Potrivit art. 129 alin.2-5 C.pr.civila judecatorul este obligat sa descopere adevarul si sa dea partilor ajutor în apararea drepturilor si intereselor legitime.
Cererea în constatare reglementata de art. 111 C.pr.civ. are un caracter subsidiar fata de cererea în realizare, urmând a se respinge ca inadmisibila daca partea poate cere realizarea dreptului. Dar, actiunea în constatare poate fi utilizata de catre proprietarul care se afla în posesia unui bun, atunci când îi este necesara o hotarâre judecatoreasca prin care sa i se recunoasca si sa i se consolideze dreptul în caz ca îi este contestat.
Prin sentinta civila nr. 1264/18.02.2005 pronuntata în dosar nr. 7984/2004 al Judecatoriei Baia Mare s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei Primaria orasului Cavnic si s-a respins actiunea civila intentata de reclamantul G.P. având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate, dezmembrare si întabulare.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre judecatoria retine ca reclamantul a solicitat în contradictoriu cu Primaria orasului Cavnic sa se constate ca pe terenul înscris în CF 716 Cavnic top. 612 este edificata o casa de locuit în suprafata de 615 mp si dependinte, sa se dispuna dezmembrarea topograficului amintit, notarea si întabularea dreptului de proprietate cu privire la casa si a dreptului de folosinta cu privire la suprafata de 1364 mp. Reclamantul a motivat ca foloseste terenul amintit, proprietatea Statului Român, dupa ce tatal, respectiv bunicul lui l-au folosit la rândul lor, bunicul fiind cel care a edificat casa de locuit. Pârâta nu s-a opus admiterii în parte a actiunii, în ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra casei si a notarii dreptului de folosinta asupra terenului. Prima instanta, din oficiu a pus în discutia partilor calitatea procesuala a Primariei Cavnic si a admis aceasta exceptie, constatând ca potrivit art. 67 din Legea 215/2001 calitate procesuala are orasul Cavnic reprezentat prin primar. Apoi, pe fond, primul petit în constatarea unei stari de fapt apare ca fiind inadmisibil.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul, sustinând ca prima instanta i-a interpretat gresit actiunea si solicita casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recursul a fost admis.
Reclamantul, persoana fizica fara pregatire juridica, neasistat de avocat, a chemat în judecata pe “reprezentantul legal al Primariei orasului Cavnic”. În baza rolului activ al judecatorului si pentru a ajuta partea în ocrotirea intereselor ei legitime, în conformitate cu prev.art. 129 alin.2-5 C.pr.civ., judecatorul de fond trebuia sa îndrume reclamantul sa precizeze ca în judecata cheama pe Primarul orasului Cavnic, ca reprezentant al orasului, în conditiile art. 67(1) din Legea nr. 215/2001, cu atât mai mult cu cât prin întâmpinarea depusa la dosar Primarul orasului Cavnic îsi recunoaste calitatea de pârât în proces.
Respingerea cererii în constatarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit ca inadmisibila este gresita. Reclamantul a cerut constatarea unui drept, nu a unui fapt, cum gresit retine prima instanta. Este adevarat ca cererea în constatare are un caracter subsidiar fata de cererea în realizarea dreptului, urmând a se respinge ca inadmisibila, daca partea poate cere realizarea dreptului.
Practica judiciara a decis însa ca actiunea în constatare poate fi utilizata de catre proprietarul care se afla în posesia unui bun, atunci când îi este necesara o hotarâre judecatoreasca prin care sa i se recunoasca si sa i se consolideze dreptul în caz ca îi este contestat. Impunându-se judecarea cauzei pe fond, pentru a se analiza raportul juridic dintre cel care a construit si proprietarul terenului, între acestia si reclamant, ceea ce presupune administrarea de probe, cauza a fost trimisa spre rejudecare în baza art. 312 alin.5 C.pr.civ.
