instituie proceduri specialc de suspendare a executării unui act administrativ, atât în faza procedurii prealabile (art. 14), cât şi în faza sesizării instanţei (art. 15).
In raport de cele expuse anterior, constatând că susţinerile recurenţilor nu au relevanţă juridică, întrucât se referă la condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, Curtea a respins recursul ca nefondat.
