Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi petentul A.G. a solicitat instantei sa constate nelegalitatea si netemeinicia ordonantei procurorului prin care a fost scos de sub urmarire penale si i s-a aplicat a unei o sanctiune cu caracter administrativ, motivând ca nu este vinovat de savârsirea infractiunii de neglijenta în serviciu pentru care s-a dispus aplicarea acestei sanctiuni.
Din probele administrate în cursul urmaririi penale rezulta ca petentul, care a avut calitatea de angajat al unei societati comerciale, în functia de agent de vânzari, si-a însusit suma de 6.929,727 lei reprezentând sume încasate pentru marfuri vândute de societate unor parteneri comerciali si nepredate la casieria societatii. Petentul încasa sumele reprezentând contravaloarea facturilor, promitând ca va aduce în câteva zile chitantele prin care sa se faca dovada platii, însa ulterior nu mai aducea aceste chitante, petentul recunoscând ca si-a însusit suma mentionata anterior, pe care a cheltuit-o.
Petentul a fost cercetat initial pentru savârsirea infractiunii de delapidare prevazuta de art. 2151 alin.1 Cod penal, ulterior schimbându-se încadrarea data faptei în infractiunea de neglijenta în serviciu prevazuta de art.249 Cod penal.
Prin ordonanta procurorului s-a dispus în temeiul art.11 pct.1 lit. b si art.10 lit.b1 Cod procedura penala scoaterea de sub urmarire penala a petentului cercetat pentru savârsirea infractiunii de neglijenta în serviciu prevazuta de art.249 Cod penal si aplicarea fata de aceasta a sanctiunii amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 800 lei, retinându-se ca fapta petentului nu prezinta gradul de pericol social necesar pentru existenta infractiunii.
Împotriva acestei solutii, petentul a formulat plângere la instanta.
Instanta a constatat ca în cursul urmaririi penale au fost administrate probele necesare în vederea rezolvarii cauzei sub toate aspectele.
Totodata, instanta a retinut ca faptele petentului întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de delapidare prevazute de art.2151 Cod penal si nu ale infractiunii mai usoare de neglijenta în serviciu pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni administrative, probele administrate în cursul urmaririi penale fiind suficiente pentru a se fi dispus trimiterea în judecata pentru aceasta infractiunea de delapidare prevazute de art. 2151 Cod penal.
Totusi, având în vedere ca plângerea împotriva solutiei de netrimitere în judecata a fost formulata de catre chiar de catre petentul fata de care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala pentru infractiunea mai putin grava de neglijenta în serviciu si nu i se poate crea acestuia o situatie nefavorabila în propria cale de atac a unui act jurisdictional (ordonanta procurorului), instanta a respins ca nefondata plângerea si a mentinut ordonanta atacata.
