1.DREPT COMERCIAL. ANULARE INCIDENT DE
PLATĂ. LIPSA CALITĂŢII PROCESUALE PASIVE A
BENEFICIARULUI C.E.C.-ULUI REFUZAT LA PLATĂ,
ÎNSCRIS ÎN C.I.P.
Art.2 lit.h), art. 4 şi art.36 din Regulamentul nr. 1/2001 al
B.N.R.
CEC-ul este un titlu la ordin complet şi formal, care
presupune că, prealabil emiterii sale, trăgătorul are un provizion
cel puţin de valoarea CEC-ului.
Persoanele declarante, aşa cum sunt ele definite de art.2
lit.h din Regulamentul nr.1/2001 al BNR, au obligaţia să
furnizeze Centralei incidentelor de plăţi informaţiile aferente şi
răspund, aşa cum se arată în art.4, de veridicitatea şi integritatea
acestora.
Informaţiile înscrise în CIP nu pot fi modificate sau
anulate din proprie iniţiativă, ci numai atunci când se cere
aceasta de către persoanele declarante (art.36 din Regulament).
Sub aspectul calităţii procesuale pasive trebuie reţinut că
Sub aspectul calităţii procesuale pasive trebuie reţinut că
aceasta se identifică în titularul obligaţiei din raportul juridic.
aceasta se identifică în titularul obligaţiei din raportul juridic.
Instanţa este datoare să verifice raportul de drept
procesual, care nu se poate lega valabil decât între titularii
dreptului ce rezultă din raportul material dedus în faţa instanţei,
stabilind dacă pârâtul chemat în proces este cel ce datorează
executarea dreptului pretins de reclamant.
În cauză, aşa cum s-a reţinut, beneficiarul C.E.C.-ului
nu poate fi titular al obligaţiei de a modifica sau anula
informaţiile privind incidenţa de plăţi înscrise la CIP.
( Decizia nr.. 8/A/C, din 30 ianuarie 2008,
pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – s.c.c.a.f. )
Prin cererea înregistrată la 18 iunie 2007, reclamanta SC
A.D.F. 2001 SRL Piteşti a solicitat în contradictoriu cu Banca Naţională
a României – Sucursala Piteşti, Bank L România – Sucursala Piteşti şi
S.C. M. SA Bucureşti să se dispună anularea informaţiilor privind
incidentele de plăţi menţionate în CIP pe seama reclamantei, cu privire la
fila CEC BE 30700043413 în valoarea de 105.831,91 lei.
În motivare s-a arătat că reclamanta este emitenta CEC-ului
în discuţie în care a trecut, din eroare, ca termen de plată 31 mai 2007 şi
de aceea, titlul de credit a fost refuzat pentru lipsa parţială a
disponibilului. Reclamanta cunoscând că plata trebuie făcută în 120 de
zile, nu a alimentat contul bancar, iar în acesta se afla numai suma de
10.181,69 lei.
Întrucât obligaţiile comerciale nu erau scadente la data plăţii,
trecându-se din eroare o dată anterioară celei la care factura era exigibilă,
se impune anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi.
La 23 august 2007, reclamanta şi-a modificat acţiunea
formulată împotriva aceloraşi pârâte, în sensul că a solicitat obligarea
pârâtei Bank L România – Sucursala Piteşti să solicite anularea
informaţiilor privind incidentele de plăţi, atât cu privire la fila CEC BE
30700043413, cât şi cu privire la fila CEC BE 30700043412 emisă în
favoarea SC M SA pentru suma de 155.011,80 lei, susţinând în
completare şi că cea de-a doua filă cec a fost introdusă la plată în mod
abuziv pentru că la 5 iunie 2007 a fost reziliat contractul de vânzare-
cumpărare nr.3357/2007.
