Procedura insolvenţei. Creanţă consolidată în valută. Mod de înregistrare.


Procedura insolvenţei.

Creanţă consolidată în valută.

Mod de înregistrare.

Potrivit art.69 (2) din Legea nr.85/2006 “Creanţele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii”.

Prin prisma prevederilor legale precitate nu se justifică înregistrarea în lei a creanţei consolidate în valută la data de referinţă a raportului de distribuţie a creanţelor.

(Decizia comercială nr.934R din 05.06.2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială în dosarul nr.22/98/2005)

Asupra cererii de recurs de faţă,

Deliberând constată că, prin sentinţa comercială nr.142F/02.03.2007 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa prin judecătorul sindic în dosarul nr.47/JS/2005, a fost respinsă ca nefondată contestaţia formulată de creditoarea “A” Bucureşti, împotriva planului de distribuire depus de lichidatorul S.C. “B” IPURL Bucureşti în dosarul nr.22/98/2005 privind falimentul debitoarei S.C. “C” S.A. Slobozia.

În motivarea soluţiei s-a reţinut în esenţă că, creditoarea “A” a fost înscrisă cu creanţa precizată de aceasta şi anume 423.231 lei şi 44.823,43 USD, la ordinea de prioritate prevăzută de art.122 pct.4 din Legea nr.64/1995 republicată.

Deci, creditoarea la data distribuirii suportă consecinţa devalorizării USD faţă de data înscrierii creanţei.

S-a mai reţinut că în speţă nu se aplică dispoziţiile OUG nr.51/1998.

Împotriva sentinţei precitate a formulat recurs creditoarea “A” solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei, admiterea contestaţiei la planul de distribuire a sumelor obţinute din vânzarea bunurilor către creditorii S.C. “C” S.A. potrivit cu prevederile art.124 din Legea nr.85/2006 şi să se ţină cont de valoarea corectă a creanţei “A”, respectiv, 197.956,22 RON.

Recurenta susţine că a fost încălcat imperativ art.124 din Legea nr.85/2006.

Se susţine că hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii – art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Recurenta arată că s-a înscris la masa credală cu suma de 1.979.562.115 ROL în temeiul art.122 pct.4 din Legea nr.64/1995 republicată şi că în tabelul preliminar a fost trecută cu sumele de 423.231.853 ROL plus 44.823,42 USD (însumat 1.697.516.860 ROL, suma în dolari fiind actualizată la data de 31.03.2005 la un curs de 28.429 lei/USD). AVAS a formulat contestaţie pentru consolidarea creanţei şi prin sentinţa comercială nr.342/F/22.07.2005 Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia formulată de recurentă.

De aceea, creanţa “A” din tabloul de creanţe în valoare de 160.209 RON în loc de 197.956,22 RON încalcă sentinţa comercială nr.342F/22.07.2005.

Altfel potrivit art.124 din Legea nr.85/2006 sumele trebuiau acordate proporţional între creditorii din acelaşi rang. Recurenta face referire şi la dispoziţiile art.9 din OUG nr.37/2004, la OUG nr.51/1998 republicată cu referire la OUG nr.95/2003 considerând că trebuia să fie cuprinsă în planul de distribuţie a sumelor obţinute din vânzarea bunurilor, proporţional cu procentul deţinut.

În concluzie recurenta solicită admiterea recursului cum l-a formulat.

În drept se invocă dispoziţiile Legii nr.85/2006.

Potrivit art.86 din OUG nr.51/1998 aprobată prin Legea nr.409/2001 coroborat cu art.401 din OUG nr.208/2002 modificat prin OG nr.36/2204 recurenta susţine că este scutită de plata timbrajului.

În temeiul art.242 alin.2 Cod procedură civilă recurenta a solicitat judecarea şi în lipsă.

S-au anexat înscrisuri în copie.

S-au anexat înscrisuri în copie.

