Potrivit deciziei nr. 42/2008 pronunţată într-un recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa este învestită prin acelaşi act de sesizare cu judecarea a două infracţiuni intenţionate, săvârşite de acelaşi inculpat, dintre care una anterior şi cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendare condiţionată a executării.
Art.72 Cod penal
Art. 85 Cod penal
Potrivit deciziei nr. 42/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, într-un recurs în interesul legii, instanţa este învestită prin acelaşi act de sesizare cu judecarea a două infracţiuni intenţionate, săvârşite de acelaşi inculpat, dintre care una anterior şi cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendare condiţionată a executării, sunt aplicabile exclusive dispoziţiile art. 85 din Codul penal referitoare la anularea suspendării (nu şi prevederile art. 83 Cod penal, referitoare la revocarea suspendării) iar pedeapsa ce va fi executată va fi stabilită prin parcurgerea mai multor etape succesive, după cum urmează:
– se vor aplica pedepse pentru fiecare dintre cele două infracţiuni deduse judecăţii;
– se va dispune anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei pronunţate anterior;
– se va contopi pedeapsa stabilită pentru infracţiunea ce a dus la condamnarea cu suspendare condiţionată cu cea care a atras anularea acesteia, potrivit regulilor privind concursul de infracţiuni, putându-se adăuga şi un spor de pedeapsă;
– pedeapsa rezultantă, astfel determinată, se va contopi după regulile privitoare la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediară cu cea stabilită pentru fapta săvârşită în termenul de încercare, la care se poate adăuga un nou spor de pedeapsă.
Constatând că în cauză se regăseşte ipoteza sus-menţionată, în considerarea caracterului obligatoriu al deciziei amintite, instanţa va proceda în consecinţă.
Constatând că în cauză se regăseşte ipoteza sus-menţionată, în considerarea caracterului obligatoriu al deciziei amintite, instanţa va proceda în consecinţă.
Decizia penală nr. 60/R din 24 ianuarie 2012
Prin sentinţa penală nr.651 din 2 noiembrie 2011, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 80 Cod penal si art 320/1 Cod pr. pen., a condamnat pe inculpatul major T la 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de furt calificat în formă continuată – 2 acte materiale comise la datele de 21. 01. 2010 şi 22. 01. 2010.
În baza art. 85 Cod penal, a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 240/24. 04. 2009 pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 89/R/MF/02. 02. 2010 a Curţii de Apel Piteşti.
A descontopit această pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare şi a repus în individualitatea lor pedepsele componente, de:
– 2 ani închisoare, aplicată pentru comiterea la data de 02.10.2008 a unei infracţiuni de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 2 lit. b şi c Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal;
– 1 an închisoare, aplicată pentru comiterea la data de 15.10.2008 a unei infracţiuni de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.
– 1 an închisoare, aplicată pentru comiterea la data de 15.10.2008 a unei infracţiuni de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.
În baza art. 865 Cod penal rap. la art. 85 Cod penal, a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea la data de 14.04.2008 a unei infracţiuni de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 şi 21 lit. a şi b Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal prin sentinţa penală nr. 89/03.02.2010 pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea, rămasă definitivă la data de 26.05.2010, prin nerecurarea deciziei penale nr. 77/A/05.05.2010 a Tribunalului Vâlcea.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) Cod penal, a contopit pedepsele (descontopite) a căror executare a fost iniţial suspendată, respectiv de 2 ani închisoare, 1 an închisoare, 2 ani şi 6 luni închisoare cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare stabilită în prezenta cauză şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 6 luni închisoare, noua pedeapsă rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
În baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. 1 lit. e şi g Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea în cauză a prevederilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat în formă continuată – 3 acte materiale comise la o dată din cursul lunii iulie 2010 şi la datele de 30.07.2010 şi 27.09.2010.
3. În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, g şi i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea în cauză a prevederilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat în formă continuată – 9 acte materiale comise în perioada 25.02.2011 – 27.07.2011.
În baza art. 40 Cod penal rap. la art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, a contopit noua pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată la punctul 1 de mai sus, cu pedepsele de 2 ani închisoare şi 3 ani închisoare stabilite pentru infracţiunile de la punctele 2 şi 3 de mai sus şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care se adaugă un nou spor, de 1 an închisoare, pedeapsă rezultantă finală fiind de 4 ani închisoare.