Prin sentinţa nr.908/C/2007, Tribunalul Comercial Argeş a
admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC M SA, faţă de
care a respins astfel acţiunea, acţiunea ce a fost respinsă în fond faţă de
celelalte pârâte, reţinându-se şi că este neincidentă în cauză excepţia lipsei
calităţii procesuale pasive ce a fost invocată de BNR.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că anularea
informaţiilor privind incidentele de plăţi se poate face numai de către
persoanele declarante, fie din proprie iniţiativă, fie la solicitarea
instanţelor de judecată, calitate pe care o au numai băncile. În aceste
condiţii, SC M SA nu are calitate procesuală pasivă.
În raport de BNR, tribunalul a apreciat că potrivit
Regulamentului nr.1/2001, această pârâtă poate sista accesul la
informaţiile conţinute în fişierele CIP, poate transmite şi valorifica date
cuprinse în acestea şi aplica sancţiuni în măsura în care ele se impun.
În ceea ce priveşte fondul s-a arătat că trăgătorul poate emite
un CEC numai dacă are un disponibil bănesc la tras, disponibil prealabil
şi cel puţin de valoarea CEC-ului, iar faptul că reclamanta a trecut din
eroare un alt termen decât cel ce ar reprezenta scadenţa obligaţiei nu
poate duce la admiterea acţiunii de vreme ce nu s-a respectat regula
prevăzută de art.3 din Legea nr.59/1934.
Referitor la absenţa obligaţiei de plată ca urmare a rezilierii
contractului de vânzare-cumpărare, acest aspect nu interesează persoana
declarantă şi nu justifică obligarea acesteia de a solicita anularea unui
incident de plată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta,
criticând-o pentru următoarele motive:
– în mod greşit a fost respinsă excepţia lipsei calităţii
procesuale pasive a pârâtei SC M SA Bucureşti, de vreme ce aceasta a
introdus fila CEC BE 30700043412, după expirarea termenului de
prezentare, iar prin cererea de modificare s-a cerut obligarea pârâtei Bank
L România-Sucursala Piteşti să solicite anularea informaţiilor privind
incidentele de plată cu privire la ambele file CEC;
– este greşită concluzia instanţei şi sub aspectul fondului în
condiţiile în care SC M SA a fost atenţionată telefonic de eroarea înscrisă
în CEC privind termenul mult mai scurt decât cel ce rezulta din contract,
ajungându-se astfel să se înscrie un incident de plată ce nu este real şi
această pârâtă să se îmbogăţească fără just temei;
– situaţia este cu atât mai evidentă, cu privire la CEC-ul BE
30700043412, în condiţiile în care a fost reziliat contractul, nu s-a livrat
autoturismul şi deci nu se datora nici o sumă şi incidentul de plată nu
este real;
– banca declarantă este datoare să furnizeze informaţii pentru
care însă să răspundă sub aspectul veridicităţii şi integrităţii lor, iar în
cauză aceste obligaţii nu au fost îndeplinite de SC Bank L România,
deoarece obligaţiile comerciale nu erau stabilite la data plăţii şi una dintre
acestea nici nu era datorată.
La 28 ianuarie 2008, BNR – Sucursala Argeş a depus o
„întâmpinare”, arătând că prin aceasta „invocăm atât netemeinicia
sentinţei civile sub aspectul respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale
pasive cât şi …”. Din această formulare se apreciază că pârâta a înţeles să
critice sentinţa prin care prima instanţă nu a reţinut că ar fi lipsită de
calitate procesuală pasivă. În aceste condiţii se reţine că cererea intitulată
întâmpinare trebuie caracterizată, sub aspectul criticii formulate, ca fiind
un apel incident.
Examinând criticile formulate de reclamantă se constată că
ele sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
CEC-ul, aşa cum este el reglementat de Legea nr.59/1934,
este un înscris prin care o persoană numită trăgător dă ordin unei bănci
la care are un disponibil bănesc (trasul) să plătească la prezentarea titlului
o sumă de bani unei alte persoane (beneficiarul). În aceste condiţii,
CEC-ul este un titlu la ordin complet şi formal, care presupune că,
prealabil emiterii sale, trăgătorul are un provizion cel puţin de valoarea
CEC-ului.