Lichidatorul societăţii debitoare S.C. “C” S.A. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului pentru că recurenta a fost înscrisă cu sumele solicitate în tabel potrivit sentinţei comerciale nr.342F/22.07.2005, cu ordinea de prioritate prevăzută de art.122 pct.4 din Legea nr.64/1995.

Altfel recurenta trebuie să suporte efectele riscului valutar de vreme ce a cerut înscrierea în tabel cu sume consolidate în USD.

În fine se arată că în speţă nu se aplică OUG nr.51/1998 şi OUG nr.95/2003 ci, prevederile Legii nr.85/2006.

Altfel, cursul de schimb este cel din momentul distribuţiei iar, probele nu relevă satisfacerea diferenţiată a creditorilor din aceeaşi categorie.

Părţile au depus precizări şi acte.

Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauză Curtea reţine că recursul apare nefondat pentru considerentele de mai jos.

La data de 1 aprilie 2005, prin sentinţa comercială nr.117/F s-a deschis procedura de reorganizare şi faliment, privind pe debitoarea S.C. “C” S.A. Slobozia.

Printre creditorii care au depus declaraţii de creanţă se află şi recurenta din cauza de faţă respectiv, “A” Bucureşti.

Cum recurenta nu a fost de acord cu sumele din tabelul preliminar a făcut contestaţie soluţionată favorabil potrivit sentinţei comerciale nr.341F/22.07.2005 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa prin judecătorul sindic în dosarul nr.47/JS/2005.

Potrivit acestei sentinţe, recurenta a fost înscrisă în tabloul creanţelor debitoarei S.C. “C” S.A. Slobozia cu sumele de 423.231.853 lei şi de 44.823,43 USD având ca ordine de prioritate art.122 pct.4 din Legea nr.64/1995.

Neînţelegerile ivite vizează suma de 44.823,43 USD din perspectiva momentului la care s-a efectuat transformarea USD în moneda naţională şi anume că, recurenta plasează acest moment la data consolidării creanţei când a fost înregistrată în evidenţele “A” iar, intimata-debitoare prin lichidator plasează acest moment la data de referinţă a raportului de distribuire de la 30.11.2006 – Distribuţia 1 (Refăcută), respectiv, 2,6041 RON/USD.

Tot astfel, recurenta invocă în sprijinul punctului său de vedere şi dispoziţiile legale prevăzute de OUG nr.51/1998 republicată aprobată prin Legea nr.409/2001 şi a OUG nr.95/2003 concluzionând că, valorificarea creanţelor preluate de AVAS, consolidate în USD “trebuie actualizate la zi (…)”.

Curtea reţine că, în speţă, de vreme ce recurenta a ales calea valorificării creanţei sale prin aplicarea dispoziţiilor Legii nr.85/2006, atunci nu îi sunt aplicabile dispoziţiile OUG nr.51/1998 republicată, respectiv, OUG nr.95/2003 astfel că toată argumentaţia construită pe prevederile ultimelor acte normative precitate sunt fără relevanţă.

Analizând problema ivită prin prisma Legii nr.85/2006, Curtea reţine că, art.69 (2) din această lege, relevă că: “Creanţele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii”.

Cum probele nu relevă că înregistrarea creanţei “A” în sumă de 44.823,42 USD a fost înregistrată la valoarea în lei la cursul BNR existent la data deschiderii procedurii, 1.04.2005, ci, la data de referinţă a Raportului de distribuire, respectiv 30.11.2006, Curtea în baza art.312 (1) raportat la art.3041 Cod procedură civilă, la art.312 (5), 315 Cod procedură civilă, a admis recursul, a casat hotărârea recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Curtea a apreciat că prin nerespectarea prevederilor art.69 (2) din Legea nr.85/2006 cu privire la transformarea valutei în lei, nu s-a intrat în cercetarea fondului cauzei fiind necesar a se reface tabloul de distribuţie a creanţelor AVAS consolidate în USD prin prisma prevederilor legale precitate.

De asemenea, cu ocazia rejudecării se vor avea în vedere toate criticile recurentei care privesc probleme încadrate în prevederile legii nr.85/2006.

4