A aplicat inculpatului prevederile art. 57 Cod penal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că :
La data de 21.01.2010, 22.01.2010, in cursul lunii iulie 2010, in seara de 30.07.2010, la data de 27.09.2010, la data de 26.02.2011, la data de 15.05.2011, la data de 17.05.2011, la data de 15.06.2011, la data de 18.07.2011, la data de 20.07.2011, la data de 29.07.2011, la data de 23.07.2011, la data de 26.07.2011, inculpatul Ta sustras bunuri de la mai multe parti vatamate.
Din fişa de cazier judiciar a inculpatului, reiese că acesta a suferit anterior două condamnări pentru comiterea în timpul minorităţii a unor infracţiuni contra patrimoniului.
Astfel, prin sentinţa penală nr. 240/24. 04. 2009 pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 89/R/MF/02. 02. 2010 a Curţii de Apel Piteşti, a fost condamnat la:
– 2 ani închisoare, pentru comiterea la data de 02.10.2008 a unei infracţiuni de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 2 lit. b şi c Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal;
Pedepsele stabilite au fost contopite şi s-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării, stabilindu-se un termen de încercare de 3 ani.
Prin sentinţa penală nr. 89/03.02.2010 pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea, rămasă definitivă la data de 26.05.2010, prin nerecurarea deciziei penale nr. 77/A/05.05.2010 a Tribunalului Vâlcea, a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni cu suspendarea condiţionată, sub supraveghere, a executării şi cu aplicarea prevederilor art. 110 Cod penal, cu termen de încercare de 4 ani – pentru comiterea la data de 14.04.2008 a unei infracţiuni de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 şi 21 lit. a şi b Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.
Se observă, aşadar, că toate aceste fapte au fost comise de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, aflându-se, totodată, în concurs cu infracţiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal – expusă la paragraful I punctele 1 – 2 de mai sus, comisă la datele de 21.01.2010 şi 22.01.2010.
Având în vedere că la data de 02. 02. 2010 una din aceste sentinţe a rămas definitive, sfera concursului de infracţiuni, cu pluralitate infracţională, s-a închis prin rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru una dintre infracţiunile concurente şi, ca atare, tot ce precedă alcătuieşte concursul, iar tot ce urmează constituie pluralitate intermediară, nefiind întrunite condiţiile legale referitoare la starea de recidivă (faptele anterioare fiind comise în timpul minorităţii).
Potrivit deciziei nr. 42/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, într-un recurs în interesul legii, instanţa este învestită prin acelaşi act de sesizare cu judecarea a două infracţiuni intenţionate, săvârşite de acelaşi inculpat, dintre care una anterior şi cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendare condiţionată a executării, sunt aplicabile exclusive dispoziţiile art. 85 din Codul penal referitoare la anularea suspendării (nu şi prevederile art. 83 Cod penal, referitoare la revocarea suspendării) iar pedeapsa ce va fi executată va fi stabilită prin parcurgerea mai multor etape succesive, după cum urmează:
– se vor aplica pedepse pentru fiecare dintre cele două infracţiuni deduse judecăţii;
– se va dispune anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei pronunţate anterior;
– se va contopi pedeapsa stabilită pentru infracţiunea ce a dus la condamnarea cu suspendare condiţionată cu cea care a atras anularea acesteia, potrivit regulilor privind concursul de infracţiuni, putându-se adăuga şi un spor de pedeapsă;
– pedeapsa rezultantă, astfel determinată, se va contopi după regulile privitoare la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediară cu cea stabilită pentru fapta săvârşită în termenul de încercare, la care se poate adăuga un nou spor de pedeapsă.
Curtea de Apel Piteşti, prin decizia penală nr. 60/R din 24 ianuarie 2012 , a respins, ca nefondat, recursul inculpatului, intrucat individualizarea judiciară a pedepsei respectă criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.
Relevant este şi aspectul că inculpatul are antecedente penale. A mai fost condamnat de 2 ori pentru săvârşirea aceluiaşi gen de infracţiuni şi a beneficiat de suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau de sancţiunea unei amenzi administrative.
Sporul acordat de prima instanţă la pedeapsă este justificat, având în vedere numărul mare de acte materiale şi infracţiuni săvârşite de către inculpat.
