SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare act administrativ. Impozit pe cladiri.
-Art. 31 alin. 6 pct. 1 lit. c) din H.G. nr. 44/ 2004
-Art. 249 alin. 1 Cod fiscal
-Art. 254 Cod fiscal
În mod corect a respins prima instanta ca neîntemeiata cererea formulata de reclamanta B. M., pe motiv ca, având în vedere ca, la data de 18.05.2010, data întocmirii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, constructia proprietatea reclamantei era finalizata, având elementele structurale de baza ale unei cladiri, data începând cu care datoreaza impozitul pe cladire este 1.06.2010.
În fapt, prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr. xxx din data de 18.05.2010, recurenta reclamanta a fost sanctionata cu amenda în cuantum de 1.000 lei pentru construirea casei fara autorizatie de construire. Din probele care au stat la baza întocmirii procesului verbal de contraventie – constatari personale ale agentilor constatatori, planse foto – rezulta ca la data întocmirii acestuia, cladirea pe care o construia reclamanta îndeplinea cumulativ conditiile prevazute la pct. 31 alin. (6), pct. 1, lit. c) din H.G. nr. 44/2004 pentru a fi considerata cladire finalizata.
În fapt, prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr. xxx din data de 18.05.2010, recurenta reclamanta a fost sanctionata cu amenda în cuantum de 1.000 lei pentru construirea casei fara autorizatie de construire. Din probele care au stat la baza întocmirii procesului verbal de contraventie – constatari personale ale agentilor constatatori, planse foto – rezulta ca la data întocmirii acestuia, cladirea pe care o construia reclamanta îndeplinea cumulativ conditiile prevazute la pct. 31 alin. (6), pct. 1, lit. c) din H.G. nr. 44/2004 pentru a fi considerata cladire finalizata.
Este cert ca recurenta datoreaza impozit pe cladirea ridicata conform art. 249 alin. (1) C. fiscal potrivit caruia „orice persoana care are în proprietate o cladire situata în România datoreaza impozit anual pentru acea cladire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit” însa problema care se pune este aceea privind data de la care datoreaza acest impozit. În conformitate cu pct.63 alin.1 lit. a) din H.G. nr. 44/2004, data dobândirii/construirii cladirii, determina concomitent datorarea impozitului pe cladiri, data construirii fiind aceea în care constructia se considera finalizata.
Este cert ca recurenta datoreaza impozit pe cladirea ridicata conform art. 249 alin. (1) C. fiscal potrivit caruia „orice persoana care are în proprietate o cladire situata în România datoreaza impozit anual pentru acea cladire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit” însa problema care se pune este aceea privind data de la care datoreaza acest impozit. În conformitate cu pct.63 alin.1 lit. a) din H.G. nr. 44/2004, data dobândirii/construirii cladirii, determina concomitent datorarea impozitului pe cladiri, data construirii fiind aceea în care constructia se considera finalizata.
Potrivit pct. 31 alin. (6), pct. 1, lit. c) din H.G. nr. 44/2004, prin cladire finalizata se întelege „constructie care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: – serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea; – are elementele structurale de baza ale unei cladiri, respectiv: pereti si acoperis; – are expirat termenul de valabilitate prevazut în autorizatia de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia ori cladirea a fost realizata fara autorizatie de construire; pentru stabilirea impozitului pe cladiri, se ia în calcul numai suprafata construita desfasurata care are elementele de la pct.2.”
Potrivit pct. 31 alin. (6), pct. 1, lit. c) din H.G. nr. 44/2004, prin cladire finalizata se întelege „constructie care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: – serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea; – are elementele structurale de baza ale unei cladiri, respectiv: pereti si acoperis; – are expirat termenul de valabilitate prevazut în autorizatia de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia ori cladirea a fost realizata fara autorizatie de construire; pentru stabilirea impozitului pe cladiri, se ia în calcul numai suprafata construita desfasurata care are elementele de la pct.2.”
În ceea ce priveste cea de-a treia conditie care trebuie îndeplinita cumulativ în speta, Curtea a constatat ca, în speta, este incidenta teza a II-a respectiv cladirea a fost realizata fara autorizatia de construire.
În ceea ce priveste cea de-a treia conditie care trebuie îndeplinita cumulativ în speta, Curtea a constatat ca, în speta, este incidenta teza a II-a respectiv cladirea a fost realizata fara autorizatia de construire.
