Dupa data intrarii în vigoare a Legii nr.10/2001, o actiune în revendicare a imobilelor pe care le vizeaza acest act normativ, întemeiata pe dispozitiile dreptului comun, este inadmisibila, atât în situatia în care nu s-a declansat procedura administrativa, prealabila si obligatorie prevazuta de legea speciala, cât si în situatia în care aceasta procedura nu este finalizata la data sesizarii instantei.
Dupa data intrarii în vigoare a Legii nr.10/2001, o actiune în revendicare a imobilelor pe care le vizeaza acest act normativ, întemeiata pe dispozitiile dreptului comun, este inadmisibila, atât în situatia în care nu s-a declansat procedura administrativa, prealabila si obligatorie prevazuta de legea speciala, cât si în situatia în care aceasta procedura nu este finalizata la data sesizarii instantei.
Imobilele care se încadreaza în domeniul de aplicare a Legii nr.10/2001 nu mai pot fi restituite decât în conditiile prevazute de acest act normativ, fiind exclusa actiunea în revendicare de drept comun, cu exceptia actiunilor pendinte la data de 14 februarie 2001, cu privire la care noua lege a permis fie continuarea lor, fie suspendarea pâna la solutionarea procedurii administrative.
Imobilele care se încadreaza în domeniul de aplicare a Legii nr.10/2001 nu mai pot fi restituite decât în conditiile prevazute de acest act normativ, fiind exclusa actiunea în revendicare de drept comun, cu exceptia actiunilor pendinte la data de 14 februarie 2001, cu privire la care noua lege a permis fie continuarea lor, fie suspendarea pâna la solutionarea procedurii administrative.
De altfel, accesul la justitie si dreptul la un proces echitabil sunt asigurate, sub toate aspectele, în cadrul procedurii judiciare prevazute de cap.III al Legii nr.10/2001, deci în conditiile si pe caile prevazute de legea speciala.
De altfel, accesul la justitie si dreptul la un proces echitabil sunt asigurate, sub toate aspectele, în cadrul procedurii judiciare prevazute de cap.III al Legii nr.10/2001, deci în conditiile si pe caile prevazute de legea speciala.
Persoanele care au utilizat procedura Legii nr.10/2001 nu mai pot exercita, ulterior, actiuni în revendicare având în vedere regula eleca una via si principiul securitatii raporturilor juridice consacrat în jurisprudenta CEDO (Cauza Brumarescu contra României – 1997 s.a.).În concluzie, pentru motivele de fapt si de drept sus-mentionate, instanta va admite exceptia inadmisibilitatii si va respinge actiunea ca inadmisibila.
Persoanele care au utilizat procedura Legii nr.10/2001 nu mai pot exercita, ulterior, actiuni în revendicare având în vedere regula eleca una via si principiul securitatii raporturilor juridice consacrat în jurisprudenta CEDO (Cauza Brumarescu contra României – 1997 s.a.).În concluzie, pentru motivele de fapt si de drept sus-mentionate, instanta va admite exceptia inadmisibilitatii si va respinge actiunea ca inadmisibila.
Prin cererea înregistrata sub nr.102/207/07.01.2011 pe rolul Judecatoriei Caracal, reclamantul F.B.C. a chemat în judecata pe pârâtii Municipiul Caracal prin Primar, S.C. S. S.R.L. Caracal si S.M.., solicitând instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa se dispuna obligarea pârâtilor Municipiul Caracal prin Primar, S.C. S. S.R.L. Caracal, sa lase în deplina proprietate si linistita posesie atât reclamantului cât si pârâtei S.M., imobilul teren compus din suprafata de 796,19 m.p. situat în Caracal, jud.Olt, ce reprezinta diferenta nerestituita pe cale administrativa din suprafata totala de 1566 m.p..
În fapt, motivând cererea, arata reclamantul ca imobilul mentionat a fost proprietatea defunctului B.I., iar dovada dreptului de proprietate întelege reclamantul sa o faca astfel: din extrasul din „Situatia imobilelor proprietatea IGO Caracal” rezulta ca autorul B.I. este proprietarul imobilului situat în Caracal, judetul Olt, si ca acest imobil a fost preluat abuziv în baza Decretului nr.92/1950.
Mai arata reclamantul ca, din Buletinul cladiri nr.3 eliberat de autoritatile locale ale orasului Caracal, rezulta ca B.I., este proprietarul unui imobil compus dintr-o cladire (casa de locuit) si anexe situate pe o suprafata totala de 1566 m.p. din care 1134 m.p. curti si 452,60 m.p. constructii cladiri.
Cu privire la calitatea de mostenitori, mentioneaza reclamantul ca, în acest exista sentinta nr.1588/27.05.2003 din dosarul nr.1621/2003 al Judecatoriei Caracal, ramasa definitiva si irevocabila prin neapelare, iar aceasta sentinta este cunoscuta si însusita de Primaria Caracal.