Persoanele declarante, aşa cum sunt ele definite de art.2 lit.h
din Regulamentul nr.1/2001 al BNR, au obligaţia să furnizeze Centralei
incidentelor de plăţi informaţiile aferente şi răspund, aşa cum se arată în
art.4, de veridicitatea şi integritatea acestora.
Informaţiile înscrise în CIP nu pot fi modificate sau anulate
din proprie iniţiativă, ci numai atunci când se cere aceasta de către
persoanele declarante (art.36 din Regulament).
În lumina acestor dispoziţii legale, concluzia instanţei de fond
este temeinică şi legală, de vreme ce în cauză nu se discută raportul
fundamental, acţiunea de faţă neavând aspectul unei acţiuni cauzale.
Instanţa este datoare să verifice raportul de drept procesual,
care nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din
raportul material dedus în faţa instanţei, stabilind dacă pârâtul chemat în
proces este cel ce datorează executarea dreptului pretins de reclamant.
În cauză, aşa cum s-a reţinut, SC M SA nu poate fi titular al
obligaţiei de a modifica sau anula informaţiile privind incidenţa de plăţi
înscrise la CIP.
Pentru aceste considerente s-a reţinut corect lipsa calităţii
procesuale pasive a acestei pârâte, independent de celelalte aspecte
litigioase dintre părţi, aspecte care însă nu fac obiectul prezentei judecăţi.
Din modul de reglementare a acestui titlu la ordin, aşa cum s-
a reţinut mai sus, se impune aprecierea că el are un caracter formal, iar
trasul nu are obligaţii de verificare a aspectelor ce ţin de fondul raportului
juridic. Fiind plătibil la vedere, CEC-ul nu este supus unei acceptări din
partea trasului, care nu îndeplineşte decât funcţia de plătitor pentru
trăgător, fără a fi interesat în vreun fel de raportul fundamental care a
justificat emiterea titlului.
În aceste condiţii, trasul, respectiv SC Bank L România –
Sucursala Piteşti, nu avea nici o sarcină în a verifica dacă reclamanta
datorează pârâtei SC M SA o sumă de bani sau când este scadenţa acestei
obligaţii de plată. Băncii îi revenea numai obligaţia să facă plata către
beneficiar şi nu răspunde pentru plata CEC-ului, o astfel de răspundere
revenind numai trăgătorului (art.13 din lege).
În măsura în care trasul nu poate să facă plata datorită lipsei
de disponibil, el are obligaţiile ce i-au fost stabilite de către Regulamentul
nr.1/2001 al BNR, respectiv, reţinând incidentul de plată major (art.2
lit.c1), să furnizeze informaţiile la CIP (art.3).
Atunci când se referă la veridicitatea şi integritatea
informaţiei, Regulamentul nu are în vedere raportul fundamental dintre
trăgător şi beneficiar, ci aspecte ce ţin numai de condiţiile de formă ale
operaţiunii de plată.
În ceea ce priveşte apelul incident, el este reglementat de
dispoziţiile art.293 alin.1 Cod pr.civilă şi permite intimatului, ca după
împlinirea termenului de apel, până la prima zi de înfăţişare în faţa
instanţei de control judiciar, să „adere la apelul făcut de partea
potrivnică”.
Verificând cu prioritate termenul de depunere a apelului
incident, urmează a se observa că acesta se situează după prima zi de
înfăţişare, aşa cum este ea definită de art.134 din Codul de procedură
civilă.
Concluzia se impune, observându-se îndreptarea erorii
strecurată în încheierea din 16 ianuarie 2008, când procedura a fost legal
îndeplinită, iar termenul s-a acordat numai pentru considerentele reţinute
în şedinţa de astăzi.
Pentru toate aceste considerente se apreciază că apelul
reclamantei este nefondat, iar apelul incident al pârâtei BNR este
formulat tardiv, aşa încât, în baza art.296 Cod pr.civilă, se va dispune
respingerea acestora