În mod eronat sustine recurenta ca, în cazul de fata, este aplicabila teza I a celei de-a treia conditii, respectiv are expirat termenul de valabilitate prevazut de autorizatia de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia, atâta timp cât, cladirea a fost ridicata în lipsa unei autorizatii de construire, din probele care au stat la baza întocmirii procesului verbal de contraventie reiesind ca la data întocmirii acestuia, cladirea se considera finalizata.
În mod eronat sustine recurenta ca, în cazul de fata, este aplicabila teza I a celei de-a treia conditii, respectiv are expirat termenul de valabilitate prevazut de autorizatia de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia, atâta timp cât, cladirea a fost ridicata în lipsa unei autorizatii de construire, din probele care au stat la baza întocmirii procesului verbal de contraventie reiesind ca la data întocmirii acestuia, cladirea se considera finalizata.
Faptul ca recurenta a obtinut ulterior autorizatie de construire nu schimba cu nimic datele spetei, aceasta fiind doar o masura de intrare în legalitate, nefiind în masura sa determine data de la care aceasta datoreaza impozit pe cladire.
Faptul ca recurenta a obtinut ulterior autorizatie de construire nu schimba cu nimic datele spetei, aceasta fiind doar o masura de intrare în legalitate, nefiind în masura sa determine data de la care aceasta datoreaza impozit pe cladire.
Ca atare, faptul ca ulterior a fost emisa Autorizatia de construire nr. xxxxx din 13.08.2010 cu termen de valabilitate pâna la data de 24.08.2012, nu presupune faptul ca, cladirea se considera finalizata la data expirarii termenului de valabilitate, asa cum s-a mentionat anterior, cladirea fiind ridicata înainte de obtinerea acestei autorizatii.
Ca atare, faptul ca ulterior a fost emisa Autorizatia de construire nr. xxxxx din 13.08.2010 cu termen de valabilitate pâna la data de 24.08.2012, nu presupune faptul ca, cladirea se considera finalizata la data expirarii termenului de valabilitate, asa cum s-a mentionat anterior, cladirea fiind ridicata înainte de obtinerea acestei autorizatii.
În concluzie, recurenta reclamanta avea obligatia, potrivit prevederilor art. 254 din Codul fiscal sa declare construirea cladirii în termen de 30 de zile de la finalizarea acesteia si sa achite impozitul cu începere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost dobândita, respectiv de la data de 1.06.2010, cum corect s-a mentionat în procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr. xxx din data de 18.05.2010.
În concluzie, recurenta reclamanta avea obligatia, potrivit prevederilor art. 254 din Codul fiscal sa declare construirea cladirii în termen de 30 de zile de la finalizarea acesteia si sa achite impozitul cu începere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost dobândita, respectiv de la data de 1.06.2010, cum corect s-a mentionat în procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr. xxx din data de 18.05.2010.
Decizia nr. 3840/CA/26.11.2014 a Curtii de Apel Oradea – Sectia a II – a civila, de contencios administrativ si fiscal
Dosar 6060/111/CA/2013 – R
Prin Sentinta nr. 2298/CA din 06.03.2014 Tribunalul B. a respins ca neîntemeiata cererea formulata de reclamanta B. M. în contradictoriu cu pârâta Primaria Municipiului O. – Directia Economica.
Împotriva acestei sentinte, în termen si legal timbrat, a declarat recurs recurenta-reclamanta B. M., solicitând admiterea recursului si, în consecinta, modificarea în totalitate a sentintei atacate în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulata.
In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a aratat ca, prin actiunea înregistrata la data de 19.07.2013, a solicitat Tribunalului B. anularea Procesului-verbal de înstiintare de plata pentru impozitul pe teren nr. 201367/01.08.2012, a actului intitulat Obligatii de plata nr. 266290/01.08.2012, precum si a adresei nr. xxxxxx/29.10.2012.
Primaria O. a calculat impozitul datorat pe constructia din O., str. Xxxxxxxx, nr. xx, jud. B., începând cu data de 01.06.2010, adica data de întâi a lunii urmatoarei celei în care s-a efectuat controlul din 18.05.2010, când constructia a fost considerata ca finalizata.
În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de pct. 31, alin. (6) din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal pentru ca o cladire sa poata fi considerata ca finalizata. În realitate, obligatiile sale fiscale s-au nascut la data de 25.07.2012, data la care Primaria O. a întocmit Procesul-verbal de receptie a lucrarilor.