Se precizeaza ca, imobilul situat în Caracal, jud.Olt, este compus din suprafata totala de 1566 m.p. din care 1134 m.p. curti si 452,60 m.p. constructii (cladiri), iar în temeiul dispozitiilor Legii nr. 10/2001, reclamantul a solicitat restituirea integrala a acestui imobil.
Arata reclamantul ca, prin dispozitia nr.276/28.10.2002 a Primariei municipiului Caracal, s-a dispus restituirea constructiei împreuna cu o suprafata de doar 929 m.p. din totalul de 1566 m.p., iar din cauza masuratorii aleatorii si empirice facute de functionarii primariei, în fapt, s-a restituit doar suprafata de 796,19 m.p., suprafata ce a rezultat ca urmare a masuratorilor exacte efectuate de specialistii topografi cu ocazia intabularii dreptului de proprietate.
Sustine reclamantul ca, prezenta actiune are ca obiect diferenta de 769,81 m.p. teren intravilan, pentru care nu s-a dispus restituirea pe cale administrativa în baza legii speciale de restituire a proprietatii, aratând reclamantul ca, pentru redobândirea acestui imobil(cladiri plus teren), a solicitat pe cale administrativa reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii 10/2001.
Mai sustine reclamantul ca, anterior emiterii dispozitiei de restituire nr.276/28.10.2002 de catre Primaria municipiului Caracal, a fost îndrumat de catre reprezentantii Primariei, ca pentru diferenta de 769,81 m.p., ce constituie obiectul prezentei actiuni, sa notifice S.C. S. S.R.L., ca fiind actualul proprietar.
Apreciaza reclamantul ca refuzul primariei de restituire a diferentei de teren s-a facut în mod nelegal si cu încalcarea legii, deoarece întregul imobil a fost preluat în mod abuziv si stapânit de Primaria Caracal, careia îi revenea obligatia de a acorda reparatii conform legii, în natura sau echivalentul acolo unde restituirea în natura nu mai este posibila.
A mai aratat reclamantul în cererea sa, ca a notificat prin judecatoresc pe pârâta S.C. S. S.R.L., care nu a dat curs acestei notificari, neraspunzând.
Reclamantul a invocat în drept art.480 C.civil, si art.481 C.civil, solicitând si efectuarea unei expertize tehnice de specialitate care sa identifice suprafata de teren revendicata.
Totodata, reclamantul îsi justifica calitatea procesual activa, fiind mostenitor al autorului B.I., aspect stabilit si cu ocazia emiterii Dispozitiei nr.276/2002 de catre Primaria municipiului Caracal.
În sedinta publica din 17.02.2011, Municipiul Caracal prin reprezentantii legali, a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii formulata de catre reclamant, ca neîntemeiata, din urmatoarele motive:
Pe cale de exceptie s-a invocat inadmisibilitate actiunii formulata, având în vedere ca prin notificarile nr.270/2001 si nr. 267/2001 formulate în temeiul Legii nr.10/2001, numitii F.B.C. si S.M. au solicitat restituirea în natura a imobilului cladire si a terenului aferent situat în Caracal, jud. Olt.
S-a precizat ca, notificarile mentionate au fost solutionate în baza Legii nr.10/2001, fiind emise astfel de primarul municipiului Caracal dispozitiile nr.276/28.10.2002 si, respectiv nr.1/05.01.2004.
Se mentioneaza ca prin aceste dispozitii s-a dispus restituirea în natura reclamantului F.B.C. si pârâtei S.M., a imobilului cladire compus din 15 încaperi si a terenului în suprafata de 929 m.p. situat în Caracal, jud. Olt, conform procesului verbal de punere în posesie nr.11368/9.09.2004 ce a fost încheiat în prezenta titularilor dispozitiei nr.1/5.01.2004 si la care nu s-au formulat obiectiuni.
În ceea ce priveste diferenta de teren de la 929 m.p. pâna la suprafata de 1566 m.p. solicitata de reclamant prin notificarile mentionate, s-a aratat ca, asa cum reiese si din cererea de chemare în judecata, aceasta suprafata de teren nu s-a aflat în proprietatea municipiului Caracal, ci a S.C. S. S.R.L., careia i-a fost adresata notificarea formulata în temeiul Legii nr.10/2001 în dosarul nr.37/2001 din data de 20.07.2001.
Se considera de catre Municipiul Caracal prin reprezentantii legali ca, terenul solicitat nu poate face obiectul unei actiuni de drept comun atâta timp cât aceasta a facut obiectul Legii speciale nr.10/2001, fiind astfel emisa de Primarul municipiului Caracal, dispozitia nr.1/5.01.2004.
