Titularul dreptului de a propune Consiliului local, să constate încetarea de drept a mandatului în cazurile prevăzute de art. 9 alin. 3 din lg. 393/2004 modificată, este primarul sau orice consilier local, Consiliul local în întregul său neavând această competenţă.
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Mehedinţi, reclamantul Partidul România Mare – Filiala Judeţeană Mehedinţi a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al com. Pristol pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate încetarea de drept a mandatului de consilier local al consilierilor Boacara Ştefan şi Pădureanu Marin.
A motivat acţiunea arătând că cei doi consilieri au fost aleşi pe listele Partidului România Mare şi că ulterior şi-au pierdut calitatea de membrii ai acestui partid.
S-a precizat în cuprinsul acţiunii că în situaţiile de încetare înainte de termen a mandatului de consilier, consiliul local adoptă în prima şedinţă ordinară la propunerea primarului, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.
Reclamanta a arătat că Primarul comunei a încălcat prevederile art. 12 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 393/2004, în sensul că a refuzat să propună Consiliului Local încetarea mandatului de consilier.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 9 alin. 2 lit. h1 din Legea nr. 393/2004, modificată prin Legea nr. 249/2006.
Prin sentinţa nr. 1144 din 7 martie 2007 pronunţată, în dosarul nr. 1670/101/2006 Tribunalul Mehedinţi a respins acţiunea reclamantului, ca inadmisibilă.
Prima instanţă a apreciat că, potrivit prevederilor art. 9 alin. 3 din Legea nr. 393/2004, încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către Consiliul Local, la propunerea primarului sau oricărui consilier şi că în cauză nu s-a făcut dovada că primarul sau un consilier au propus Consiliului adoptarea hotărârii de încetare a mandatului de consilier.
Împotriva sentinţei Tribunalului Mehedinţi s-a declarat recurs de către reclamantul Partidul România Mare.
În motivele de recurs a arătat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre greşită atunci când a reţinut inadmisibilitatea acţiunii, întrucât Primarul a refuzat să facă propunerea către Consiliul Local pentru a se lua act de încetarea de drept a mandatului de consilier.
Recursul este nefondat, aşa cum se va arăta în motivarea ce se va expune în continuare.
La alegerile locale din anul 2004 pe listele Partidului România Mare, pentru Consiliul Local al comunei Pristol, au fost aleşi consilierii Boacără Ştefan şi Pădureanu Marin.
Ulterior aceştia şi-au pierdut calitatea de membrii ai Partidului România Mare.
Cu adresa nr. 67 /11 octombrie 20065 aflată la fila 4 a dosarului de fond Filiala Judeţeană Mehedinţi a Partidului România Mare a solicitat Consiliului Local al comunei Pristol să iniţieze proiect de hotărâre privind încetarea mandatului de consilier pentru consilierii nominalizaţi mai sus şi să fie validate mandatele supleanţilor Porcarin Zamfiriţa şi Boldea Nicolae.
În raport de situaţia de fapt expusă mai sus instanţa va proceda la analizarea temeiniciei şi legalităţii sentinţei pronunţate de Tribunalul Mehedinţi, ţinând seama de prevederile legale aplicabile în materie.
Reglementarea legală a modului în care încetează de drept, înainte de termen, mandatul de consilier local, pentru situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales este cuprinsă în prevederile art. 9 alin. 3 din Legea nr. 393/2004, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 249/2006.
Astfel, în conformitate cu textul precizat mai sus încetarea de drept a mandatului de consilier local se constată de către Consiliul Local, prin hotărâre, la propunerea primarului sau a oricărui consilier.
În speţa de faţă, din probatoriile administrate Curtea reţine că Primarul sau unul dintre consilieri nu a formulat propunere privind încetarea de drept a mandatului celor doi consilieri, motivat de pierderea calităţii de membru al partidului politic pe ale cărui liste au fost aleşi.
Partidul România Mare a solicitat Consiliului Local Pristol, prin adresa nr. 67/2006 să iniţieze un proiect de hotărâre de încetare a mandatului de consilier.
Din textul de lege pe care l-am analizat mai sus rezultă fără echivoc faptul că titularul propunerii privind încetarea de drept a mandatului unui consilier este primarul sau un alt consilier.
Faţă de modul în care este reglementată prin lege propunerea de încetare a mandatului de consilier se constată că legiuitorul a arătat expres şi limitativ titularul dreptului de a face propunerea pentru încetarea de drept a mandatului de consilier pentru situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic.
Astfel fiind, Consiliul Local ca autoritate locală deliberativă nu poate fi confundat cu primarul care este autoritatea locală executivă şi nici nu poate să preia din competenţele şi atribuţiile care au fost stabilite prin lege în sarcina primarului.
Aşadar, titularul dreptului de a propune Consiliului Local să constate încetarea de drept a mandatului este primarul, Consiliul Local neavând această competenţă.
Autoritatea locală deliberativă are atribuţia de a constata încetarea de drept a mandatului, dar şi nu pe aceea de a propune.
Legea nr. 215/2001 care constituie cadrul legal general al organizării şi funcţionării administraţiei publice conţine în articolul 36 alin. 1 prevederea în conformitate cu care Consiliul Local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.
Întrucât prin lege competenţa de a face propunerea de constatare a încetării de drept a mandatului de consilier a fost dată în sarcina primarului în mod expres, consiliul local nu poate să aibă iniţiativă şi să formuleze propunere în acest sens.
Având în vedere prevederile legale care reglementează domeniul supus analizei, Partidul România Mare trebuia să solicite Primarului com. Pristol să propună Consiliului Local să constate încetarea de drept a mandatului celor doi consilieri.
În situaţia în care primarul ar fi refuzat să îndeplinească această atribuţie pe care legiuitorul i-a stabilit-o, partidul prejudiciat prin refuz avea la îndemână acţiunea împotriva primarului urmând ca instanţa să se pronunţe asupra legalităţii sau temeiniciei refuzului primarului.
În raport de toate considerentele enunţate mai sus, în baza art. 312 Cod pr.civilă Curtea va respinge recursul reclamantului.