Desi înstiintarea de plata nu se regaseste în categoria titlurilor de creanta fiscala, astfel cum sunt enumerate în H.G. nr. 1050/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului de procedura fiscala, aceasta nu înseamna ca acest înscris nu are caracterul unui act administrativ fiscal, care este de natura a fi supus controlului instantei judecatoresti.
Tribunalul B. a respins actiunea pe motiv ca momentul de la care se datoreaza impozit pe cladire este cel la care constructia este finalizata, conform definitiei de la pct. 63, alin. (1) din H.G. nr. 44/2004, respectiv data de 01.06.2010.
Apreciaza ca hotarârea instantei de fond este netemeinica si nelegala, fiind data cu aplicarea gresita a legii, motiv de casare prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
In acest sens, pct. 31 din H.G. nr. 44/2004 defineste „cladirea finalizata” ca fiind constructia care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
•serveste la adapostirea de oameni […];
•are elementele structurale de baza ale unei cladiri, respectiv pereti si acoperis;
•are expirat termenul de valabilitate prevazut în autorizatia de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia ori cladirea a fost realizata fara autorizatie de construire.
Data la care constructia se considera ca finalizata coincide cu data de la care se datoreaza impozit pe cladire.
Or, astfel cum reiese din Procesul-verbal nr. xxxxxx/25.07.2012, precum si din Adresa nr. xxxxxx/29.10.2012, anexate la dosar, desi constructia a fost demarata fara autorizatie de construire, ulterior a fost emisa Autorizatia de construire nr. xxxxx din data 13.08.2010, cu termen de valabilitate pâna la data de 24.08.2012.
Prin urmare, la data emiterii Procesului-verbal de înstiintare de plata – 01.08.2012 – nu era îndeplinita cea de-a treia conditie pentru ca respectiva constructie sa poata fi considerata ca finalizata, si anume cea a expirarii termenului de valabilitate prevazut în autorizatia de construire.
Având în vedere ca Procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor de constructie l-a încheiat la data de 25.07.2012, anterior termenului de expirare a autorizatiei de construire, considera ca de la aceasta data datoreaza impozitul pe cladire, nicidecum de la data de 01.06.2010.
În drept, a prevederile art. 250 din Codul fiscal, pct. 22 si 27 din Normele de aplicare a art. 250 din Codul Fiscal cuprinse în H.G. nr. 44/2004, art. 7, 8, 10 si 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si orice alte prevederi normative cu relevanta în speta.
Prin întâmpinare, intimata Primaria Municipiului O. – Directia Economica a solicitat respingerea recursului si, pe cale de consecinta, respingerea actiunii în anulare ca netemeinica si nelegala, respingerea pretentiilor formulate de reclamanta recurenta ca fiind nefondate si respingerea ca neîntemeiate a cheltuielilor de judecata solicitate de catre reclamanta.
In aparare, intimata a aratat ca art. 249 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal dispune: “Orice persoana care are în proprietate o cladire situata în România datoreaza impozit anual pentru acea cladire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.”
În întelesul Codului fiscal (Legea nr. 571/2003), asa cum se precizeaza la art. 249, alin. (5): „cladire este orice constructie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinta sa, si care are una sau mai multe încaperi ce pot servi la adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse materiale, instalatii, echipamente si altele asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent de materialele din care sunt construite.”
Pct. 24 alin. (1) din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art. 250) prevede: “Nu intra sub incidenta impozitului pe cladiri constructiile care nu întrunesc elementele constitutive ale unei cladiri, prevazute de art. 249, alin. (5).”
În acelasi sens sunt si prevederile pct. 31 alin. (6) din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art. 251), cu modificarile si completarile ulterioare, care stipuleaza urmatoarele:
„(1) în sensul prezentelor norme metodologice, termenii si notiunile de mai sus au urmatoarele întelesuri:
c) cladire finalizata – constructie care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea:
2. are elementele structurale de baza ale unei cladiri, respectiv: pereti si acoperis;
3. are expirat termenul de valabilitate prevazut în autorizatia de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia ori cladirea a fost realizata fara autorizatie de construire; pentru stabilirea impozitului pe cladiri, se ia în calcul numai suprafata construita desfasurata care are elementele de la pct.2.”
Din textele de lege mai sus amintite, reiese fara echivoc faptul ca persoanele care detin în proprietate o cladire situata în România datoreaza impozit pentru cladirea respectiva.