O a doua exceptie invocata prin întâmpinare este cu privire la lipsa calitatii procesuale pasive a Municipiului Caracal, motivat de faptul ca, asa cum s-a mai mentionat, diferenta de teren solicitata de reclamant nu se afla în proprietatea Municipiului Caracal ci a S.C. S. S.R.L., persoana notificata în temeiul Legii nr.10/2001, fapt ce reiese din actele depuse la dosarul cauzei cât si recunoscut de reclamant.
În concluzie, se solicita admiterea celor doua exceptii privind inadmisibilitatea actiunii formulate si constatarea lipsei calitatii procesuale a Primariei municipiului Caracal, iar pe fond respingerea actiunii, ca neîntemeiata.
Reclamantul F.B.C. a depus la dosar raspuns la întâmpinare formulata de pârâta, prin care a solicitat respingerea exceptiilor invocate de catre pârâtul Municipiul Caracal, prin Primar, ca neîntemeiate.
A mai aratat reclamantul ca solicita a se constata ca pârâtul Municipiul Caracal nu a formulat aparari în ce priveste fondul cauzei, cu toate acestea a solicitat respingerea pe fond a actiunii.
Precizeaza reclamantul ca, imobilul se compune în totalitate sa din 1566 m.p. si 3 constructii.
Sustine reclamantul ca, urmarind cronologia faptelor se poate retine ca, prin procesul verbal de constatare din 16.07.2002, Comisia pentru aplicarea Legii 10/2001 a municipiului Caracal a constatat existenta unei suprafete de 929 m.p. teren si 313 m.p. suprafata construita.
Totodata, prin dispozitia nr.276/28.10.2002 emisa de Primaria municipiului Caracal a fost aprobata restituirea imobilului în natura, cu suprafata de 929 m.p. împreuna cu o parte din constructia existenta, iar prin dispozitia nr.0001/5.01.2004 emisa de Primaria municipiului Caracal s-a restituit în natura suprafata de 929 m.p. împreuna cu constructia existenta, retinându-se legitimarea notificarilor la revendicarea imobilului preluat abuziv de stat prin Decretul de Nationalizare nr.92/1950, prin aceeasi dispozitie încetând aplicabilitatea Dispozitia nr.276/28.10.2002.
Mentioneaza reclamantul ca, prin încheierea de carte funciara nr.837/3.09.2004 a fost intabulat dreptul de proprietate doar pentru suprafata de 796,19 m.p.teren intravilan împreuna cu constructiile existente si prin procesul verbal de punere în posesie din 8.09.2004 s-a procedat la punerea în posesie pentru suprafata de 929 m.p., astfel cum rezulta din Dispozitia de restituire în natura nr.1/5.01.2004 emisa de Primaria municipiului Caracal.
Astfel fiind, reclamantul precizeaza ca, desi dispozitia de restituire a fost emisa pentru suprafata de 929 m.p., ulterior a fost intabulat dreptul de proprietate doar pentru suprafata de 796,19 m.p..
Sustine reclamantul ca atât acestuia cât si pârâtei S.M. li s-a restituit efectiv proprietatea doar în limita suprafetei de 796,19 m.p. si ca actiunea vizeaza doua aspecte:
Diferenta dintre suprafata de 929 m.p. pentru care a fost emisa Dispozitia nr.0001/5.01.2004 de catre Primaria municipiului Caracal si suprafata de 796,19 m.p. pentru care s-a realizat intabularea si care este suprafata reala restituita;
Diferenta dintre suprafata totala pe care a avut-o imobilul nationalizat, ce a constituit o unitate imobiliara, 1566 m.p. si suprafata reala restituita, 796,19 m.p..
Arata reclamantul ca, pârâta este obligata sa restituie în fapt notificatorilor acea suprafata mentionata în dispozitia de restituire.
Sub acest aspect, reclamantul a mai precizat ca inadmisibilitatea actiunii este neîntemeiata.
Cu privire la ce-l de-al doilea aspect arata reclamantul ca, imobilul reprezinta o unitate imobiliara, ce decurge, printre altele, din numarul cadastral unic, din functionalitatea sa, precum si din actul de proprietate prin care acesta a fost dobândit.
La data nationalizarii, imobilul a fost compus din suprafata totala de 1566 m.p. si constructiile edificate.
Prin urmare, reclamantul considera ca, ori de câte ori un imobil nu se mai poate restitui în integralitatea sa, pentru acea parte care nu se poate restitui în natura trebuie sa se realizeze restituirea prin echivalent.
De asemenea, reclamantul apreciaza ca, în dispozitia de restituire trebuia sa se faca, obligatoriu, o referire a motivelor pentru care se restituie numai o parte din imobilul revendicat.
Asadar, reclamantul arata ca, si sub acest aspect exceptia inadmisibilitatii invocata de pârâta este neîntemeiata.
Referitor la admisibilitatea actiunii în revendicare arata reclamantul ca, si în conditiile unei legi speciale de reparatie, partea nu poate fi împiedicata sa-si revendice bunul, proprietatea autorilor sai, întrucât o asemenea împrejurare ar conduce la limitarea dreptului de acces la justitie si, implicit a dreptului la un proces echitabil, prevazut de dispozitiile art.6 alin.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Referitor la lipsa calitatii procesuale pasive, reclamantul arata ca sustinerea pârâtei, potrivit careia diferenta de teren apartine S.C. S. S.R.L., este o simpla afirmatie nedovedita, nearatând modalitatea în care S.C. S. S.R.L. detine diferenta de teren, totodata pârâta recunoaste ca imobilul ce a apartinut autorilor reclamantului era compus dintr-o suprafata mult mai mare si ca s-a realizat reparatia în temeiul Legii nr.10/2001 doar partial, desi acest act normativ este guvernat de principiul restituirii integrale a proprietatilor preluate abuziv de stat.
Apreciaza reclamantul ca, pârâta are calitate de unitate detinatoare, iar în situatia în care o parte din bunul revendicat nu se mai afla în proprietatea sa, potrivit legii are obligatia sa propuna masuri reparatorii prin echivalent. Cauza a fost amânata la termenul de judecata de astazi, pentru când au fost efectuate actele procedurale mentionate în practicaua prezentei hotarâri, iar instanta a ramas în pronuntare cu prioritate asupra exceptiei inadmisibilitatii cererii.
Potrivit dispozitiilor art.137 alin.1 C.pr.civ., instanta trebuie sa solutioneze înainte de toate exceptiile de procedura sau de fond care fac inutila cercetarea în fond a pricinii.
Pentru determinarea ordinii în care instanta se pronunta asupra exceptiilor procesuale invocate concomitent, trebuie avut în vedere pe de o parte , criteriul impus de legiuitor în art.137 alin.1 C.pr.civ., iar pe de alta parte criteriul propus de doctrina, întrucât Codul de procedura civila nu impune o anumita ordine de invocare a exceptiilor, însa o anumita ordine se impune, determinata de ratiuni interne ale procesului civil si de finalitatea fiecarei exceptii..
Exceptia lipsei de calitate procesuala ( activa sau pasiva) si exceptia lipsei de interes sunt exceptii de fond, iar exceptia necompetentei este o exceptie de procedura.
Deliberând asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii, pentru a se determina cadrul procesual în care vor fi cercetate si celelalte exceptii invocate, instanta urmeaza sa admita exceptia inadmisibilitatii invocata de pârâtul Municipiul Caracal, iar drept consecinta va respinge ca inadmisibila actiunea civila formulata de reclamantul F.B.C., împotriva pârâtilor.
Instanta a retinut ca, prin notificarile nr.270/2001 si nr. 267/2001 formulate în temeiul Legii nr.10/2001, reclamantul F.B.C. si pârâta S.M. au solicitat restituirea în natura a imobilului cladire si a terenului aferent situat în municipiul Caracal, judetul Olt.
Aceste notificari au fost solutionate în baza Legii nr.10/2001, fiind emise astfel de primarul municipiului Caracal dispozitiile nr.276/28.10.2002 si, respectiv nr.1/05.01.2004.
Prin dispozitiile nr.276/28.10.2002 si nr.1/05.01.2004 s-a dispus restituirea în natura a imobilului cladire compus din 15 încaperi si a terenului în suprafata de 929 m.p. situat în Caracal, jud. Olt, catre reclamantul F.B.C. si pârâta S.M., conform procesului verbal de punere în posesie nr.11368/9.09.2004 ce a fost încheiat în prezenta titularilor dispozitiei nr.1/5.01.2004 si la care nu s-au formulat obiectiuni.
Într-adevar, diferenta de teren de la 929 m.p. pâna la suprafata de 1566 m.p. solicitata de reclamant prin notificarile mentionate, cum de altfel s-a mentionat si în cererea de chemare în judecata, nu s-a aflat în proprietatea municipiului Caracal, ci a pârâtei S.C. S. S.R.L., careia i-a si fost adresata notificarea formulata în temeiul Legii nr.10/2001 în dosarul nr.37/2001 din data de 20.07.2001.
Instanta constata astfel ca terenul solicitat de catre reclamant nu poate face obiectul unei actiuni de drept comun, întrucât aceasta a facut obiectul Legii speciale nr.10/2001, fiind astfel emisa de Primarul municipiului Caracal, dispozitia nr.0001/05.01.2004.
Potrivit deciziei nr.33 din 9 iunie 2008 a Înaltei Curtii de Casatie si Justitie, concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar daca acesta nu este prevazut expres în legea speciala.
Postat 30.04.2011