Apreciaza ca este mai mult decât evident faptul ca, la data controlului si a întocmirii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr. xxx din data de 18.05.2010, prin care reclamantii au fost sanctionati cu amenda în cuantum de 1.000 lei pentru construirea casei fara autorizatie de construire, cladirea pe care o construiau îndeplinea cumulativ conditiile prevazute la pct. 31, alin. (6), pct. 1, lit. c) din H.G. nr. 44/2004 pentru a fi considerata cladire finalizata, textul de lege mai sus-mentionat nelasând loc nici unei interpretari.
În sustinerea afirmatiilor, a depus copii xerox ale fotografiilor facute cladirii în cauza la data efectuarii controlului si a întocmirii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr. xxx din data de 18.05.2010, fotografii care dovedesc, fara urma de îndoiala, faptul ca respectiva cladire îndeplinea cumulativ, la acea data (11.02.2010), conditiile prevazute la pct. 31, alin. (6), pct. 1, lit. c) din H.G. nr. 44/2004 pentru a fi considerata cladire finalizata.
Referitor la momentul din care se datoreaza impozitul pe cladire, a aratat ca potrivit pct. 63, alin. (1) din H.G. nr. 44/2004 (art. 254 din Codul fiscal) cuprinde urmatoarele dispozitii privitoare la efectele datei dobândirii/construirii cladirii: “Data dobândirii/construirii cladirii, potrivit mentiunii prevazute la pct. 62, determina concomitent, în conditiile Codului fiscal si ale prezentelor norme metodologice, urmatoarele:
a) datorarea impozitului pe cladiri;
b) diminuarea suprafetei de teren pentru care se datoreaza impozitul pe
teren cu suprafata construita la sol a cladirii respective.”
Asadar, legiuitorul stipuleaza cât se poate de clar faptul ca data construirii cladirii (adica data când constructia este finalizata) determina datorarea impozitului pe cladiri.
Or, în cazul de fata, cladirea proprietatea reclamantei era cladire finalizata (deci construita) la data de 18.05.2010, data controlului, asa cum reiese în mod evident din fotografiile efectuate respectivei cladiri, pe care le-a anexat întâmpinarii, aceasta data fiind de referinta pentru datorarea impozitului pe cladire.
Referitor la faptul ca în acea casa nu se putea locui efectiv (lucrarile de finisaj nefiind finalizate), apreciaza ca acestea nu sunt relevante în prezenta cauza, legiuitorul neconditionând aprecierea datei construirii sau dobândirii unei cladiri (data ce determina datorarea impozitului pe cladiri) de existenta sau inexistenta finisajelor interioare/exterioare ale respectivei cladiri. Mai mult decât atât, apreciaza ca reclamanta încearca, în mod vadit, sa eludeze legea si sa induca în eroare instanta de judecata atunci când afirma faptul ca obligarea la plata unui impozit începând 01.06.2010 este nelegala, având în vedere faptul ca la data de 18.05.2010 cladirea se afla în stadiul dovedit de fotografiile depuse la dosar, respectiv elementele de baza (peretii si acoperisul) erau construite. În sustinerea afirmatiilor, arata ca, în cuprinsul procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. xxx din 18.05.2010 se mentioneaza stadiul fizic al constructiei – constructie ridicata fara finisaje.
Pe de alta parte, legiuitorul, la art. 254 din Codul fiscal stipuleaza urmatoarele: „în cazul unei cladiri care a fost dobândita sau construita de o persoana în cursul anului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu începere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost dobândita sau construita.”
În acelasi sens sunt si dispozitiile pct. 64 din H. G. nr. 44/2004 al art. 254 din Codul fiscal, conform carora: “Pentru cladirile dobândite/construite, înstrainate, demolate, distruse sau carora li s-au adus modificari de natura extinderii, îmbunatatirii ori distrugerii partiale a celei existente, dupa caz, în cursul anului, impozitul pe cladiri se recalculeaza de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care aceasta a fost dobândita, construita, înstrainata, demolata, distrusa sau finalizata modificarea.”
Având în vedere faptul ca, la data de 18.05.2010, data controlului si a întocmirii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr. xxx, constructia situata în O., pe str. Xxxxxxxx, nr. xx, jud. B., proprietatea d-nei B. M., era o cladire finalizata (deci construita), având elementele structurale de baza ale unei cladiri, în speta pereti si acoperis, aceasta data (18.05.2010) este considerata, conform prevederilor legale în materie, data construirii cladirii, care determina datorarea impozitului pe cladire cu începere de la data de întâi a lunii urmatoare construirii cladirii.
Asadar, cladirea situata în O., pe str. Xxxxxxxx, nr. xx, jud. B. a fost construita de reclamanta la data de 18.05.2010 (fiind o cladire finalizata la acea data) si, în consecinta, organul fiscal (Primaria municipiului O. – Directia Economica) a stabilit în sarcina acesteia obligatia de plata a impozitului pe cladire începând cu data de întâi a lunii urmatoare (01.06.2010).
Organul fiscal, respectând prevederile legale în materie, a stabilit si calculat obligatia de plata care revine în sarcina reclamantilor începând cu data de 01.06.2010, respectiv data de întâi a lunii urmatoare celei în care a fost construita cladirea (18.05.2010), de la aceeasi data calculând si impozitul pe terenul situat în O., str. Xxxxxxxx, nr. xx, jud. B., pentru suprafata acestuia diminuata cu suprafata construita la sol a cladirii amplasata pe acel teren.
De asemenea, art. 254 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, forma actualizata, cuprinde urmatoarele dispozitii: „Orice persoana care dobândeste, construieste sau înstraineaza o cladire are obligatia de a depune o declaratie fiscala la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale în a carei raza de competenta se afla cladirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrainarii sau construirii.”
Iar potrivit art. 294 alin. (2), lit. a) si b) din Codul fiscal: „depunerea peste termen sau nedepunerea declaratiilor de impunere prevazute la art. 254 alin. (5) si alin. (6) si art. 259 alin. (6) constituie contraventii.”
Din cele expuse rezulta cu claritate faptul ca reclamanta nu si-a îndeplinit obligatia prevazuta de lege si anume aceea de a depune declaratiile de impunere la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale (în speta Primaria municipiului O. – Directia Economica) în termen de 30 de zile de la data la care au construit cladirea situata în O., pe str. Xxxxxxxx, nr. xx, jud. B., pe care o detine în proprietate.
Având în vedere textele de lege mai-sus mentionate, apreciaza ca rezulta fara echivoc faptul ca recurentei îi revine obligatia achitarii impozitului pe cladire începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care s-a efectuat controlul si a fost întocmit procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. xxx din 18.05.2010, respectiv 01.06.2010, în cuantumul în care acesta a fost calculat si stabilit de organul fiscal, de la aceeasi data datorând si impozitul pe terenul situat în O., str. Xxxxxxxx, nr. xx, jud. B. pentru suprafata acestuia diminuata cu suprafata construita la sol a cladirii amplasata pe acel teren.
Apreciaza ca obligatiile fiscale datorate de recurenta au fost stabilite si calculate de organul fiscal în mod corect, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare, dispozitii legale pe care le-a invocat în rândurile de mai sus, neexistând niciun motiv care sa justifice anularea impozitului pe cladiri si teren, pentru cladirea si terenul situate în O., str. Xxxxxxxx, nr. xx, jud. B.
Fata de cele mai sus mentionate si în raport cu actele normative în vigoare privitoare la prezenta cauza, a solicitat respingerea actiunii în anulare ca netemeinica si nelegala si, pe cale de consecinta, respingerea pretentiilor formulate de reclamanta ca fiind nefondate, precum si respingerea ca neîntemeiate a cheltuielilor de judecata solicitate de catre reclamanta.
În drept a invocat prevederile art. 249, alin. (1), alin. (5), art. 254, alin. (1). alin. (5). art. 294, alin. (2), lit. a) si b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, forma actualizata, dispozitiile pct. 24 alin. (1), pct. 31. alin. (6), pct. 63 alin. (1), pct. 64 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, forma actualizata, prevederile Codului de Procedura Civila.
Instanta de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a retinut ca este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Corect a respins prima instanta ca neîntemeiata cererea formulata de reclamanta B. M., pe motiv ca, având în vedere ca, la data de 18.05.2010, data întocmirii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, constructia proprietatea reclamantei era finalizata, având elementele structurale de baza ale unei cladiri, data începând cu care datoreaza impozitul pe cladire este 1.06.2010.
Pentru aceste motive, Curtea a respins ca neîntemeiat recursul declarat de recurenta-reclamanta B. M. împotriva Sentintei nr. 2298/CA din 06.03.2014 pronuntata de Tribunalul B., pe care a mentinut-o în totul, fara cheltuieli de judecata în recurs.
